535 matches
-
o baie cu instalații de ultimă oră. Prețurile fiind modice, locul era pentru toate buzunarele și, măcar la clasa a II-a, cu 1 leu și 10 bănuți, puteai să ieși ca nou. Băieșul era fericit când, judecând dintr-o ochire clientul, putea oferi celor care aveau de unde hidroterapie, masaj sau electroterapie, la clasa I, bineînțeles. O noutate era și rabatul făcut tuturor membrilor societăților farmaceutice și medicale din oraș. Oricum, baia avea succes mai mult decât crezuse domnul Vasiliu, iar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dăltuite pe seninul cerului, erau ținte clare, dar distanța era la limita de bătaie a puștii. Moșierul trase cu coada ochiului către Anton, care îmbătat de plăcere, n-avea de gând să tragă... ridică el pușca și luă linia de ochire. Pădurarul cu un gest calm, fără să spună o vorbă îi apăsă arma în jos... și, se târî vreo zece pași în față. Apoi, cu o mișcare calmă luă linia de ochire, își pironi privirea pe lupul cel mai bine
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tragă... ridică el pușca și luă linia de ochire. Pădurarul cu un gest calm, fără să spună o vorbă îi apăsă arma în jos... și, se târî vreo zece pași în față. Apoi, cu o mișcare calmă luă linia de ochire, își pironi privirea pe lupul cel mai bine expus, care părea să fie conducătorul haitei, o lupoaică. El știa că în doar câteva salturi, ar fi coborît valea și erau peste ei. Doi dintre ei se ridicară, nerăbdători. Și, atunci
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ca șî în chilia noastrî di la mănăstire... Am despăturit hârtia scoasă de Sevastița din năframă și m-am tras mai către fereastră. Literele îmi fugeau prin fața ochilor precum frunicile în mușuroi. Eram prea pornit să aflu totul dintr-o ochire. În cele din urmă, m-am adunat și am început să citesc: “Dragule drag. De-ai ști ce foc îmi pârjolește inima, ai veni până diseară. Cum știu, însă, că pentru un asemenea drum trebuie ceva timp să te pregătești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
era de vomă. Ca o lamelă de microscop rău potrivită ca distanță, ceea ce simțeam pentru colega mea se depărta în pîclă. Obosisem să mai adun din cioburi puritatea. N-am putut suporta privirea fetei. Abia tîrziu furișai către dânsa o ochire. Tot trupul ei se zgudui atunci ca o mimoză. În zadar m-am străduit să refac vechile legături. Insistențele mele o făceau să roșească. Schimbă locul așa fel încît privirile să nu ni se mai încrucișeze. Eram zdrobit, gelos, plin
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
țara vrâncenească se hotărnicea odinioară cu stăpânitorii șesului, înainte de venirea lui Dragoș din Maramureș. Cine urcă într-o zi senină pe culmea Cozei, un munte care stă ca o catapeteasmă desupra satelor din ulucul Vrancei, acela cuprinde într-o singură ochire tot ținutul până în lunca Siretului, unde se zărește fumul trenurilor, ocolind pe departe acest străvechi colț de țară.” (Simion Mehedinți) Cerințe: 1. Scrieți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 2. Ilustrați în enunțuri sensurile diferite ale termenului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de București. De Elena Udrea. Și serviciile secrete ca Talpeș sînt blonde. Și francmasonii. Où sont les services secrets d’antan? Cum adie iarna, cum te inundă nostalgia, de-ți vine să pui mîna pe bîtă. Aia cu sistem de ochire de la 1907. Ce harnică era ea, securitatea, pe vremuri. Ca o furnică. Și noi eram ocrotiți prin lege de tot, acum ofițerii nu mai miros urît, au subsuori Nivea și se ocupă de americani, de alții, trăim În miezul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Plus un neevreu, Geo Dumitrescu. Dacă discuți despre vremea aceea, apare suspiciunea că îi vizezi pe evrei. Calci (chiar fără s-o știi) pe bătătură un evreu și ești clasat antisemit. Există mulți specialiști în antisemitism. Te citesc dintr-o ochire ca neonazist. Să fie limpede: eu nu afirm că românii au fost mai puțin fanatici. Și ei s-au lăsat folosiți, și ei au făcut exces de zel, și ei au profitat, și ei s-au răzbunat. Ba bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
făcu o întrebare mută: "nu vii?" Mut răspunse și Isbă-șescu: "nu". Apariția bătrânului Miron Iuga în cerdac stinse subit toate glasurile. Câteva căciuli și pălării se ridicară instinctiv. În marginea cerdacului, la nivelul oamenilor, Iuga se opri. Dintr-o singură ochire observă că țăranii au cuprins toată împrejurimea conacului până la castelul lui Grigoriță și toată ograda argaților. Soarele coborâse spre asfințit în spatele caselor, adumbrind cerdacul și însîngerînd sutele de capete cu privirile strâmbate de puterea luminii. ― Văd că într-adevăr ați
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în același gen de articole. [...] cheltuiala pe haine are acest avantaj dinaintea majorității celorlalte, că lucrurile cu care ne îmbrăcăm sunt întotdeauna la vedere și le oferă o indicație a rangului nostru pecuniar tuturor celor care ne observă, de la prima ochire (T.B. Veblen, 1899/2009, 148). [...] norma risipei ostentantive exercită o supraveghere restrictivă asupra tuturor chestiunilor de vestimentație, așa încât orice schimbare în modă trebuie să se supună exigențelor risipei (T.B. Veblen, 1899/2009, 153). La prima vedere, nu există o diferență
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
donna angelicata, cealaltă, o Veneră ce s-a prostituat, un demon crud. Cea dintâi e „prototipul îngerilor din senin”, Madona Dumnezeie, cu surâsul blând, cu diademă de stele, ce de a doua e femeia „stearpă, fără suflet, fără foc”, cu ochiri agresive și fața pală de „o bolnavă beție”, peste care liricul aruncă vălul alb al poeziei”. Toate eroinele sale ilustrează, cu rare excepții, una dintre aceste două ipostaze participând la crearea unei mitologii a demonismului eminescian. Erotica feminină cunoaște în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lină;/ Vezi cum zorile d’albe roșite/ Să ivesc cu zîmbire sărină”. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul celui următor, întrebuințarea cuvîntului oscilează între serios și umoristic. La Eminescu, el evocă sfințenia: „Făcui.../ Din ochirile ți murdare ochiu-aurorei matinal” („Venere și Madonă”), în timp ce la Caragiale (v. „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”) e denumirea unei publicații avidă de senzațional. Bacovia revopsește, dacă pot spune așa, cuvîntul (reamintesc: aurora e „șofranie” la Homer, „roză”/ „trandafirie” la mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
postmodern. De la un punct încolo, ingredientele bine știute ale postmodernismului, mai exact textualismul, autoreferențialitatea, rafinamentul tehnic și în special ironia cu toate formele ei posibile, se mixează migălos, într-o textură miscelanee care îl prinde foarte bine. Citind O scurtă ochire din Ultimul vorbitor..., spre exemplu, putem avea senzația că respirăm din nou aerul baladescului cerchist sau oniric, dar unul rarefiat de o conștiință a artificiului, a convenției care se cere subminată de o ironie subțire: Când noaptea se târăște ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de o suprapunere desăvârșită, câteodată aproape de nepătruns. Dar un text nu e cu adevărat text decât „dacă se ascunde primei vederi”86. Adevăratul text literar nu admite descifrarea instantanee a legilor sale de funcționare și nu-și dezvăluie de la prima ochire regula jocului. Din acest punct de vedere, jurnalul intim pare a fi una din Întruchipările perfecte ale textului. Faptul divers transcris se desparte de sine, „decupându-se În evenimentul temporal”87 care-l determină, dobândind o existență și forme proprii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
utilizarea ca momeală vie a animalelor orbite sau mutilate * magnetofoane/dispozitive electrice și electronice capabile să ucidă sau să amețească animalele * surse luminoase artificiale * oglinzi și alte mijloace ce pot cauza orbirea animalelor * mijloace de iluminare a țintelor * dispozitive de ochire pe timp de noapte, cu amplificator de imagine sau convertizor electronic de imagine * explozibili * fileuri/năvoade/plase neselective * capcane neselective * arbalete * otrăvuri și momeli otrăvite sau care conțin anestezice * gazare sau afumare * arme semiautomate sau automate cu mai mult de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în vremea ultimei influențe europene, cea sub forma franceză, nu ne vom ocupa în special decât de această epocă. Dar, fiindcă înțelegerea acestei manifestări a spiritului critic e condiționată de cunoașterea influențelor apusene din veacurile trecute, vom face o scurtă ochire asupra acelor influențe. Părerea curentă este că cultura europeană a venit întîiași dată în veacul al XIX-lea. Dar civilizația venită în veacul al XIX-lea e numai unul din momentele fenome 1 Ibrăileanu se referă la influențele suferite, mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-i scutească de toate dările, rămânând să plătească 1 D. A. Demidoff în Moldova, "Dacia literară", p. 296. 2 Scrieri, I, p. 337 ăScrisoarea XXXIIÎ. 3 Iașii și locuitorii săi în 1840, în Scrieri. 4 Op. cit., I, p. 278 ăScrisoarea XIX (Ochire retrospectivă, 1845)î. 5 Din Arhivele Chișinăului, în "Suvenire contemporane". 6 Op. cit., I, p. 272. ăCitatul exact este... "aristocrația nu se înaripase și capetele acestei idre stând între popor și ocârmuitor nu începuseră a mușca când pre unul când pre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
drăguți-foc, vînători de autografe, mă ia în primire un personaj care mă trimite înapoi cu ani. Ține cu dinadinsul să-mi dea autograf pe ultima lui carte de versuri. Îmi întinde cartea și, politicos, o iau, neputînd ocoli o repede ochire a ultimei coperte, cu efigia autorului (ceva între ancestralul muscal cu mandibulă proeminentă și omul cu șapca gărzilor roșii). Parcurg fulgerător curriculum-ul, să aflu ce știam. Nimic. Nici un cuvînt despre cel care, ani și ani, sub zîmbetul flasc-onctuos, stătea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că mă plătești", sau cam așa ceva, oricum, lipsind determinarea, finalitatea, munca însăși era una leneșă, autotrișîndu-se, într-un secret consens leninist-caragialesc. Ce putea genera o astfel de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase la o primă ochire, cearșafurile pictate, mozaicurile, statuile, aținîndu-ne calea cu arătătorul lor bolșevic, indicator de ideal unic, monstruozitățile astea toate nu erau altceva decît lene programată, aducătoare de bănuți în buzunarele harnicilor artiști ai poporului. Din păcate, pecinginea dăinuie și acum și nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
schiță. Se ridică, se scutură, vine pînă sub nasul meu și-mi dă una peste carnet. Ca și cum mi-ar spune: Lasă asta; aici se fotografiază. Librăria din Sinaia. Unica, dar la zi cu de toate. Intru și, după o repede ochire generală, mă îndrept spre standul Polirom-ului. Da, ultima mea carte de proză (Pretențiile barcagiului Caron) există. Două exemplare. O întreb, șoptit, pe librăriță dacă a vîndut ceva din carte. Da, au fost cinci. Perfect. În pat, la Cumpătu, citesc undeva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe tiparul impus, după '89, de eșalonul doi C.C. & Secu, viabil și azi. Cum mare parte din lucrările din atelier rămăseseră la vedere dintr-o altă... vizionare, i-ar fi venit ușor, credeam, să le cuprindă pe toate dintr-o ochire, ca alegerea să fie mai lesnicioasă. Ei, aici a și apărut prima... defecțiune. A zis: Sînt prea multe, prea una lîngă alta, mă derutează. Iar privirea lui chiar asta trăda: superficialitate și lipsă de concentrare, de discernere. Nici o surpriză: cîți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
voioasă pe noi toți, ultimii mohicani, să-i călcăm pragul, pe Petru Rareș, la numărul 11. Acolo unde, chiar și după ce-și închisese aburita locantă La un prieten (motive insondabile!), odăile pînă-n veranda din care puteai cuprinde, dintr-o ochire, depărtările de basm ale Buciumului și Galatei ne așteptau cu îndestulatele lor mese. Sfîntul Dumitru debuta cu telefonul patronului, care, săltîndu-ne din somnul cu vise moroncite, ne avertiza, imperios, că la cinci (fix!) trebuia să fim în scaune. În jurul lungilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
formal al judecății; în felul acesta, actul judecății este deja în ființa sa. Există o motivație pentru că pornim, în operarea reducției judicative, de la S și P? Există, dar, deocamdată, nu este vorba decât despre observarea și descrierea -, la o primă "ochire", a orizontului discursului, judicativului, judecății, domeniul care ne interesează în această cercetare. Dar dacă acestea sunt primele instanțe care ies la iveală, atunci trebuie explicat însuși fenomenul ieșirii lor la iveală, adică trebuie revenit la ele, după întregul travaliu presupus
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de niște hoți înarmați. Nu prea îmi plac filmele Western, așa că am închis ochii și m-am gândit la Titanic. Nici nu lovisem icebergul și eu m-am hotărât să privesc un film mai palpitant. M-am trezit deodată în mijlocul ochirii. Donny de Vito încerca din răsputeri să facă bani, așa că l-am ajutat să fure o mașină a băncii. După ce am stat cîteva episoade într-o telenovelă, am găsit de cuviință că ar trebui să mă duc acasă. Am închis
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
scop subiectiv” și a afirmat ca aceasta este esența „minții”. La o jumătate de scol după Whitehead, Norbert Wiener a introdus un analog mecanic al filosofiei procesului prin conceptul de cibernetică. Wiener și colegii săi lucrau la Îmbunătățirea mecanismului de ochire și țintire al artileriei antiaeriene În cel de-al doilea război mondial. Ideile lui Wiener, despre maniera În care comunică mașinile și oamenii, au transformat filosofia procesului Într-un nou format tehnnologic, care, puțin după aceea, a dat naștere la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]