2,363 matches
-
chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alții cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
al păsării cerești Din secole pierdute îți vrei un viitor Copiii tăi pierduții ,nu poți să îi mai crești I-ai pribegit prin lume să-și caute popor Se pierde această țară fără să ocrotești Sămânță seculară cu jertfă din ogor! Te-au cumpărat din umbră slugile boierești, Așteaptă să îți taie bucăți din propriul steag Acei ce stau în față în haine nefirești Sunt vânzătorii noștrii ce ne vorbesc cu drag Își cumpără supușii cum șarpele din rai Îi vinde
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
ale mesajului revoluționar. Yohanan Simon, pictorul israelian născut la Berlin, a trăit o vreme în chibuț, în atmosfera de entuziasm colectiv și egalitate deplină. Lucrările din această perioadă sunt optimiste, compozițiile lui sunt cu bărbați și femei care lucrează pe ogor sau la construcții, într-o atmosferă aproape idilică, dar plauzibilă. Edificatoare în acest sens este pictura intitulată „Constructori". Bineînțeles că în toate timpurile, chiar dacă nu era o tematică prioritară au existat pictori care au surprins oamenii care muncesc. De la clasici
OAMENI LA MUNCĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362693_a_364022]
-
mai 1940 PANORAMĂ Vraciule înfricoșat surd, olog și gușat arată-mi comorile tale înalte, pătrate, ovale. De câteva zeci de ani vinzi minuni pe gologani dragoste, noroace, blesteme, care modeste, care cu steme. Poate ai aur, poate ai rubine, căpestre, ogoare, albine sandale ca Petre Schlemil ori alt obiect mai util. Dă-mi-le pe toate mie pentru o imensă filotimie, pentru ca să cumpăr cojoace la toți puii care ies din găoace. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
au jerfit, Dorind glorie seculară Daciei pământ râvnit, De gloata vremii, prea avară... Eroii noștrii azi țărână, Se zbat în chinuri nesfârșite Si ar ieși...cu arma-n mână Să ia hotarele-ntrgite... Eroii noștrii, în asfințit Cu drag ne veghează ogorul, Că hoții prea s-au înmulțit Si sărăcia ne-e obolul... Eroii noștrii vor dreptatea In fața pleadei huligane Ce vinde țara, libertatea Pe bani puțini și pe plocoane... Eroii noștrii de învie Vor scoate sabia dreptății Si vor tăia
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DIMINEAȚA... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Dimineața ... Dimineața aceasta, deschisă fereastră în primăvară, acord între cer și pământ - mi-a arat tot ogorul și mi-a săpat o fântână adâncă din care să adăp viul și pelerinii însetați de dor... Dimineața aceasta, mi-a curățat apoi rădăcinile, să pot crește liberă cu privirea spre cer, să cresc încă o dată și încă o dată cu visul
DIMINEAŢA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353510_a_354839]
-
Mărțișor, inima lui cea caldă și mare, încărcată cu mult dor, pentru mândra Primăvară ce-o dorește soțioară. D-aia am venit acuma, ca să-i cerem fetei mâna, pentru Mărțișor mireasă, duioasă și drăgăstoasă. Iar nouă, mărite Soare, încălzește-ne ogoare, luminează casele, fă să crească spicele, adu-ne belșug pe masă, copilașii să ne crească. Adu pace, bucurie! Dumnezeu să ni te ție!” Tăcu oratorul, lăsând capul în jos, răsuflând ușurat și bucuros că a terminat fără să se încurce
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Croitoru cu dis¬tinsul pro¬fesor de vrednică amintire și pomenire sau evocare - Academicianul Virgil Cândea (1927-2007). La um¬bra legăturii de suflet creată atunci și ancorată pentru veș¬nicie, una dintre se¬mințele semănate de iubitul său profesor pe ogorul cău¬tărilor sale spirituale și inte¬lectuale a fost ecumenicitatea Ortodoxiei, atât de bine ilustrată în secolele anterioare, însă mai puțin trăită în vremurile de acum. Pentru edificarea acestui adevăr, îndemnul lui a fost să pornească la studierea unei file
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
printre vâlcele , A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut de floare, Soarelui i-a spus că-i cere Să ardă mai cu putere, Greierilor să compună Muzică, dar foarte bună. A făcut schimbare mare Și-n livezi, și pe ogoare. Vara a fost punctuală, Cu suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Referință Bibliografică: VARA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352898_a_354227]
-
mai cu sfatul, dar cu pildă proprie mai cu seamă, ridică nivelul moral și material al unei pustietăți cum îi a Saracenilor“. Popa Tanda era exemplu în fața sătenilor prin felul în care își îngrija casă, cum își cultiva grădină și ogoarele lui, prin felul în care se” gospodărea”cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, saracenii ajung să schimbe față satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecandu-si timpul
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
vedem că suntem o țară Binecuvantată. Suntem o țară bogată, suntem o țară care avem munții care zgârie norii, dealuri pline cu pomețuri și câmpii întinse în care vântul se plimbă printre lanurile de grâu așa, făcând ocoale ! Și avem ogoare roditoare! Reporter: Se vede că sunteți un adevărat scriitor și doar sufletul mare pe care îl aveți, plin de duh, de frumusețe în exprimare, plin blândețea vorbei și de dăruire vă recomandă ... pe lângă realizările domniei voastre ... Pentru mine, sunteți un
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
și bravi ostași căzuți pe câmpul de luptă erau artileriști, ceea ce l-a determinat pe părintele Siminciuc să se facă luntre și punte pentru a adăuga monumentului și două tunuri, simbolul armei prin care Armata ridicase atunci scut Patriei pe ogoarele și în ogrăzile sătenilor. A făcut cerere la ministrul Apărării, iar în 2009, în preajma înălțării Domnului - împărăteasca sărbătoare, când, prin tradiție, înălțăm gânduri de recunoștință și Eroilor Neamului - primarul comunei, dl. Ionuț Gospodaru, a adus și amplasat, adițional Troiței, râvnitele
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
sir... mirosise o floare. N-am să spun bucuria ce prinsese palatul Din zgârcit cum era s-a schimbat împăratul Și întreaga suflare-a redus la tăcere Când slujbașului slut i-a promis o avere Mâine-n zori, zise-acesta, unde-începe ogorul, Tot pământul pe care ai să-l calci cu picorul, Străbătându-l întruna, fără nicio oprire, Fie-al tău pentru veci... eu ți-l dau moștenire. Ură-avea pe-împărat și-l cuprinse mânia. În sclipirea din ochi strălucea lăcomia, E-
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
privește lumea prin ocheanul poemului. Rădăcinile omului țin de glie, visul său e cosmic. Stejărel Ionescu este poetul căruia nu îi este frică să se exprime. Scrie cu naturalețe și cu hărnicie, își îngrijește poeziile așa cum un țăran își lucrează ogorul. Roadele se văd în cărțile sale, care nu sunt defel puține și merită citite. Melania CUC București martie 2014 Referință Bibliografică: Melania CUC - STEJĂREL IONESCU ȘI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAȘTEM HERGHELIILE NOPȚII” / Melania Cuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului 1. Tableta sf comunistă Anul acesta iarna cea adevărată s-a lăsat mult așteptată. Abia după aniversarea, în toată țara a Unirii Principatelor, norii au așternut veșmânt bogat peste semănăturile de toamnă și ogoarele arate, pregătite de harnicii țărani pentru campania de primăvară. Tovarășii meteorologii și-au dovedit din plin profesionalismul, anunțând din vreme marile zăpezi ce urmau să cadă. Televiziunile au prezentat prognozele meteo cu calm, încurajând și sfătuind populația ce trebuie să
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
FSN - PSD - PC - PPDD - PMP și UDMR srl + alte mărioare! Ce va ieși din această luptă? Vom vedea. Dacă n-ar vota analfabeții, în ale politichiei, ar exista certitudini. Dar așa, când pentru o găleată mulți își vând țara, neamul, ogorul ...și apoi strigă după ajutoare, nu se știe! Demisul național e de un tupeu fără margini! Vrea să fie premier să repună țara pe șine. Pe care a trimis-o în criză cu bună știință. Se face că nu știe
SINISTRA ROMÂNEASCĂ TOT MAI... SINISTRĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354045_a_355374]
-
Mi-ai dăruit viața Să mă înfrupt din cele lumești, Mi-ai dăruit povața De rele să mă păzești: Mi- ai dăruit timpul Prin viață să mă deplasez, Mi-ai dăruit câmpul Prin iarba lui să visez. Mi-ai dăruit ogoarele, Roadă bogată să tot cresc, Mi-ai dăruit izvoarele Cu apa dulce să mă răcoresc. Mi-ai dăruit florile Să-mi cânte de bucurie sufletul, Mi-ai dăruit dorurile Să mă-nsoțească-n viață cântecul. Mi-ai dăruit iubirile, Cu ele să
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
străbune, Nici iubiri cu dor cântate Limba mea fără de moarte... De nu zămisleai cuvântul Îmi era orfan și gândul, Și înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte ... Ești o floare astră-n geam, Ești comoara unui neam!... SUNT... Sunt fiul acestui ogor Și-a lacrimii plânse de mamă, Al soarelui mândru fecior Și-al dulcelor boabe de poamă. Sunt fiul, Codrului des Și-al florilor frate mai sunt, Sunt fătul din versuri cules Și frate al dorului sfânt. Sunt fiul acestor izvoare
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
gândurilor sumbre, Mărgăritar de dor crescut în glastră. Când ne-am trezit că aripa ne doare, Am sărutat pământul cu piciorul Și-am înțeles ca nici un rost nu are Ca pasărea să își învețe zborul... LA CAPĂTUL GÂNDULUI Sunt un ogor ce-așteaptă semănat Și mi-au crescut liane peste pleoape, Iar talpa mea, de-atâta neumblat, A început să doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
dacă aș fi avut mai mult curaj n-aș mai fi fost eu iar curcubeul de atâta verde n-ar fi tremurat sub pleoape nici testamentul nu l-aș fi putut scrie pe irisul tău. LA CAPĂTUL GÂNDULUI Sunt un ogor ce-așteaptă semănat Și mi-au crescut liane peste pleoape, Iar talpa mea, de-atâta neumblat, A început să doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
mai cu sfatul, dar cu pilda proprie mai cu seamă, ridica nivelul moral și material al unei pustietăți cum îi a Sărăcenilor". Popa Tanda era exemplu în fața sătenilor prin felul în care își îngrijea casa, cum își cultiva grădina și ogoarele lui, prin felul în care se gospodărea cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, sărăcenii ajung să shimbe fața satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecându-și timpul
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
ați amintit de importanța culturală a locașurilor de cult în definirea identității naționale, considerându-le tezaure culturale, credeți că în viitor factorul cultural poate deveni determinant la evidențierea României în spațiul european? - Identitatea națională se păstrează prin cultură, cultura fiind ogorul unde cresc florile unui neam. Nu putem vorbi despre cultura națională fără să amintim contribuția Bisericii la definirea identității noastre ca neam, mai ales că toate evenimentele majore ale neamului s-au realizat cu sprijinul ierarhilor, preoților și credincioșilor dornici
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
Prin brațul țăranului român, Dumnezeu Și-a continuat actul de creație și a revărsat pe mai departe darul vieții. Din pridvorul casei sale, românul n-a dialogat doar cu astrele, ci și cu Cel Care le-a semănat pe albastrul ogor al cerului. Dumnezeu seamănă stele în cer, iar pe pământ l-a lăsat pe om în locul Lui să semene bobul de grâu. Cultura română nu este un adaos la cultura universală, ci este parte integrantă, păstrând în ea marile adevăruri
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > TOAMNĂ, LA PANCIU Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trudii ogorul până mai spre toamnă Și-acum din vie sper să iasă... cabernet! De-aceea te conjur stimată doamnă, Mă iartă că-s mai rar acum pe internet !... M-oi revanșa curând să văd ce-ai să mai zici Când voi
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]