2,422 matches
-
În Postul Mare, credinciosul se lamentează pentru că nu are nimic bun să Îi ofere lui Dumnezeu: „Nici lacrimi, nici pocăință nu am, nici străpungere; ci Tu Însuți pe acestea dăruiește-mi-le mie, Mântuitorule, ca un Dumnezeu“ (Canonul cel Mare, Oda a 2-a, Troparul al XXV-lea). Tristețea poate fi păcat, dar există și o tristețe neprihănită care stă la temelia unei virtuți: „întristarea cea după Dumnezeu“ (II Cor. 7, 10). Omul se mâhnește pentru starea decăzută în care se
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
câte o lacrimă neplansă, fie un fior adus de neliniște, un zâmbet stins, ori tulburarea în fața trecerii în eternitate, dar cele mai frumoase poeezii sunt cele care răspândesc o binecuvântată și tămăduitoare liniște, sau acelea în care sună ca o “Odă a Bucuriei” în surdină, specifică firilor pozitive și stăpânite de setea de frumos. In tot ce spune, Domnica Varzaru nu își deversează frustrările în stradă. Ea întoarce spatele poeziilor încarcate de false valori, cu pretenție de modernitate, scrise în stil
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
trecut, la rădăcini,”o, Dobroge, pământ din care /renaște eterna cetate Tomis”... poetul descoperă frumusețea locurilor unde s-a născut. „Copacii aceștia sunt toți / voievozi frumoși și chiar cinici,/ simt caii din neam de-ostrogoți, / visătorii ce vin din „Hercinici”, „... ( Odă Dobrogei) Copilăria nu s-a pierdut, a rămas închisă în străfundurile ființei sale ca un izvor de lumină, un far ce-l poate apăra de tenebre. Poeziile poartă cu sine zbuciumul tacit al poetului Ioan Gheorghiță, poet care acceptă cu
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > UNDE ESTE ROMÂNIA? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 563 din 16 iulie 2012 Toate Articolele Autorului UNDE ESTE ROMÂNIA? Azi de ziua României, Cântăm Oda Bucuriei, Însă începând de mâine, Cântăm Deșteaptă-te române. Ca să răsune iar Carpații, Stăpâniți acum de alții, Ce cumpără și câmpia! Unde este România? Referință Bibliografică: UNDE ESTE ROMÂNIA? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 563, Anul II
UNDE ESTE ROMÂNIA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366760_a_368089]
-
un mister, o lume aparte se ascunde printre crengi și frunze, prin scorburilor bătrânilor copaci. Flori sunt peste tot: trandafiri, iasomie, crini, petunii, călțunași în cascade multicolore ce se întind chiar și pe gard. Fiecare floare este o poezie, o odă a frumuseții închinate vieții. Lăudată fie mama Natură! Cascade de bulgărași de gheață sau de petunii în toate culorile, nemțișori și crăițe, toate-și etalează frumusețea delicată dăruind cu generozitate parfumul lor, Cavalerului Vânt, ce-l poartă pe aripă până
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
zac prin spitale, de boli de tabac. Eu așa am tradus interpelarea televizată. Socoteala politicianistă este simplă: umflam 5 milioane de voturi. Că când ( altă licența ) e vorba de gramatică și limba prostiei, în viață, ca și în politică, vorba OdA Bucuriei: Nu are miros. Nu are granițe. Bravos! Foarte frumos! Mi-am spus. Dar de ce nu plătește doamna învățătoare - în solidar cu cei pe care îi convinge - sau sunt de aceeași opinie - și cele 4 miliarde și ceva ( de euro
DESPRE CUM SĂ ÎŞI SUPORTE FIECARE PLACEREA FUMULUI de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366096_a_367425]
-
15 iulie 1857, dar alegerile au fost anulate. După îndepărtarea de la domnie a lui Alexandru Ioan Cuza, Asachi este citat din nou pentru fapte de rebeliune. Consacră prințului Carol un „National Hymne”. Fiind simpatizant al rușilor, Asachi îi închină o odă țarului Alexandru. Seratele literare pe care Asachi le da în casa sa (pe al cărei frontispiciu se aflau înscrise cuvintele „Pacea și al meu repaus”) deveniseră foarte cunoscute. Asachi compunea „tablouri istorice în stil fantezist”. La aceste serate era adesea
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
care știa să-l spună pe Eminescu. Când se proptea în ușa unei bombe, înăuntru se făcea întuneric și răcoare, dar rumoarea aceea de crâșmă periferică și murdară continua să-ți sfârtece timpanele, până când actorul, cu glasul lui gutural din “Oda în metrul antic”, poruncea ca un Dumnezeu al bețivilor: „Mai multă sfințenie!“ Și gloata aceea informă se reculegea dintr-odată, nu mai auzeai niciun clinchet de pahar, niciun foșnet, niciun suspin, nicio șoaptă, nicio lacrimă, și atunci, pe sub liniștea asta
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ION IANCU VALE - ODĂ SFINXULUI Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
nu perora. Și, Doamne, câtă diferență intre fiestele de import, procesiunile sau demonstrațiile zgomotoase, impregnate de vulgarități, chiote, vaete și lozinci ipocrite - cu care, cotidian, suntem bulversați din ce ce în ce mai des și pe multiple căi - și această odă de adulație, închinată cu sinceritate și speranță Creatorului, Soarelui și Sfinxului... La plecare, într-un impuls de moment, am dislocat, de la baza magicului și sfânt conglomerat, câteva, mici, fragmente de rocă... din care am dăruit și tovarășilor mei de drum
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
te supăra/ Dacă-ți iau o piatră, ție/ Sacră pavază să-mi fie/ Cât trăesc, și-n veșnicie.!” Și sunt sigur că Măria Sa, Sfinxul, nu s-a supărat. Ion IANCU VALE 3 ianuarie 2014 Târgoviște Referință Bibliografică: Ion IANCU VALE - ODĂ SFINXULUI / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1102, Anul IV, 06 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Iancu Vale : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
II și III și mențiunile I, II și III. Premiile constau în diplome, bani și publicarea în revista ,,Dor de Dor” din luna august, septembrie și octombrie. Concurenții vor trimite 5 poezii, dintre care una dedicată poetului național (poate fi odă, baladă, glossă, doină), 5 epigrame, două proze scurte (pot fi și satirice), o piesă de teatru, scrisă pe maximum 8 pagini în WORD- FONT Arial 11 sau TIMES NEW ROMAN 12. P.S. Pictorii vor trimite un singur tablou reprezentativ. Aceste
CONCURS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361641_a_362970]
-
ierte, Dar sunt român și mi-e străin, Te voi glorifica de Dragobete! Poate-s naiv și depășit și mă comport Cum vezi, sfios, de veche modă, Dar sunt român și țin la port, De Dragobete îți voi scrie-o odă! Simt cum mă tragi și cum mă clatini Din lumea stinsă fără de contur, Dar sunt român și cred în datini, Și-ți voi ura cu drag de Dragobete, jur! Referință Bibliografică: De Dragobete / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE DRAGOBETE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351778_a_353107]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ODĂ SÂNGELUI Autor: George Adrian Popescu Publicat în: Ediția nr. 771 din 09 februarie 2013 Toate Articolele Autorului în singura noapte pe care am cunoscut-o am vorbit cu un greiere și cu fratele său de pământ păianjenul păreau amândoi străini
ODĂ SÂNGELUI de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351864_a_353193]
-
luna coboară pe marginea timpanului în taina adâncă a unei inimii nu iți spun nimic simpla adiere cântecul furtunii ori briza pe care marea o așază între catrene nu te înmoaie păianjen de pământ doar sângele doar sângele Referință Bibliografică: Odă sângelui / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 771, Anul III, 09 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Adrian Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ODĂ SÂNGELUI de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351864_a_353193]
-
strigătul privirilor el nu are margini în măruntaiele sale mor copaci ca să existe timp să creadă adevărații copaci încă nenăscuți că spațiul se întinde cât rădăcina lor nici cuvintele nu sunt altfel se rup din acele ceasornicului și devin nesfârșite ode de linii puncte parfumuri aduse lor înșile de regele-aer al buzelor numai liniștea este timp numai femeia care naște copii are timp numai oasele care s-au izbit de suflet pot să îl măsoare între spațiu și timp cuvintele desenează
DANS DE CUVINTE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351945_a_353274]
-
săi e o sărbătoare în haine de lucru În fiecare primăvară își cere iertare pământului cu plugul Lanurile de grâu fi-vor de-aceea un detaliu al conștiinței sale Pâinea Pasărea Phoenix renăscută din sudoarea acestei primăveri fatale Costel Zăgan , Ode gingașe Referință Bibliografică: PENTRU PÂINE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PENTRU PÂINE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352281_a_353610]
-
târziu că prima formă a scris.o imediat după plecarea din Marienbad pe drum, din popas în popas, până seara a scris întregul poem. Un sentiment asemănător, al „dorului și renunțării”, este exprimat în literatura română de către Mihai Eminescu în „Odă” (în metro antic), fiind una din cele mai cutremurătoare poezii scrise în literatura română. Investigația comparată poate da seamă și de goetheanismul scriitorului român, atât de teoretizat la noi, de la studiul lui H. Sanielevici, din „Noua revistă română” (nr.3
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
însă granița permanenței. Acest poem a fost scris pe o hârtie specială, încadrată într-o ramă de marochin roșu. Și i-a fost dăruită de Goethe lui Eckermann, la 16 noiembrie 1823, ca o lectură de taină. Spre deosebire de poetul german Odă (în metro antic ), tipărită în ediția Maiorescu din 1883, dezvoltată dintr-o proiectată odă pentru Napoleoan, concepută la Berlin, prin 1873-1874, atacă problema morții din unghiul de vedere al juvenilității triumfătoare, înțeleasă ca vârstă statuară a omului. Starea de asceză
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
o ramă de marochin roșu. Și i-a fost dăruită de Goethe lui Eckermann, la 16 noiembrie 1823, ca o lectură de taină. Spre deosebire de poetul german Odă (în metro antic ), tipărită în ediția Maiorescu din 1883, dezvoltată dintr-o proiectată odă pentru Napoleoan, concepută la Berlin, prin 1873-1874, atacă problema morții din unghiul de vedere al juvenilității triumfătoare, înțeleasă ca vârstă statuară a omului. Starea de asceză interioară, decurgând din dialogul exclusiv cu un cer al stelelor fixe, dă sentimentul deplinătății
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
atacă problema morții din unghiul de vedere al juvenilității triumfătoare, înțeleasă ca vârstă statuară a omului. Starea de asceză interioară, decurgând din dialogul exclusiv cu un cer al stelelor fixe, dă sentimentul deplinătății ființei, al înțelegerii sinelui. Omul edenic al Odei nu este un innocent, după cum nu este nici întruchiparea unei conștiințe in nuce. Măreția sa, eminamente romantic, rezultă dintr-un titanism asumat, din trăirea unei vocații: „Nu credeam să-nvăț a muri vreoadată: Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,/ Ochii
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății”. Vulnerabilitatea sa în ordine existențială nu ține de imposibilitatea concretizării în spirit, ca la Goethe, ci de reactivitatea la o formă aparte de maculare- suferința „dureros de dulce“. Frumoasa operă eminesciană „Odă” (în metru antic) exprimă, într-o formă sintetică, sui generis câteva din trăsăturile de bază ale creativității sale genială. Este forma în principal de o înțelegere a discursului literar drept logos esențial, situație în raport cu care ideea de pretext se atomizează
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
ale creativității sale genială. Este forma în principal de o înțelegere a discursului literar drept logos esențial, situație în raport cu care ideea de pretext se atomizează, deoarece poezia emană din străfundurile conștiinței. Numai într-o astfel de perspectivă devine limpede cum „Oda”, în comparație cu „Elegia” lui Goethe, trăiește în alt spațiu ideatic și oferă alte soluții pentru aceeași temă, a „dorului și renunțării”. Foame de real și dorință de eternizare a efemerului, pe de o parte, utopia titanică a geniului liber, pe de
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
spațiu ideatic și oferă alte soluții pentru aceeași temă, a „dorului și renunțării”. Foame de real și dorință de eternizare a efemerului, pe de o parte, utopia titanică a geniului liber, pe de alta. Descoperim prea puține lucruri comune între „Odă” și „Elegie”. De unde și constatarea unei la fel de puțin plauzibile înrâuriri a creației scriitorului german asupra operei eminesciene. Goethe era un bun teoretician al conceptului de lectură universală și al celui de literatură ocazională: „Toate poeziile mele sunt poezii ocazionale, inspirate
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
California! (jurnal american vol. II), călătorie, 2010; • Sanhira, proză, 2010. • Suflet de anotimp/ Souffle de saison/ Spirit of the season (terține, ediție trilingvă), coautor Gheorghe A. Stroia, 2012. Dintre premiile sale, amintim: • Mențiune la concursul de poezie și publicistică patriotică “Oda pământului meu”, Viața Studențească, 1968; • Premiul II de poezie la concursul literar “Tâmplă a Pontului” organizat de ziarul “Dobrogea Nouă” în 1973; • Premiul pentru poezie al ziarului “Secera și Ciocanul” în 1983; • Premiul II pentru poezie al revistei “Viața militară
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]