1,092 matches
-
5935. Popescu I. Elenă, 12 apartamente, București, str. Virgiliu 23-25 5936. Popescu Viorica, 8 apartamente, București, str. Cameliei 30 5937. Petru C-tin, 9 apartamente, București, str. Ernest Djuvara 3, sos. Cotroceni 4 5938. Peppa Gheorghe, 8 apartamente, București str. Olteni 49 5939. Păscu Gheorghe, 3 apartamente, București str. Abrud 127 5940. Penciulescu Gheorghe, 14 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare, 220; 222 com. Colentina str. Aurel Vlaicu 16 5941. Popescu Steliana, 6 apartamente, București, str. Mașină de Pâine 132 5942
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Grand 12, str. Zoie Grand 46 6606. Rădulescu Maria, 6 apartamente, București, str. Sf. Gh. Nou 13 6607. Rădulescu Maria, 6 apartamente, Craiova, str. 23 August 43, str. Opanez 18, B-dul Republicii 16 6608. Reisell Hermann, 20 apartamente, București, str. Olteni 35 6609. Ronsenbaum Felix, 3 apartamente, Piatra Neamț, str. Cuza Vodă 53, str. L. Catargiu 29 str. Aleea Valjan 4 6610. Roth Carolina, 6 apartamente, București, str. Dr. Toma Ionescu 16 6611. Rainu Modeleni, 5 apartamente, București, str. G-ral Cristescu 2
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7569. Șerbănescu Iordache, 8 apartamente, București, cal. Floreasca 64, 188, str. Grădiștea Florestilor 17. 7570. Sechergian moștenitor Kanterian, 16 apartamente, București, cal. Griviței 37 7571. Șandru Ștefan, 4 apartamente, București, str. Morilor 13, str. Pelin Adam 2. 7572. Școală Anglicana Olteni, 17 apartamente, București, str. Olteni 43, 45, str. Negustori 6. 7573. Ștefănescu Maria, 3 apartamente, București, str. Sofia 4. 7574. Ștefănescu Ion, 5 apartamente, București, str. Ing. Zablovschi 45, str. Sevastopol 6, str. Anast. Simu 4. 7575. Ștefănescu Gică, 10
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Luigi Cazzavillan 38 7667. Tomescu Emma, 7 apartamente, București, str. Bucovinei 16 7668. Teodoreanu Nicolae, 13 apartamente, București, Alea Titus 12, 14, Constantă, str. Mihail Cogalnicianu 33, sos. Ștefan cel Mare 15, str. Mihail Dumitru 38 (colț Olteni), str. Olteni 5 7669. Teodorescu Ștefan și Aurora, 7 apartamente, București, str. Meteor 17, str. Frunzei 15 7670. Trașcă Ion, 7 apartamente, București, cal. 13 Septembrie 109, str. 14 Martie 45. 7671. Tvetanovici Iordan, 12 apartamente, București, cal. Rahovei 312 7672. Teodorescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Vitan 13. V. 8001. Vultureanu Constantin, 9 apartamente, București, str. Preot Bidoianu 4. 8002. Vlădescu Florica, 3 apartamente, București, str. Daniel Barcianu 36 8003. Vlădescu Ana, 3 apartamente, București, str. Daniel Barcianu 36 8004. Vatarescu Paulina, 6 apartamente, București, într. Olteni 3. 8005. Visinoiu Ștefan, 5 apartamente, București, sos. Colentina 78. 8006. Vaianu Samuel, 4 apartamente, București, Bd. Kalinderu 14; str. Povestei 7; str. Ștefan Mihăileanu 6. 8007. Vladimirescu C-tin, 3 apartamente, București, str. Preot Bidoianu 2. 8008. Vartic Ioan
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Nicu, 3 apartamente, București, str. Crișan, 22. 8042. Voiculescu D-tru, 8 apartamente, București, str. Sebastian 207; str. Drumul Serii, 92. 8043. Vasilescu Haralambie, 4 apartamente, București, str. Severeanu 9. 8044. Vatarescu S., 5 apartamente, Predeal, str. Plevnei 5; București, str. Olteni 12. 8045. Vasilescu Mircea și Lidia Potopeanu, 8 apartamente, București, str. Dr. Lister 5. 8046. Voiculescu Teodor și Aneta, 8 apartamente, București, Cal. Rahovei 132, 134. 8047. Vasiliu Minerva, 4 apartamente, București, str. Dr. Pasteur 48 8048. Vasilescu N. Alex.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
253, str. 11 Iunie 65. 8276. Wirth Elenă Charlote, 11 apartamente, București, str. Mitrop. Filaret 85, str. Virgil Plesoianu 25. 8277. Warthiard Dumitru, 10 apartamente, București, str. Mendeleef 26 8278. Weiss Ionică, 6 apartamente, București, str. Într. Ovidiu 3, str. Olteni 55. 8279. Wolf Hans și Maria, 6 apartamente, București, str. Banu Mărăcine 7. 8280. Weithiach Alexandrina, 8 apartamente, București, str. Mendeleef 25. 8281. Walmer Iulia, 17 apartamente, București, str. Valeriu Braniște, 28. 8282. Weintraub Pincu, 3 apartamente, București, str. Negoiul
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Apsenteist în diviziune cu Brilescu Virgil, 2 apartamente, București, str. I.G. Ducă 5 19. Bruhess Marica București, str. M. Eminescu 17, imobil complet 20. Barbu Zevedei București, B-dul 6 Martie 44 imobil complet 21. Bilig Onas, 2 apartamente, București, str. Olteni 16 22. Bercovici Jean, 2 apartamente, București, str. Cal. Dudești 66 23. Baxchel Eliza, 7 apartamente, București, str. S. Mureseanu 1 24. Bădescu Marian, 5 apartamente, București, str. Sirenelor 44 25. Bratu Iosif, 5 apartamente, București, str. Enachita Văcărescu 29
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
NOUA REVISTĂ OLTEANĂ, publicație științifică și literară apărută la Craiova, lunar, între 1 noiembrie 1903 și 1 septembrie 1904. Director: N. Popescu-Gorgota. Se consideră continuatoarea „Revistei oltene”, inițiată de Traian Demetrescu. Este o publicație democratică de interes local, care dorește să suplinească „lipsa
NOUA REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288481_a_289810]
-
NOUA REVISTĂ OLTEANĂ, publicație științifică și literară apărută la Craiova, lunar, între 1 noiembrie 1903 și 1 septembrie 1904. Director: N. Popescu-Gorgota. Se consideră continuatoarea „Revistei oltene”, inițiată de Traian Demetrescu. Este o publicație democratică de interes local, care dorește să suplinească „lipsa unei mișcări literare în Craiova”. Sunt tipărite manuscrise ale lui Traian Demetrescu, redactorii propunându-și să reflecte și influența acestuia asupra poeților craioveni. În
NOUA REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288481_a_289810]
-
fiu bun al lui Pârvu Craiovescu. Căsătorit cu Despina Milița, urmașă a dinastiei sârbești Brancovici, fusese mare postelnic din 1501 până în 1509 și mare comis în 1510 și 1511, iar domnia lui a însemnat culmea puterii politice a influentei familii oltene. Adept al dominației autoritare, a avut de înfruntat opoziții interne, pe care le-a lichidat cu fermitate. A știut să întrețină relații bune cu Moldova (din Ștefăniță al Moldovei, viitor soț al Stancăi, fiica sa mai mică, vrând să-și
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Năzuința” (1926-1929), „Suflet românesc” (1926), „Pleiada” (1927-1928). Figurează, de asemenea, în comitetul de conducere al revistei „Ramuri” (1928-1947) și publică aici numeroase articole. În 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, fiind numit în același an secretar al Societății Scriitorilor Olteni. În 1943 redactează capitolul despre contribuția literară a Olteniei pentru volumul colectiv Oltenia, editat de Fundația Culturală Regală „Regele Mihai I”, ceea ce marchează, cel puțin pe plan local, o consacrare. Cartea de debut a lui P., Viața tragică și românească
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
critice), Craiova, 1947. Repere bibliografice: Ion Dongorozi, „Viața tragică și românească a lui Eminescu”, R, 1928, 10; Al. Popescu-Telega, „Viața tragică și românească a lui Eminescu”, „Năzuința”, 1928, 2; Șerban Cioculescu, T. Păunescu- Ulmu, ADV, 1928, 22 octombrie; Antologia poeților olteni, îngr. I. C. Popescu-Polyclet, Craiova, 1929, 109-110; Traian Mateescu, Amintiri despre poezia lui T. Păunescu-Ulmu, R, 1936, 2; Metzulescu, Literile, I, 186-188; Const. D. Ionescu, „Problema Eminescu”, R, 1938, 6-7; Ion Schintee, „Problema Eminescu”, PRS, 1938, 914; Ioan Șt. Botez, „Problema
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
vara lui ’49, În ploioasa lună iulie, am bătut drumurile dintre Teregova și Rusca, Într-o brișcă descoperită, sub ploaia măruntă care făcea să fumege spinările cailor. Numaidecât după aceea, când se prășea porumbul, goneam În mașini prăfuite prin părțile oltene dinspre Dunăre, văzând cum se Încheagă, În luptă, primele gospodării colective. Apoi, pe un camion cu materiale de construcție, am ajuns la Slobozia Mândra În lunca Oltului, Într-o zi Însorită de iarnă, la gospodăria colectivă „1907” care-și termina
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la început sub înrâurirea lui Béranger, publicând în reviste craiovene și în unele din București. Debutul și-l face în 1891, la „Revista școalei”. În rest, colaborează la „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Revista nouă”, „Noua revistă olteană”, „Curierul Olteniei”, „Revista literară”, „Generația viitoare”, „Foaie interesantă”, „Familia”, „Liberalul”, „Naționalul”, „Universul”, „Românul” și altele. A mai semnat Alin, N. B. Alin, N. Burlănescu, Nicol Burlănescu-Alin. A scos el însuși o revistă, „Speranța” (1902-1903), la Târgu Jiu. Figura în comitetul de
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
absolvit clasa a IV-a gimnazială, pleacă la București, ajungând în cele din urmă figurant sub oblăduirea lui C. I. Nottara. Cooptat în trupa lui N. Reiciulescu, apoi în aceea a lui Achil Popescu, colindă orașele și târgurile muntene și oltene. În timpul războiului, face parte, împreună cu George Enescu și Jean Athanasiu, dintr-o „echipă artistică de front”. Ulterior, este angajat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Popular, Teatrul Nostru și, o perioadă mai îndelungată, la Teatrul Ligii Culturale din București. În
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
B. promovează la Școala superioară de ofițeri de infanterie. În 1902 era sublocotenent în Regimentul 26 Rovine (va și semna unele poezii St. B.-Rovine). În 1903 editează împreună cu I. C. Popescu-Polyclet și cu N. Vulovici, camarad de regiment, „Noua revistă olteană”. Începuse, după cum singur spune, să cocheteze cu muzele. Apropiindu-se de literații craioveni, participă la înființarea revistei „Ramuri”. Îl atrăgea însă, sub presiunea vocației, și teatrul. Student, din 1907, la Facultatea de Drept din București, urmează în același timp Conservatorul
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
să dea cât de cât relief ideii că lumea e o scenă. SCRIERI: Din romanul unei vieți, pref. N. Condiescu, Craiova, [1900]; Raze de lună, Craiova, 1905. Traduceri: Robert Blatchford, Primejdia germană, București, 1914. Repere bibliografice: I. C. Popescu-Polyclet, Antologia poeților olteni, Craiova, 1929, 15; Buteanu, Teatrul, 356-358, 372, 379, 396, 401; Victor Eftimiu, Oameni de teatru, București, 1965, 269-273; Radu Stanca, Ștefan Braborescu, București, 1965; Ist. teatr. Rom., III, 399-401, passim; Corespondență. Ramuri, 90-99; Firan, Macedonski-Arghezi, 88-89; Florin Gheorghe, Mihai Popescu
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
din 1928), rămâne un modest factotum și sufletul din umbră al acesteia până la dispariția faimoasei serii interbelice. A îndrumat, între anii 1937 și 1942, activitatea de la „Flamuri”, revistă a liceelor cu specific militar. E printre membrii fondatori ai Uniunii Scriitorilor Olteni. La mijlocul deceniului al treilea, E. Lovinescu îl menționa pe B., plasându-l într-un ultim val sămănătorist. Poetul debutase în 1925, cu un fragment dramatic, Darul voievozilor, reprezentat în prealabil la Teatrul din Arad, într-un spectacol dedicat Unirii și
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
și, rar, câte o schiță îi apar în „Povestea vorbei”, „Harfa”, „Carmen” și „Ovidiu”. Versurile vor fi strânse în placheta Surprize (1900). Semnând și Ioan Bălănescu-Danubian, I. B. Danubian și Danubian, B. colaborează apoi la „Tribuna liberală” (Galați), „Noua revistă olteană”, „Presa” (Giurgiu), unde publică în foileton Schițe marine. Ziarul unui pribeag, tipărit și în volum, sub titlul Din largul mărei (1906). Ulterior, se consacră carierei militare, colaborând frecvent la diverse periodice, îndeosebi pe chestiuni de marină. A tipărit, de asemenea
BALANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285574_a_286903]
-
paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ștefănești. Împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor, G. F. Ciaușanu, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, I. N. Popescu, C. Ciobanu-Plenița, I. I. Buligan-Delagorj și Gh. Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovărășiei folcloriștilor olteni, care a editat, timp de un an, revista „Suflet oltenesc”. Având șansa de a locui într-o bogată zonă folclorică, în apropiere de Valea Mamului (lângă Drăgășani), loc vestit pentru lăutarii mămuleni, organizați și în „bande”, care au existat până
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
prozator și poet. Este fiul Dorei Maria (n. Vulcănescu) și al lui Radu Călinescu, absolvent de la École Centrale des Arts et Manufactures din Paris, inginer la Căile Ferate Române. O ascendență care îl marchează timpuriu pe C. are mama sa, fiica boierului oltean Ștefan Vulcănescu și a Elenei (n. Angelescu). O personalitate puternică și pitorească a fost și bunica paternă, Elena Călinescu, născută Bolintineanu - rudă îndepărtată a poetului omonim. Copilăria și vacanțele petrecute la reședința familiei materne de la Dârvari (județul Mehedinți) rămân în
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
pentru care am încercat să-i câștig prietenia. Cornelia era colega de bancă cu Anișoara, o fostă colegă de-a mea din clasele elementare, chiar colegă de clasă. Anișoara era singurul copil al unei familii mai înstărite dintr-un sat oltean. Tatăl ei, având un frate stabilit în oraș, când a ajuns în clasa a Va a adus-o la ei pentru a urma cursurile gimnaziale la o școală mai bună, sperând, astfel, să-i ofere alte perspective pentru viitor, cu
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Numai în cap nu-i pui să steie. Încolo, în toate felurile... Da’ eu, un biet căprar, ce mă fac, dacă cad pe mâna unuia ca sublocotenentul cel pe care l-am avut când am făcut armata de drept?... Era oltean. Mânca armata pe pâine, nu alta! Trânteală ce am luat de la oltean, nu mă întreba. Știi la ce mă gândeam eu amu’? ― De unde să știu eu ce îți trece ție prin cap, măi Todiriță? ― Ce bine ar fi să cad
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
tot ce știi... cine ești? - Va... va... bâlbâi omul, fără suflu. - Îl omori, căpitane! interveni voievodul. Oană ridică puțin genunchiul. - Vasile... al..lu... - Scatoalcă, Își aminti căpitanul. Olteanul. Mai spune o dată. - Iartă... iartă-mă... nu trebuia... fusăi acolo... . - Unde fusăși, oltene? Ce... văzuși? - Văzui o fantomă, căpitane... un om... de Îl Îmbrățișă Alexandru... și Îi zise fratele meu... omul ăla... care omorâ vreo sută de spahii... Îi tăie ca pe surcele... umbra... - Umbra? - Umbra... spuse Vasile, Încă răsuflând greu. Oană se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]