526 matches
-
de formare, până În 35 de ani. Profilul sociologiei din perioada comunistă: 1947-1989 Ipoteza 2: Sociologia românească s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și de unii sociologi din România, o formulare stereotipă pentru a caracteriza sociologia românească postbelică: ea este o „sociologie marxistă” sau e „fundată pe paradigma marxist-leninistă”. Această formulare este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marxist-leninist a fost, În concluzie, de natură a plasa nou-venitul Într-o zonă exterioară ideologiei, tolerată Într-o oarecare măsură. Al doilea argument: strategia „valorificării sociologiei occidentale” Ipoteza 4: Strategia „valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al constituirii paradigmei sociologiei românești postbelice. În contextul liberalizării și mai ales al distanțării de Uniunea Sovietică, s-a produs o deschidere spre cultura și știința occidentale, cu efecte importante asupra sociologiei românești. S-a pornit
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dominația umilitoare a ideologiei și a imposturii științifice. Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin Zamfir ajunge la concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt prea diferite pentru ca ceea ce produce sociologia ce studiază societatea dezvoltată să fie adevărat și În realitatea pe care o produce societatea În tranziție. Mai mult, nici sarcinile adresate sociologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
otomani, și Europa Răsăriteană, 105 adică Rusia, a cărei influență începe și ea să fie resimțită cam de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Să începem cu aceea care, paradoxal, a fost multă vreme cea mai puternică dintre aceste influențe: cea occidentală. În Muntenia, mesele domnești din a doua jumătate a secolului al XVI-lea sunt descrise de italianul Franco Siveri: „Mâncările lor sunt alese și bine gătite; cu toate acestea, principele obișnuia să mănânce totdeauna feluri gătite italienește și ținea în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
altceva decît o altă față a naționalismului. Dar însăși proximitatea sa, cu atît mai mult, atesta cumințenia noastră, atașamentul nostru față de valorile universale pe care ținem de altfel într-un mod curios să le atribuim unei "Europe a Națiunilor" cea occidentală, desigur, în lipsa unui federalism veritabil. Atitudinea ce se impunea era aceea de a se menține fantasmele naționale într-o stare incertă, și, mai cu seamă, de a nu lămuri confuziile de sens. Admisibilă din punctul de vedere al circumstanțelor actuale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sau rezultatul dintre diversele autorități și între instanțe; dintre diversele idei, principii, situații, care schimbă și restructurează subiectul cunoașterii. Totuși anumite reguli și menținerea spiritului de fair play care lipsește profund dreptei românești, aflată la o distanța seculară de cea occidentală! sunt condiții sine qua non. Oricum băieții "de dreapta" români atacă pervers și instrumentalizat mediatic, politic. Cum spunea, odată, Nietzsche, nu e treaba noastră să fim "alungă muște". Muștele vor fi și vor înțepa. Impotență a exercitării puterii, impotență a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
începând cu secolul al XVII-lea. Procesul epistemic și istoric al formării limbilor naționale "a parcelat" societas civilis latină 129 în grupuri umane cu limbi și culturi diferențiate ideologic, izolate național. Formarea statelor naționale și conturarea unei puteri-cunoaștere în Europa Occidentală au "descompus" societatea civilă latină a cărturarilor și artiștilor. Această societate civilă este un mimesis la structura statului politic modern, din moment ce ea "împrumută" același regim al puterii, bazat pe lideri (de opinie) și adepți, care să-i urmeze, într-o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Chiar dacă guvernele europene vor reuși probabil să controleze situația, vor fi puse în situația penibilă de a sta cu constituția într-o mână și cu Coranul în cealaltă pentru a nu cumva ofensa islamul. Aceasta este o realitate actuala. Civilizatia occidentala se autodiscrediteaza si se blameaza pentru tot ceea ce este „rau” in aceasta lume si in consecinta totul este acceptabil. Cum ar fi posibil ca sharia sa fie integrata sistemului juridic din tarile occidentale. Totul este bun totul este ok? Occidentul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
islamul. Aceasta este o realitate actuala. Civilizatia occidentala se autodiscrediteaza si se blameaza pentru tot ceea ce este „rau” in aceasta lume si in consecinta totul este acceptabil. Cum ar fi posibil ca sharia sa fie integrata sistemului juridic din tarile occidentale. Totul este bun totul este ok? Occidentul traieste o veritabila criza de identitate. Traim intr-o lume in care istoria nu se va sfarsi. Bigostismul, ignoranta si lipsa unei vieti guvernate de valori vor promova la nesfarsit noi tragedii, iar
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
de vie și-a întins rădăcinile către est și vest. Pornind din Transcaucazia, pământul georgienilor și armenilor, cam acum șapte mii de ani înaintea erei creștine 1, a ajuns în India, apoi în China, prin intermediul caravanelor. Preluată de către popoarele Asiei occidentale 2 (sumerienii, babilonienii, asirienii, egiptenii, evreii, fenicienii...), vița de vie s-a răspândit din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din grecescul mesos "mijloc" și potamos "fluviu", regiune numită "a celor două fluvii", acoperind văile Tigrului și Eufratului și teritoriul intermediar) și Egipt, cuprinzând Siria și Palestina, este probabil cu adevărat leagănul culturii viței de vie. Această regiune a Asiei occidentale având forma unui arc de cerc, situată mai exact între Marea Caspică și Golful arabo-persan, a fost fără îndoială refugiul pentru vitis vinifera 8 (vița de vie europeană, așa cum o numesc americanii) pe parcursul perioadei glaciare. În cadrul vitis vinifera (sau vitis
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sub direcția lui Joseph Jobé, Edita SA, Lausanne,1973, p.71. 151 Vezi mai jos 152 În original: Le pain qui est pour le corps, le vin qui est pour l'esprit. 153 M. Rochaix, La civilisation de l'Europe occidentale et ses rapports avec la vigne et le vin de 1500 à nos jours, Vin et civilisation, op.cit., CICLOP, Paris, p. 111. 154 Walter Tobler, Le vin dans l'art populaire, Le grand livre du vin, sub direcția lui Joseph
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
bine pregătiți și foarte deschiși. În fond, cum nu se studiaseră aceste "științe burgheze" vreme de decenii, profesorii pe care i-am avut au trebuit să se pregătească odată cu primele promoții. Iar sursele lor de pregătire nu puteau fi decât occidentale franceze, anglo-ame-ricane, germane etc. -, completate cu tradiția interbelică a acelor discipline. Cum bibliografia postbelică a domeniilor antropologice număra câteva titluri, adesea ideologizate absurd, și noi citeam tot bibliografia străină. Deși, în principiu, în 1971, liberalizarea comunistă, după vizitele lui Ceaușescu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
În perioada ei de glorie. Violența cu care evreii vienezi au fost scoși din casele lor, expediați din oraș spre est și excizați din memoria locală explica În bună măsură calmul vinovat al orașului. Viena de după război (și toată Europa Occidentală postbelică) era un edificiu impozant, clădit pe un trecut indicibil. Ororile acelui trecut se consumaseră În general pe teritorii ce au intrat apoi sub control sovietic, motiv pentru care au fost cu ușurință uitate (În Vest) sau suprimate (În Est
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În fața capitalismului american dezlănțuit și a cosmopolitismului „corcit” și dezrădăcinat simbolizat de New York și de exemplul său contagios. Dar, cu toată prezența lor În imaginarul european - și realitatea cât se poate de fizică a soldaților americani staționați În toată Europa Occidentală -, Statele Unite erau Încă o mare necunoscută pentru majoritatea europenilor. Americanii vorbeau engleza - limbă pe care majoritatea europenilor continentali nu o cunoșteau mai deloc În această perioadă. Istoria și geografia Statelor Unite nu erau studiate În școlile europene; scriitorii americani erau necunoscuți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ce scălda țărmurile britanice, adus de trezirea economiei germane care se ridica pe val, trăgând după ea flotila europeană. Dacă privim În urmă, 1954 pare ultima vară de iluzii grandioase pentru Marea Britanie. Alan Milward O particularitate izbitoare În istoria Europei Occidentale postbelice o reprezintă contrastul dintre performanța economică a Germaniei de Vest și cea a Marii Britanii. Pentru a doua oară Într-o singură generație, Germania era puterea Învinsă - orașele zdrobite, moneda distrusă, forța de muncă masculină decedată sau În Închisori, transportul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al revoluției vestimentare, s-a deschis pe 13 aprilie 1965 În Rue de l’Ancienne Comédie. Într-un an i-a urmat o avalanșă de imitații cu nume englezești: „Dean”, „Twenty”, „Cardiff” etc. Stilul Carnaby Street - clonat În toată Europa Occidentală, poate mai puțin În Italia - consta În haine strâmte și viu colorate, siluete androgine deliberat inaccesibile celor trecuți de 30 de ani. Pantalonii Înguști de velur roșu și cămășile negre strâmte de la „New Man” au devenit În următorii trei ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
timpul, toate au sfârșit prin a negocia cu adversarii lor, În speranța că Își vor atinge măcar parțial obiectivele. Dar În cealaltă serie de confruntări violente din epocă, protagoniștii erau animați de cu totul alte obiective. În mai toată Europa Occidentală, teoremele radicale fanteziste din anii ’60 s-au risipit fără urmări grave. Numai În două țări ele s-au metamorfozat Într-o psihoză de agresiune autojustificatoare. O minoritate infimă de foști studenți radicali, intoxicați de propria versiune a dialecticii marxiste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a unei armonii trecute și viitoare, Ierusalimul pierdut al lui Blake: toate acestea aveau mai multe În comun decât erau dispuși să admită adepții lor. Iar dacă stânga contempla admirativ de zeci de ani „producția” comunistă la Întrecere cu cea occidentală, la Începutul anilor ’70, atât la dreapta, cât și la stânga s-au făcut auzite voci care demascau costurile ascunse al progresului, productivității și „modernității”2. Revoluția ecologistă modernă avea așadar două avantaje: era o ruptură cu soluțiile brutale din trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În sudul Spaniei, Portugalia sau Grecia era comparabil cu cel din Europa de Est și din țările În curs de dezvoltare. La Începutul deceniului, toate cele trei țări erau conduse de lideri autoritariști care aminteau mai mult de America Latină decât de Europa Occidentală: transformările politice din deceniile postbelice păreau să-i fi ocolit. În Portugalia (condusă de António Salazar din 1932 până În 1970) și Spania (unde generalul Franco a organizat un puci În 1936 și a domnit netulburat din 1939 până la moarte, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
numărul de străini care locuiau În Londra și În sud-estul Angliei Între 1992 și 2002 a crescut cu 700.000; numărul real era Însă cu mult mai mare. Ca urmare, imigrația, deși descurajată continuu și controlată riguros În toată Europa Occidentală, era Încă un factor demografic major: o treime dintre copiii din cartierele londoneze sărace nu vorbeau engleza ca limbă maternă. E vorba despre copiii refugiaților („azilanți”, cum li se spunea În jargonul vremii, al căror număr explodase În urma războaielor iugoslave
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
odată, iar În unele locuri - Îndeosebi În Slovacia sau Croația (sau Ungaria din ultimele luni ale războiului), unde guvernele-marionetă locale Își puneau În aplicare propriile proiecte criminale - fusese Întotdeauna doar pe jumătate adevărat. Însă, cu o importantă excepție, În Europa Occidentală ocupată autoritatea nu era exercitată de regimuri Împuternicite de popor - și nu existau deci guverne naționale evident legitime care să poată fi trase la răspundere pentru acțiunile lor. Germanii n-ar fi putut face ce au făcut În Norvegia, Belgia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
une fois la maturité artistique et philosophique atteinte, mais on observe que leș idées sur lesquelles îl seră fondé existaient bien avânt. Dans son Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Basil Munteano inclut Blaga dans la liste des " écrivains de formation occidentale et philosophique "823, à côté d'Eminescu et de Barbu.824 La reconnaissance majeure des mérites de Blaga sur le plan culturel et artistique est son élection à l'Académie Roumaine : Pendant leș années vingt et trențe, Blaga a été
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
bunurile și serviciile necesare individului. Complementar, „statul bunăstării” oferă suportul necesar indivizilor care nu se pot integra în sistemul economic (serviciile de asistență socială) și dezvoltă serviciile sociale fundamentale (învățământ, sănătate, asistență socială). Se poate spune că în țările capitaliste occidentale dezvoltarea se realizează, în primul rând, prin atomizarea agentului economic și efortul acestuia. În aceste societăți, preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut, în consecință, referitor nu la comunitățile „normale”, angrenate eficient în sistemul economiei globale de piață, ci, ca excepție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Good Morning, America a postului TV ABC a fost lansat un program intitulat „Healing from the Heart”. Doctorul Oz a vorbit despre centrul său de tratament al bolilor de inimă din New York, unde medicina complementară orientală se întâlnește cu cea occidentală. Sub comanda doctorului Oz, proiectul oferă programe de nutriție, acupunctură, masaj, bioenergie, reflexologie și rugăciune, în acest spital holistic al viitorului. Doctorul Clapp afirmă: „Aș putea să prezint numeroase studii de caz ca să-mi justific entuziasmul față de terapia zonală. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]