145,650 matches
-
cu excepția celor întreținute de soți și a pensionarelor. Dacă era găsită o persoană fără lucru, era imediat luată de Miliție și trimisă la muncă. Așa că, femeile care prestau această activitate erau în număr extrem de mic și o practicau ferite de ochii autorităților. Astfel Ly trebuia să plătească foarte mulți bani pentru așa o prestație. ”Româncele sunt frumoase”, gândi Ly. Dar Violeta este cea mai minunată dintre ele...sau mai bine spus, era. Ea a fost singura care m-a plăcut și
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
dispară cât mai des. Și nici nu mai întreba nimeni de ei. Nici măcar în glumă... Ĩn zilele următoare au vizitat pădurile și izvoarele stațiunii, în mare parte, sulforoase. Gheața transparentă ce învelea frunzele de diferite configurații și crengile copacilor oferea ochilor privitorilor un spectacol incredibil, ireal. Izvoarele, cu formațiunile tip stalactite și stalacmite de apă înghețată în jur erau fermecătoare. Faptul că nu erau singuri era benefic. Deoarece să te plimbi iarna prin pădure liniștit, nu o poți face decât într-
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
în această noapte, permanent. A doua zi de Paști, Ly își aminti că a fost cu grupul de prieteni ai Violetei. Și ea era sufletul petrecerii. Toți bărbații erau atrași de delicatețea și veselia tinerei femei, de frumusețea ei neobișnuită. Ochii tuturor erau ațintiți asupra ei, când dansa, când povestea, când zâmbea... parcă doreau cu toții, a lor să fie! Și lucrul acesta îl îngrijora pe Ly! Cu toate că știa că, Violeta nu s-ar fi uitat la alt bărbat decât la el
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
a întâmplat, cu mine? ”. O iubea la nebunie și ea era atât de îndrăgostită de el. Doar a luptat cu toți pentru el. Cu severul său tată, ministrul, cu mama sa, cu agenții de la Securitate, care nu au văzut cu ochi buni aceasta uniune... cu răutățile colegelor ei, invidioase... cu glumele prietenilor. Și el, cum a răsplătit-o... a pedepsit-o pentru decizia luată. Ea, Violeta și-a plătit iubirea pentru el, cu sângele său... Primul care a aflat ce a
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
fin, Dar valurile ce se duc și vin Le șterg încet și țărmul e pustiu. Și astăzi glasul tău îngână Un cânt de jale și durere, Dar vântul, doar c-o adiere, L-acoperă și liniștea-i stăpână. Și astăzi ochii tăi de foc Aprind în noapte vii făclii, Dar printer stele, mii și mii, Ei nu se mai zăresc deloc. Referință Bibliografică: POEM PE NISIP / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1559, Anul V, 08 aprilie 2015. Drepturi
POEM PE NISIP de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1428489143.html [Corola-blog/BlogPost/374969_a_376298]
-
nr. 1569 din 18 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Flori roșii, galbene și albe Prin orbul primăverii înfloriți, Aducând doruri aproape Sub taina nopților fierbinți. Parfumul se simte sub lună Și sub albul mult ceresc, Tăcute mângâieri să vină Din ochii tăi, că îi iubesc ! Referință Bibliografică: Flori de april / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FLORI DE APRIL de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1429371104.html [Corola-blog/BlogPost/353997_a_355326]
-
Sub tei, ninsoarea aurie Încarcă locul cu mister Și sufletul cu bucurie. Clepsidra-mpiedicată-n mers Îndeamnă timpul la odihnă, Și pe polen se scrie vers, Iar dragostea nu are tihnă. Cuvinte nu se mai rostesc, Nu se mai pierde energie, Doar ochii tainic se privesc Cu înțeles, în bucurie. Arcușul inimii vibrează, Luna dansează sub un nor, Îndrăgostiții toți visează, Doar la iubiri care nu mor. CEI MAI FRUMOȘI ÎNDRĂGOSTIȚI Adie, iar, parfum de tei Dinspre Copoul adorat, Petale-n ploaie cad
POEME DE DRAGOBETE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1456373323.html [Corola-blog/BlogPost/373396_a_374725]
-
cu privirea fixată, în aparență, pe apele roz-cenușii. În sinea ei, dintr-un vechi obicei și folosind acel misterios al șaselea simț care părea să-i ofere capacitatea să vadă fără să se uite, le examina pe femei cu un ochi critic. Prima, care era evident că se trezise în prea mare grabă în acea dimineață, își prinsese boneta strâmb peste cârlionții negri. A doua avea încă acel obicei prost de a se legăna ușor de pe călcâie pe degete (oare chiar
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
de pe călcâie pe degete (oare chiar nu-și dădea seama că asta o făcea să semene cu un elefant în staul?). Iar a treia, Gulbahar - cea care fusese cu ea când îl descoperiseră pe Mica Privighetoare - avea umbre întunecate sub ochi, în acea dimineață. - Parc-ai avea un ochi la spate, obișnuia să-i șoptească admirativ cariye Mihrimah. - E doar un truc pe care l-am învățat de la tatăl meu, îi răspundea, tot în șoapta, Safiye. În țara mea, în munți
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
dădea seama că asta o făcea să semene cu un elefant în staul?). Iar a treia, Gulbahar - cea care fusese cu ea când îl descoperiseră pe Mica Privighetoare - avea umbre întunecate sub ochi, în acea dimineață. - Parc-ai avea un ochi la spate, obișnuia să-i șoptească admirativ cariye Mihrimah. - E doar un truc pe care l-am învățat de la tatăl meu, îi răspundea, tot în șoapta, Safiye. În țara mea, în munți, suntem cu toții vânători. Trebuie să știi cum să
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
mod miraculos neatinsă de trecerea anilor. Iar pe degetul ei, sclipind în razele soarelui, era smaraldul lui Nurbanu, în adâncimile lui amețitoare mocnind puncte de foc negru. „Tu ce ai face acum în locul meu ?“ se întreba Safiye. Închise o clipa ochii, simțind ultima rază a soarelui pe pielea feței.” Citind această poveste te simți transportat în Constantinopolul secolului al XVI-lea, în lumea fascinantă a curții sultanului Murad III. Purtat pe aripile imaginației, te plimbi pe culoarele palatului urmat de eunuci
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
Buzele ce-s strânse au făcut și riduri, Unde ești tu oare? Ai rămas în ieri? Și-au crescut din iarbă parcă niște ziduri. Țipătul acesta este unul mut..., Inima îl știe, sinele-l cunoaște, Am făcut poteci în necunoscut Ochii au găsit zările albastre. Toaca rugăciunii sună a trezire, Toamna vine grabnic cu alai de flori, Pe poteci de gând străjuiesc castanii Doar cu amintiri calde mă înfiori. Se topesc ghețarii din Alaska noastră Sania e trasă de câinii știuți
M-AM TREZIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1408708019.html [Corola-blog/BlogPost/352237_a_353566]
-
Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Tolănit pe nisip, cu spatele la mare, ascultam prăbușirea țărmului în labirintica-i suferință. Câtă sfâșiere în albul vocalelor fără de țintă. Doar păsările puteau să reproducă țipătul închis într-un ochi de apă. Tu te răsfățai ca o zeiță la soare, desenând cu degete de felină, ultima victimă a trupului tău enigmatic. ... E ora când turnul de fildeș se surpă și gândul viclean mai „naște”o Evă - din coasta mării albastre
ÎN ŞOAPTA NECLARĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/In_soapta_neclara_valentina_becart_1377895086.html [Corola-blog/BlogPost/359985_a_361314]
-
după viață nici ea nu mai găsește decât un licăr jeni e frumoasă are părul lung blond așa ca lanul copt din spatele casei ei la anul nu va mai fi aici să-l picteze jeni pictează frumos în acuarelă are ochii albaștri mai ales pe ăștia îi vrea moartea și nu se sperie nici de unghiile ei lungi întotdeauna vopsite în roșu vezi jeni să-ți găsești un bărbat care să facă el de toate îi spunea mamă-sa nu l-
DOUĂ VIEȚI ȘI DOUĂ MORȚI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1468873214.html [Corola-blog/BlogPost/373594_a_374923]
-
o pot vedea așa durerea se prelinge în mine ca o felină prin frunziș jeni se prelinge din viață în suferințe cumplite dar zâmbește moartea e sindromul cu care te naști mi-a spus osârdia soră-mii îmi flutură prin fața ochilor un soi de vinovăție lumina începe să crească în jurul ei ca niciodată poate a aflat că iubirea este singurul implant profanator al morții o viață în suflet o viață în trup o moarte în trup o moarte în suflet mai
DOUĂ VIEȚI ȘI DOUĂ MORȚI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1468873214.html [Corola-blog/BlogPost/373594_a_374923]
-
un fotbalist ori cum a glumit un oier cu o pițiponacă siliconată! Exclus!! Asta însemna, nici mai mult, nici mai puțin decât sfârșitul lumii civilizate... Sinuciderile păreau inevitabile. Și totuși... Când internauții insomniaci nu mai avură la ce să caște ochii toată noaptea ca să aibă motive de a dormi toată ziua, căzură într-un somn adânc. Peste câteva zile când îi trezi foamea începură să caute de lucru că era jale. Hackerii deveniră inutili și intrară în povești pentru haimanale, iar
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
Peste numai doi ani oamenii mergeau pe stradă purtând atârnate la ureche niște cutiuțe caraghioase și răcneau cât puteau de tare tot felul de nerozii. În virtual comunicările nu depășeau nivelul pornografiei, dar dădeau dependență... Zi și noapte miliarde de ochi urmăreau cu sufletul la gură chiar și cele mai imbecile programe ale diferitelor rețele de televiziune. Ziarele erau pline de figurile și aventurile unor vedete de doi bani pe care, a doua zi, le uitau toți... *** Lucică, în splendidul său
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
punctul lor de vedere, o experiență în plus, un schimb de experiență, așa cum gândesc și eu acum. Am privit-o pe Violetta. Roșise un pic mai mult și privea la Rodica liniștită, zâmbind, dar cu o undă de neliniște în ochi. L-am fixat pe domnul Ioan Grămadă. Nu se citea nimic în plus pe fața domniei sale. „Păi,da! mi-am zis eu, mai mult să-mi dau curaj. Dumnealui este de aici, este gazdă. Îi cunoaște și este cunoscut. Nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
un șirag de metafore menite a indica izvorul tristeții manifestate de poetă în poemele sale! O priveam atent, fără să las a se observa, pe Violetta. Era cât se poate de impresionată de tot ce exprima poetul. Roșise puternic și ochii-i înotau în lacrimi. „Vai, Violeta! Știam că ești puternică. M-am înșelat?” Nu, nu cred că m-am înșelat, dar cum să nu te miște cascada de cuvinte declamate cu talent actoricesc de acest extraordinar șlefuitor de metafore și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
a uscat și simțeam cuvintele cum scapă chinuite din gâtlej. Era semn că emoția a revenit și mă stăpânește. La un moment dat nu am mai putut vorbi. Am făcut o pauză încercând să înghit în sec, mai ales că ochii mi se umeziseră. Eram furios pe mine că nu reușesc să mă stăpânesc și asta m-a făcut să transpir tot. Mi se lipise maieul de piele și mă enerva senzația aceea de umed pe spate. Nu știu cât de mult a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
mică... Știi, de când cu glumele acelea nesărate ale mătușii”... adăugă ea, ca pentru a risipi nedumerirea fetei. Arina nu-i răspunse. Tot corpul i se încordase, cuprins de o așteptare plină de teamă nelămurită. Rămăsese nemișcată, privindu-și mama cu ochii măriți. Și aceasta continuase cu voce scăzută: „Tu te-ai născut în plin război... tocmai începuseră să înmugurească sălciile, arinii... Cândva, ți-am mai povestit cum familia noastră, ca și atâtea altele din mahalaua asta, pentru că eram de origine rusă
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
ea măcar unul, ne-am sfătuit cu tata și ne-am gândit să i te dăm ei... să fii copilul ei... așa, ar fi fost oarecum, tot ca în familie” - se grăbi să adauge mama sesizând licărul de spaimă din ochii Arinei. „Însă ea pusese ochii pe sora ta, Dora, că era mai dolofană, avea pielea albă ca laptele și era rumenă în obraji - copilul ăsta, nu știu ce soi era, că îi pria orice; se îngrășa și dacă mânca o coajă de
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
sfătuit cu tata și ne-am gândit să i te dăm ei... să fii copilul ei... așa, ar fi fost oarecum, tot ca în familie” - se grăbi să adauge mama sesizând licărul de spaimă din ochii Arinei. „Însă ea pusese ochii pe sora ta, Dora, că era mai dolofană, avea pielea albă ca laptele și era rumenă în obraji - copilul ăsta, nu știu ce soi era, că îi pria orice; se îngrășa și dacă mânca o coajă de pâine - spre deosebire de tine și de
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
Arinei. Își ascunsese repede mâinile la spate, strângându-și pumnii. „Bbb... Bine...” - cuvântul ieși până la urmă exploziv printre buzele strânse și Igor, încercând să pară nepăsător, adăugă imediat: „Încă n-am luat nicio notă”. O umbră ca o părere umbri ochii bărbatului, care se apropie de băiat și, mângâindu-l pe creștet, îi spuse: „Dacă spui că-i bine, mă bucur; ar fi păcat să-ți irosești șansele de a învăța, mai ales că tu ești, așa cum te știu și mi-
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
lungă a fost ziua de astăzi și am cam flămânzit”. Strecurându-se prin spatele tatălui, Igor se așeză primul la masă și înainte ca ceilalți să-și termine rugăciunea, după ce-și furișă privirea și spre farfuriile fetelor, comparând din ochi cât erau de pline în comparație cu a lui, rupse un coltuc din pâinea bine rumenită și începu să o mestece lacom. (Fragment din romanul “Arina”) Referință Bibliografică: Fragment din romanul Arina / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1121, Anul
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]