1,169 matches
-
Ciclovei se așază un grup compact de olteni (bufeni) veniți din regiunile montane subcarpatice ale județelor Mehedinți, Gorj, Dolj și Vâlcea. Între anii 1735 -1780 sosesc și alte familii din nordul Olteniei, din părțile Izvernei și a Băii de Aramă. Oltenii au construit casele lor mai la periferie pe uliți laterale. La început, după Passarevatz (1718), până la pacea de la Beograd (1739), când Oltenia făcea parte din teritoriul Austriei, oltenii au fost aduși în Banat de către austrieci pentru a întregi forța de
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
familii din nordul Olteniei, din părțile Izvernei și a Băii de Aramă. Oltenii au construit casele lor mai la periferie pe uliți laterale. La început, după Passarevatz (1718), până la pacea de la Beograd (1739), când Oltenia făcea parte din teritoriul Austriei, oltenii au fost aduși în Banat de către austrieci pentru a întregi forța de muncă necesară, mai ales pentru despăduriri și prepararea mangalului, necesar topitoriilor. Apoi oltenii s-au refugiat aici și din cauza fiscalității crescute a regimului fanariot. Odată cu exploatarea aurului, în
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
după Passarevatz (1718), până la pacea de la Beograd (1739), când Oltenia făcea parte din teritoriul Austriei, oltenii au fost aduși în Banat de către austrieci pentru a întregi forța de muncă necesară, mai ales pentru despăduriri și prepararea mangalului, necesar topitoriilor. Apoi oltenii s-au refugiat aici și din cauza fiscalității crescute a regimului fanariot. Odată cu exploatarea aurului, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Ciclova Montană apare și gruparea de populație numită rudari sau aurari. Ei au venit împreună cu oltenii
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
oltenii s-au refugiat aici și din cauza fiscalității crescute a regimului fanariot. Odată cu exploatarea aurului, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Ciclova Montană apare și gruparea de populație numită rudari sau aurari. Ei au venit împreună cu oltenii din aceleași teritorii și au fost aduși cu consimțământul împărătesei Maria-Terezia, fiind folosiți la spălarea nisipurilor aluvionare din părâul de la Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar erau obligați sa devena statornici si să
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostradă A1 și Căteasca; DJ504 duce spre vest la Putineiu, Gogoșari și mai departe în județul Teleorman de Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și mai departe în județul Argeș de Popești, Izvoru, Recea și Buzoești (unde se termină în DN65A). Giurgiu are două stații feroviare, Giurgiu-Nord (construită pentru trenurile ce vin direct de la București și circulă
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
în calitate de președinte, Asociația sportivă ”Jiul TCIF” Craiova, concomitent ocupând și alte funcții politice și sindicale. Este membru al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție a altor reviste literare și juridice. Este președinte și fondator unic al Fundației pentru apărarea drepturilor omului din Craiova
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Diplomă aniversară 400 de ani de la domnia lui Mihai Viteazul", 15.XI.1993 (Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Dolj); "Diplomă de excelență pentru rezultate remarcabile obținute în învățământul universitar, justiție și literatură, pentru contribuția la înființarea “Cenaclului Epigramiștilor Olteni” și a revistei Cugetul", 04.04.2008 (Fundația “Scrisul Românesc”); "Diplomă din partea promoției 2003-2007 a Facultății de Drept cu deosebită considerațiune pentru profesionalism, ținută academică, rigurozitate, răbdare și înțelegere", iulie 2007 (Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Drept Craiova); "Diploma prin
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
din Vidin, Societatea Culturală a Vlahim VIDIN); "Diplomă de merit pentru merite deosebite de păstrarea și promovarea identității neamului românesc din sudul Dunării - Bulgaria", 27 ian. 2009 (Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria “Ave”); "Diplomă pentru activitatea desfășurată în cadrul Cenaclului Epigramiștilor Olteni cu ocazia aniversării unui an de la reînființarea cenaclului și a apariției revistei “Cugetul”, 03.04.2009 (Fundația pentru Apărarea Drepturilor Omului Craiova); "Diplomă pentru merite deosebite de păstrare și promovare a neamului românesc din Sudul Dunării - Bulgaria, Vidin", 13 iunie
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
24 martie 1913 și la Institutul de Artă din Chicago, situație în care efigiile lui Brâncuși, Matisse și Walter Pach (organizatorul american al expoziției) sunt arse de studenții instigați de artiștii conservatori. La aproape un secol, un român, un alt oltean, scrie o carte despre acest oraș. Sculptorul ducea zvon de modernitate peste ocean; al doilea, încearcă o eperiență lirică. Modernitatea aici și-a luat mai multe fețe și poate să împărtășească din ale sale. În poemul Globalizare, criticul savant Harold
Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
din el și din satele Ștubeiu și Valea Stâlpului, având în total 1200 de locuitori. În comună funcționau 2 mori pe râul Teleajen și 2 biserici ortodoxe — una în Ștubeiu construită în 1870 pe locul alteia vechi și una în Olteni, datată în 1805. Comuna Olteni a fost desființată în 1968, când a fost inclusă cu toate localitățile ei în comuna Teișani.
Olteni, Prahova () [Corola-website/Science/301699_a_303028]
-
Ștubeiu și Valea Stâlpului, având în total 1200 de locuitori. În comună funcționau 2 mori pe râul Teleajen și 2 biserici ortodoxe — una în Ștubeiu construită în 1870 pe locul alteia vechi și una în Olteni, datată în 1805. Comuna Olteni a fost desființată în 1968, când a fost inclusă cu toate localitățile ei în comuna Teișani.
Olteni, Prahova () [Corola-website/Science/301699_a_303028]
-
România, în timp ce 14 procente doresc să fie cetățeni români pentru că se consideră români. În mentalul colectiv al populațiilor românești, existau, ca moștenire a trecutului medieval, percepții pur locale privind identitatea colectivă: oamenii se defineau ca "ardeleni" (sau chiar "ungureni"), "bănățeni", "olteni", "munteni", "moldoveni" sau "dicieni" (în Dobrogea), deși se știau cu toții vorbitori ai aceleiași "limbi românești". Mișcarea pentru reunificarea Republicii Moldova cu România este continuarea în zilele noastre a unei mișcări unioniste începută încă din secolul XIX, care avea ca scop creearea
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă gazdă-n casă˝), precum și muzică vocală relucrări de melodii. exactitate soarta tristă a „celui mai mare poet dobridorean”: „Printre figurile pe nedrept uitate ale «noii generații» interbelice se numără și olteanul Constantin Florea Cioroianu, cunoscut în epocă sub pseudonimul ILARIU DOBRIDOR (Dobridorul - toponim cu rezonanță de basm - este satul din Dolj în care scriitorul a văzut lumina zilei, se pare la 1 noiembrie 1909). Era fiu de țărani mijlocași (tatăl, Florea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
malul mărețului fluviu St. Laurent nu mai este bună? Mulți romani visează să emigreze În Canada și eu mă Întorc În România?, În țara unde este... așa și pe dincolo - știți ce vreau să spun, nu? Finul meu Ion Gheralia, oltean din Tunarii Vechi, prieten de nădejde, a găsit la aceste Întrebări chiar un răspuns plin de umor și fără echivoc : Nașului meu i s-a urât cu viața bună din Canada, de aia se Întoarce la Amărăști!!!! Nu vreau să
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
2 milioane, o audiență apropiată de cea a meciurilor de fotbal cu mare miza ale echipelor românești. În timpul colaborării cu ProTV, spectacolele Vacanță Mare și-au pierdut din frecvență, dar grupul a realizat două filme de lung metraj, "Garcea și oltenii" (2002) și "Trei frați de belea" (2006). Primul dintre ele (promovat de Media Pro) deține recordul pentru cel mai vizionat film în România postcomunistă (aproape 290.000 spectatori, conform Anuarului statistic al Centrului Național al Cinematografiei). La începutul lui 2007
Vacanța Mare () [Corola-website/Science/299229_a_300558]
-
Florești, boarfele lui se aflau la Ț. Maiorescu, care rezervase pentru dânsul un iatac luminos, în care toate erau puse în cea mai bună rânduiala» (ȘAm, 116). În traducerea "Fragmentelor"..., întâlnim sintagme cu forța expresiva, sinestezica, unele comune subdialecelor / graiurilor oltean și bucovinean, altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: "o croiră la fugă de mâncau pământul" (HF, I, 35), "claie peste grămadă aruncă oștirea lor" ("ibid", 102), "apucară la goana după Cumani
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Ț. Maiorescu, care rezervase pentru dânsul un iatac luminos, în care toate erau puse în cea mai bună rânduiala» (ȘAm, 116). În traducerea "Fragmentelor"..., întâlnim sintagme cu forța expresiva, sinestezica, unele comune subdialecelor / graiurilor oltean și bucovinean, altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: "o croiră la fugă de mâncau pământul" (HF, I, 35), "claie peste grămadă aruncă oștirea lor" ("ibid", 102), "apucară la goana după Cumani cu dârlogii slobozi" ("ibid", 73), "dar
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
câteva etape, asta din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare. În tur, echipa a fost condusă de pe bancă de Constantin Berechet, iar din retur acest post a fost cedat lui Mitică Paciurea, care a reușit să termine campionatul pe locul 4, în spatele formațiilor VN Olteni, Metalul Frăsinet și Voința Saelele. Sezonul 2011-2012 Un sezon dezamăgitor la capătul căruia,Sporting a terminat pe 6(50 de puncte) la 18 puncte de liderul Cs Pamimai Videle.Au fost înregistrate 14 victorii,8 egaluri și 8 înfrângeri. Sezonul
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
cumva într-un fel optimist. Doar se renunțase la încheierea vol. I, după un substanțial studiu privindu-l pe Petre Pandrea, figură aparte pentru ceea ce Eugen Simion numește Un spirit bogomilic însoțit de un SaintJust și de un Don Juan oltean, când a comentat două apariții editoriale referitoare la literatura produsă de Oana Orlea (Ia-ți boarfele și mișcă, interviu de Mariana Marin, Ed. C.R., 1991) și Ioana Berindei ( Am făcut Jilava în pantofi de vară, Ed. Compania, 2008), aflate multă
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
Împărat (Emil Botta), conceput în mod explicit ca o catacombă de tortură sado-maso populată de culturiști cu cagule roșii și legături de piele bătute-n ținte argintii în jurul șoldurilor, cărora notoria „Oaste a lui Papuc” le cântă „Când se duc oltenii-n piață / Ca la patru dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
mai important. Și eu am încercat să o duc cât mai sus. Când m-am lăsat de facultate a fost iureș. A fost adunare acasă, cu aproape toate neamurile. Cred că erau vreo 60 de oameni, că așa e la olteni, când e eveniment, pac, să vedem ce se întâmplă. Impresarul de atunci, Mircea Muscaliu, un om extraordinar, a reușit să întoarcă situația în favoarea mea și a lui. Le-a explicat calm că oricum o să fac asta.“ Criști Minculescu recunoaște că
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
Craiova, președinte al Fundației „"Satul Românesc- milenium III"”, membru fondator al „"Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia"”- filiala Craiova. Este membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni - membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la revista „Pro Europa”. Este membru al Asociației
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Rațiunea, pg. 116-118 (2006); · Marian Barbu, “"Trăind printre cărți"”, vol. IV (2006); · Emil Lăzărescu: “"Respectul față de tradiții și înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George Corbu: “"Cuvânt înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni” (2008); · Ștefan Manea: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George Corbu: “"Cuvânt înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni” (2008); · Ștefan Manea: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa 250 de spadasini între coperțile unei antologii” (2008); · Lidia Constantinescu: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]