2,453 matches
-
lăbuțe stând. Și laptele din castronel mâncai Cu un pisic și el la fel de mic Și după ce, sătul, te depărtai, Tu crăcănel pășeai ca un pitic. Iar când un cățelandru te-ai făcut, Îți cam plăcea să te auzi lătrând Și-ograda toată-atuncea te-a văzut Un șef în devenire apărând. Trecut-au douăzeci de ani de-atunci Și ne-ai păzit pe toți cu strășnicie, Iar de mai alergai prin văi și lunci, Tu reveneai fidel la datorie. Și ce de
TE-AM STRIGAT PLÂNGÂND... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363000_a_364329]
-
Ceasurile cu o oră! Sper că nimeni nu ignoră Și că toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții Au cântat ca și-altădată Cu-cu-ri-gu! în poiată, Ori afară, în ogradă, Țanțoși ca la o paradă, De-au jucat găini în horă, La aceeași veche oră!... Referință Bibliografică: SCHIMBAREA OREI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363005_a_364334]
-
senzația că au plecat la locul de cazare. Doar mă strigaseră să mă grăbesc, să merg la masă. După ce am mai parcurs câțiva pași pe drumul din grădină spre curte, i-am văzut. Se așezaseră la masă, dar aici, în ograda familiei Grămadă! Nu observasem când au fost mesele aduse, puse cap la cap, scaunele și băncile care să primească atât de mulți oameni. Presupun că atunci când eram noi la expozițiile amenajate în aer liber, în grădină, doamna Grămadă și ceilalți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
de la masă, unul câte unul, mulțumiți de ospăț, pentru că, orice am zice, ospăț a fost acea masă. Ne-am luat rămas bun îmbrățișându-ne și sărutându-ne. În curte s-a mai zăbovit. Parcă tuturor le era greu să părăsească ograda familiei Grămadă... CAPITOLUL VIII LA REVEDERE, BUCOVINĂ DRAGĂ! Ajunși în tabără, pătrunși de toate cele văzute la acel muzeu, care mi se pare a fi unic în țară prin varietatea și numărul exponatelor, prin istoria pe care o prezintă prin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
un prilej bun de a ne-o aduce aproape, și de cunoaștere profundă, așa cum numai visul și marile prietenii apropie și fac să empatizeze. Ea ne permite să-i privim direct în „cavitatea umorală a sufletului” ca în fântâna din ogradă și să luăm aminte că ne-a considerat demni de această cinste, de a-i descifra fiecare freamăt și fiecare geamăt al acelei plămade de inefabil care nu poate fi atinsă decât cu razele altei inimi aidoma. Poeta își socotește
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
dii, Peste munți, pește câmpii Peste dealuri și vâlcele În triluri de pasarele. Dii căluț , la drum pornește Printr-o lume de poveste, Fan ți-oi da și ți-oi da apă Să străbatem țară toată. Amândoi suntem aici În ograda la bunici, Pe unde-o să colindam Putem numai să visăm. Nechezi vesel, te știu eu Pofta ai de joc mereu. Suntem mici, viața-i frumoasă, Nici o grijă nu ne-apasă. Ziua bună! Bună dimineață soare Te reverși peste ogoare
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
mult la el îmi place Că nu-i e frică de ace; La doctor când dau de greu, O vrea acu-n locul meu? 42.Nușa O fântână sapă Nușa Și legănând căldărușa Vrea s-aduca din izvor Apă, în ograda lor. Însă soarele de vară O golește până-n seară. Acu-și bate căpușorul, N-o putea muta izvorul? Bondarul E negru, burduhănos, Dar mie-mi pare frumos, Că e foarte grijuliu, Îmi este prieten și-o știu. Zburând tot din
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Lupta nu încetineau; Ochii scoși și aripi rupte, Penele zburau prin curte. Veni un vultur în zbor Pe post de-’mpăciuitor; Și-au ajuns în cuibul lui, Drept mâncare pentru pui. Puicuța albă E-o puicuța că oricare, Fugind prin ograda mare; Tot mâncând neîntrerupt, Iute mare a crescut. Are penele lucioase, Moi, de parcă-s de matase Și cu mintea-i de găină Se și vede manechină. Ne privește-nfumurată, Vrea să fie admirată! Un vulpoi chiar i-a promis Că
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
-i cer Îngerașului din cer. Eu pe loc l-am și crezut, Doar amici suntem demult. Dar totuși atentă sunt Să se țină de cuvânt. Stăpânul curții Glu-glu-glu, înfuriate, E curcanul pe-nserat, Fiindcă îi veni brusc cheful Să fie-n ograda șeful. Dar te pui cu cele mici, Rate, gâște, bibilici, De stăpâna adorate Și de copii răsfățate? Dar de unde, nici tocmeala! Pune-ți pofta-n cui amice, Ceață de găini pitice Sfat țin, chiar să-l dea afară! Trei cocoși
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
ochi, chior. Cand se treziră în zori, De curcan, printre poiene, Mai erau câteva pene, Spre tristețea tuturor. Dacă ne aveam că frații, Spun acum împricinații; Puteam să îi dăm de veste Ca vulpoiul ne pândește. Dar din fundul de ograda, Cine vine cătrănit!? Biet curcanul, fără coadă, Sângerând și jumulit. Lătrând, vine-n urma Azor. Drept să spun, cred că îl ceartă Și curcanul moțu-și pleacă. În fața la-nvingător. Jumătate de ureche Își pierdu viteazu-n lupte, Ninja e fără pereche
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DOR DE SĂRBĂTORI Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Masa cu merinde În aburi de pâine caldă și parfum de busuioc, așezam la mine în ogradă masa cu merinde, în inima satului era joc. Mă prindeam și eu în horă, bujorii în obraji-mi înfloreau, și tare mândră mai era mama, fete ca-ale ei nu mai erau, gătite cu ii țesute-n ițe și poale cu
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
umbră pe loc străin deșirat cărări pe care alerg în van s-ajung la mama-n tindă. Îmi scapă condeiul jos, oprindu-mi scrisul... nu mă-ndur să îl ridic... colbul din mansardă seamănă cu cel lăsat la mine în ogradă. Și dacă este chiar același puf de aur? O Doamne! Uite cum pot contura cu degetul șerpuind, țara mea uitată bucium și laur între Dunăre și Marea Neagră. Nu știu cum să fac! Nu știu cum să-ți spun! Pașii mei de nicăieri vin. Crede
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
sale. Specific românesc nu rămâne decât satul, populația rurală. Satul lui Marin Preda este proiectat în mit, iar viața lui se desfășoară după anumite ritualuri prestabilite din vechime: ,, Moromeții stau sub un clopot cosmic. Drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor. Omul liniștit și ironic-Ilie Moromete stă totuși pe un vulcan ‚''(Eugen Simion). Romanul ,, Moromeții” este străbătut de o fascinantă încărcătură de elemente etnografice si folclorice cu funcție estetică. Satul ,,Moromeților” pare destul de solid din centru până la periferie. Așezarea instituțiilor
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
liniștite. Ce liniște.Ce bine îi dorm pruncii Alături i-e muierea ca o floare O strânge-n brațe ca pe-un boț de soare De-atâta foc mocnit se scutură și munții. Ca ieri codană și prin el femeie, Ograda lui bogată-i azi în prunci, Căci ascultând de sfintele porunci Ei lasă-n urmă lor de viață iar scânteie. Trezită-n miez de noapte ca încingând cuptorul Să-nceapă ziua mirosind a pâine Deși mijește-a zori în pat
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
SIMPLE DE TITINA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Bucuria lucrurilor simple Să te bucuri că nu a plouat și a fost o zi mai luminoasă cocosul în ograda a cântat amintind întoarcerea acasă. Să te bucuri că ai cules un măr Rumenit cu miezul plin de soare și copilul mic, abia mergând, ți-a întins, cu mâna lui, o floare Să te bucuri că a înflorit cireșul lângă
BUCURIA LUCRURILOR SIMPLE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360874_a_362203]
-
unui anume tip de personaj. Așa e în America. Dacă te lansez înainte de vreme pe piață, îți fac un mare rău. Am ajuns cu timpul să-l înțeleg. S-a certat cu impresarul meu care caută să mă bage în ograda altora în ideea că aș putea câștiga mai mult. El implicit, firește. Mai trăiești cu Naschitz? am întrebat-o atunci sec. Nu, mi-a răspuns ea, pe cel mai firesc ton cu putință. Are el altele acum. Dar am rămas
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla viitoarele căsătorii. De aici a apărut expresia populară, "Dragobetele sărută fetele!" Gospodarii, de ziua Dragobetelui, trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar și de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele îndrăgostite strângeau de cu
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
va înțelege și la sfârșit va fii fericită. Netezi încă o dată bucata de hârtie, apoi o împături, se ridică vioi, vârîscrisoarea înapoi în buzunar, adună în grabă porumbul risipit, legă sacul și fluierând vesel, cu el pe umăr, ieși din ogradă sub privirile mirate ale femeii, care auzindu-l se iviîn târnaț. Îl urmări cu privirea până se pierdu în spatele porții închise și își făcu o cruce mare. - Domne, Maică Precistă, că și-o pierdut mințile. Acu numără, acu fluieră ca
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
voce tare de se auzea în tot satul, apoi începuse să fluiere vesel, nu-l mai auzise niciodată fluierând și har domnului erau de ceva vreme împreună, iar acum îi vorbește despre o copila pe care să o aducă în ograda lor. Revăzu încă o dată în minte filmul acelei zile și conștientiză brusc că bărbatul amintise de o casă de copiii. Brusc, se făcu lumină. Dar ceea ce vedea o enervă atât de tare încât țășni de pe scaun, gata, gata să răstoarne
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
că această zi va fii deosebită față de celelalte, că ceva neobișnuit se va întâmpla. O senzație ce nu l-a părăsit nici după ce a dat drumul celor câtorva găini din cotețul din spatele casei și mâncare celor doi șoldani aduși în ogradă în urmă cu două săptămâni. Nu-i spusese nimic Mariei de presimțirile lui, se trezise din nou cu fața la cearșaf și îl ocărâse din nu știu ce motiv, își văzu în tăcere, așa cum făcea întotdeauna, de treburile gospodărești, cât mai departe de bucătăria
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
Cu trecerea anilor, când a fost sigur că nu îi mai poate avea, a vorbit de multe ori cu Maria să ia unul de la casa de copii, pe care să-l crească, să audă râs și plâns de copil în ograda lui. Dar ea, nu voia să audă de așa ceva, se plângea veșnic de dureri de cap, care, zicea, nu i-ar permite să îi grijească așa cum se cuvine. Șerban nu prea credea în durerile ei, o dusese la doctor, dar
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
destul de bine, nu aveau nevoie. Maria rămăsese să se îngrijească de gospodărie și asta îi plăcea cu adevărat, casa era întotdeauna lună și bec, poate chiar prea curată, mica grădină din spate era bine lucrată, iar orătăniile nu lipseau din ogradă. Acolo, în curtea ferită de ochii lumii, căci îl obligase să facă un gard înalt, de doi metri, era lumea în care ea se simțea bine și el a consimțit să trăiască așa. În dimineața asta, când s-a trezit
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
nici rele prin poștă - îi întinse „Scânteia”, rezemă bicicleta de șold ca să poată umbla în tolba mare, îndesată cu tot felul de hârtii, și scoase un plic alb, lunguieț. - Iată vestea, nea Șerbane... Vrei să îți aduci un copil în ogradă, bag samă și ești foarte nerăbdător, că doară, de-aia mă aștepți în poartă.Am știut eu de ce schim traseul. Apoi, dacă așa e, să fie într-un ceas bun, că un copil trăbă la casa omului. - Ce zici tu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
de Cecilia, nume de sfântă, păpușii mele din cârpe, ba i-a și cusut cu mâinile ei palide ochi și gură cu ibrișin vopsit în coji de ceapă uscată. Avea nu știu ce mătușa asta, care atrăgea toți copiii la ea în ogradă, tot țânci unu și unu pe care sigur și i-ar fi dorit să-i fi avut prin rodul pântecelui ei de femeie și nu doar din milă creștină” ... “Văzusem iepele cum fată, cum ies puii din găoace și mi
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
BATISTĂ *** POEZIE de Camelia Radulian și cântece de muzică folk (versuri Camelia Radulian : TE IERT-Dan Pantiș : muzică și interpretare/ Camelia Radulian : versuri/ Camelia Radulian : recitare CAMELIA RADULIAN-TREC POTECI CU BUNICI Sus, în patria mea, sunt icoane bătrâne; Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne. În biserici sunt munți de uitări și de sila Și mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă. Pe la porțile vechi numai dorul mai vine Și ne sfâșie mut, căci oricând și
CAMELIA RADULIAN,´´FEMEIA -POEM´´, VA INVITA LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363233_a_364562]