604 matches
-
și transgresarea sferei sale conduc în zona celor absurde. În definitiv, sub ce motive le percepem noi ca atare? De ce oare vrem de obicei să le exilăm cât mai departe posibil? Nu cumva sub aparența lipsei de sens pot fi ocultate experiențe care ne sunt într-adevăr proprii, uneori esențiale? Nu cumva ceea ce numim sens - în mod obișnuit - se cere el însuși pus în discuție? E adevărat, spunem adesea că lumea în care trăim este precară în privința sensului, mai ales în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
la sine (raportare numită grijă, Sorge), la cele produse de oameni spre a fi folosite (preocupare, Besorgen) și la semeni (solicitudine, grijă pentru celălalt, Fürsorge). În sfera acestor raportări intenționale, sensul se anunță sau se retrage, se arată sau se ocultează. Lipsa de sens privește însă cu totul altceva, de exemplu o piatră oarecare, o furtună în munți, însă văzute pe cât posibil ca ființări nemijlocite, date ca atare. În cazul lor avem de a face cu ființări simpluprezente. Iar faptul de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
el însuși prin actul existenței“, cum scrie în același loc. În consecință, omul are posibilitatea să atingă în existență acest paradox, adevărul său. Voi încheia spunând că arareori a fost atât de clar întrevăzută situația gândirii în fața paradoxului. Nu se ocultează 174 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 179. aparițiile diferite ale acestuia, până la cea care anunță însăși diferența absolută. Nu se mai aduc sub același înțeles atitudini profund diferite: comună, teoretică și existențială. Nu se estompează deloc distanța uriașă dintre paradoxul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de însăși structura limbii. Altfel spus, minunatul "instrument" care este limbajul constituie în același timp și o "închisoare". Este partea proastă a unui lucru bun. Plăcerea (sau încrâncenarea) pe care ne-o stârnește uneori unul din posibilii unei situații ne ocultează perspectiva asupra altor posibili. Ne închidem astfel într-un punct de vedere și-l argumentăm cu zel, luptând să-i demonstrăm justificarea în fața altora și a noastră. Ne însușim atât de puternic acel punct de vedere încât el devine o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ar vorbi, dar știu că li s-ar da repede peste nas: „Ce vorbești, domnule, păi unde ai fost dumneata atunci? La televizor, he, he, păi ce știi dumneata, domnule...”. Și uite-așa, draga mea prietenă, istoria este încă o dată ocultată de actorii ei: unii au de apărat „eroice experiențe personale” sau niscaiva certificate de revoluționar și buticul aferent; alții nu vor să fie deconspirați, iar alții se tem să nu fie arătați cu degetul. Din gușile lor, toți secretă aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care îmi ține bărbia ca într-un căuș și îi sărut podul palmei. Mircea, azi mă opresc aici. Cred că mi-ai pus real o întrebare bună: cum de te-ai folosit de filosofie ca să înțelegi lumea, nu s-o ocultezi? Nu-i situație profesorală în viața mea în care explic studenților că lucrul în sine nu se explică, ci doar cunoașterea noastră care orânduiește lumea după categoriile intelectului și intuiției, să nu simt cum mă atinge o fustă lungă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de Medicină din Iași, mi-a confiat, ca știind de la soția vestitului șef de clinică, Dr. Chipail, cine sunt asasinii lui Iacovlov. Urmăritorii erau studenți la Medicină, înscriși la comuniști și-au urmat ordinul acestora în fruntea cărora se afla oculta alogenă a evreilor, numeroasă în oraș și care tăia și spânzura, adică își făcea de cap. Comuniștii, falsificând rezultatul alegerilor, în 1946, au mușamalizat crima, au distrus înscrisurile și nimeni n-a mai aflat cine-s autorii. Dar aceștia au
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
nr. 38, din 1932 („Despre critică și istorie literară“), el va pune un diagnostic pe măsură: „Cultura românească nu a izbutit să exprime realitățile spiritualității autohtone, cărora le rămîne exterioară”, identificînd - observație interesantă - un filon „balcanic” (Filimon, Pann, I.L. Caragiale) ocultat deopotrivă de „occidentalizanții sincroniști” și de „tradiționaliști”. În Anatomia unei negații, Gelu Ionescu vorbește despre un „maiorescianism” al tînărului Eugen Ionescu, „în aparență reductibil doar la negația predecesorilor și chiar a contemporanilor”. Dar un „maiorescianism” (mai curînd adamism...) similar întîlnim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tristețea pe creaturi tot mai nedemne, în disperarea de-a te scăpa de ea, numai pentru a face loc unei clipe de fericire. Ori, fericirea, în afara tristeții, nici nu există. Dacă deții tristețea, este o eroare să crezi că poți oculta cu ea fericirea. Este o mare eroare, o tristețe greșit proiectată nu poate aduce nicidecum fericirea, e doar o amăgire ce o adâncește și mai tare. Eu văd foarte clar stigmatul pe sufletul tău, este momentul să-i dai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
legilor care îl fac pe om să acționeze ca individ" absurditate denunțată de Marx în polemica sa împotriva lui Proudhon devine principiul explicit al noii sociologii, care, lăsată pe mâna unui marxism care ignora tot în legătură cu Marx, avea să o oculteze definitiv pe cea a lui Tarde, ocultând în același timp posibilitatea unei sociologii dinamice și însuflețite. Am arătat în ce fel această sociologie obiectivistă cu ambiție științifică se însoțește, în marxismul devenit leninism, de o ideologie politică și în același
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acționeze ca individ" absurditate denunțată de Marx în polemica sa împotriva lui Proudhon devine principiul explicit al noii sociologii, care, lăsată pe mâna unui marxism care ignora tot în legătură cu Marx, avea să o oculteze definitiv pe cea a lui Tarde, ocultând în același timp posibilitatea unei sociologii dinamice și însuflețite. Am arătat în ce fel această sociologie obiectivistă cu ambiție științifică se însoțește, în marxismul devenit leninism, de o ideologie politică și în același timp de o etică îndoielnică. Deoarece relația
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ar fi fost Întinși unul lângă altul. Întârzierea lui a creat Însă un handicap greu de trecut. Felul În care ea Își scosese hainele Îi dezgolise nu doar trupul, ci și o biografie erotică bogată În evenimente ce păreau să oculteze sau să reducă la seara banalității legătura ei cu Grațian. Și totuși, nimic vulgar, nimic obscen În gesturile ei. Ceea ce părea a fi rutină, era În fapt un privilegiu de care puțini se puteau bucura. Trupul Îi era Înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la urma urmei... Vorbiserăm, firește, despre Odobleja - aici, În S..., unde autorul Psihologiei consonantiste, Logicii și Fonoscopiei Își trăise ultimii ani ai vieții, chestiunea priorității În materie de cibernetică era tranșată ferm În defavoarea nobelistului Norbert Wiener. Eterna noastră marotă cu oculta evreiască și complotul mondial antiromânesc care, la fel ca În cazul lui Paulescu, ne frustraseră de binemeritate recunoașteri internaționale etc., etc., știți povestea. Poziția mea era ceva mai nuanțată, elanurile protocroniste nu mă cutreieraseră niciodată foarte insistent. Nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai misterios și mai credibil. Pe măsură ce mă afundam În asemenea considerații dilematice, Elvira mi se Înfățișa tot mai convingător drept o excelentă actriță care interpreta - cu un talent nebun, recunosc - rolul damei accesibile și pline de bune intenții menite să oculteze drumul spre pierzanie pe care mă Împingea cu o știință a provocării remarcabilă. De ce o făcea? N-aveam idee. Pe lângă mine sau pe deasupra mea se derulau scenarii a căror logică mă depășea. Oricare ar fi fost ele Însă, nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
către el, a Încifrat indiciile, nu le-a oferit mură-n gură exploratorului, că nu era fraier să facă una ca asta. Păi, sigur, că nu era; o făcuse probabil tocmai fiindcă era diabolic de inteligent. Prin urmare, literele nu ocultau nimic; din contră, indicau ceva. Ceva simplu și direct, la mintea oricui. De exemplu, că informațiile despre Centru se găsesc În corpul C, inițiala de la Centru. Putea fi ceva mai simplu decât atât? M-am precipitat Într-acolo. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fi Întâmplător. Părerea mea este că mesajul lui Noel Corbu este ascuns În amândouă. Doar În amândouă, luate Împreună, sunt șanse de a depista veritabilul Cod al lui Alexandru, adevăratul cifru care poate conduce la descoperirea numerelor de cont bancar ocultate sub acele Înșiruiri de litere de pe listă. Fără prima propoziție, a doua n-are nici o valoare. Eveline și-a acoperit ochii cu degetul mare și arătătorul mâinii drepte și i-a frecat Îndelung, ca și când ar fi vrut să Îndepărteze de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
C M și sub ele cifrele corespunzătoare, dar nu de la 0 la 9, ci În ordine inversă, adică: 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 De acum, nu ne rămânea altceva decât să facem Înlocuirea literelor care ocultau numerele de cont cu cifrele astfel obținute și gata! - Asta În viziunea ta optimist-academică, m-a pocnit În creștetul euforiei mele fără obiect pragmatismul sec al Evei. Nu e nici un fel de gata! Să zicem că avem conturile și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
moartea este a mea, a individului, și ca atare trebuie consumată doar în intimitatea acestei proprietăți private ! Această moarte păcătuiește însă, în primul rînd, prin prezență, în timp ce dincolo, în țările civilizate, serviciile funerare fac toate cele necesare pentru a o oculta și a nu deranja lumea fericită și eficientă cu astfel de inconveniente. În rest, ce să spun, este o descriere teribil de precisă. Doar că seamănă cu percepția uluită a unui om care ar veni din cu totul alt context
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la dilatarea timpului, nu doar a spațiului. Artistul - o tăcere în eternitatea zarvei. Artistul - acest manager al frumosului. Arta poate însemna urme pe nisipul îndoielilor. În comparație cu pâinea, poezia poate fi mai consistentă. Nu și indispensabilă. Uneori, inspirația este divină. Alteori - ocultă. Arta deschide ferestre, nu dărâmă pereți. Arta provoacă lumea. Culturii i se potrivește universalizarea, nu globalizarea. Un tablou în casă e o fereastră spre tine însuți. Marii artiști disprețuiesc banii, nu și aplauzele. În artă ca și în politică, unii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Papadat-Bengescu ele fac însăși materialul narativ - în Vecinătate se va amplifica enigma nu va fi niciodată rezolvată, ci chiar amplificată prin dispariția inexplicabilă a personajului în jurul căruia se țese misterul, în vreme ce Beatitudine își găsește finalitatea în deconspirarea unui episod adulterin, ocultat de multitudinea amănuntelor amplasate în poziții-cheie ale textului. În prefața sa la romanul Femeia în fața oglinzii, Ion Bogdan Lefter vorbește despre distincția care a semnalat apariția modernismului, cea dintre subiectivitate și obiectivitate - cea din urmă, spune criticul, reprezintă apanajul secolului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
să precizeze mai mult, să indice contextul sau măcar paginile unde s-ar găsi acele aluzii. Ani și ani de zile câțiva dintre noi s-au străduit să le descopere. Deocamdată, fără rezultat. Dacă tradiția e autentică, eventualele aluzii zac ocultate în acele o sută optzeci și nouă de pagini din Finnegans Wake, care așteaptă încă să fie descifrate... - Numai după ce-am fost nevoiți să recunoaștem acest eșec, îl întrerupse doctorul Griffith, am hotărât celebrarea centenarului. Poate că am făcut
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
anumit defect, ci de a atrage atenția celor care se regăsesc în rolurile din texte. Nuvela psihologică O făclie de Paște, a aceluiași autor, propune o analiză asupra relațiilor simbolice stabilite între aspecte ale fizionomiei umane și instinctualitatea/ bestialitatea ființei, ocultată după principiul echilibrului în inconștient, prin intermediul etalării acțiunilor și structurii socio-psihice a personajului Lombroso. În aceeași categorie conceptuală îl putem include și pe povestitorul Ion Creangă, autorul Amintirilor, ce abordează stiluri diferite în funcție de conjunctură și de publicul-țintă. În vreme ce în romanul
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
de oameni dintr-un sat, 200 scriu poezie; mai mult, fiecare uzină își are scriitorii ei". Nemaipunînd la socoteală Cărticica Roșie pe care-o obținuse-n dar. Ce-o fi făcut cu ea, după septembrie '75, cînd Mao s-a ocultat, nu știu. Ne cocoșam de rîs citindu-i neroziile. Cu voce tare, împreună cu Fluturel și cu Lucian Foișor. Deși ne cam strîngea în spate ce se zvonea după vizita lui Caisă la Mao. Urma să purtăm salopete? Să mîncăm la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
revarsă asupra lui Stingo în timpul confesiunii sale nu este decât un cache-sexe vrednic de plâns. Logoreea sa maladivă nu este altceva decât travestirea în cuvinte a tăcerii puritane. Cu ajutorul cuvintelor, Leslie se expune, și în același timp se protejează. Ea ocultează într-un mod și mai atroce dorința, sexualitatea și trupul. Stingo înțelege perfect lucrul acesta. În vreme ce fata continuă să se destăinuiască, el nu poate decât "să reflecteze, disperat, asupra evidentei ironii: dacă prin intermediul micuțelor harpii frigide din Virginia", încorsetate de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
țiț? s? o recunoasc?. Mediocritatea relativ? a carierelor � sau, cel pu?în, �nt�rzierea cu care ?i-au �mplinit formarea majoritatea durkheimienilor, se l?mure?te �n lumină acestei supuneri fă?? de un scop comun. Dar ea nu ar putea oculta formidabilă reu?it? a echipei, care impune legitimitatea abord?rîi sociologice ansamblului fenomenelor umane [Karady, 1974]. Imperialismul de care a fost acuzat? sociologia a r?spuns �n oarecare m?sur? acestui remarcabil av�nt al unei echipe pe care adversarii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]