760 matches
-
veselă a clopotelor, În special clopotul mare, vesel ca de obicei, pe mesele de lemn veselia fiind la ea acasă ca și mireasa, Înconjurată de muzicieni de data asta mai celebri, mai inspirați, mai sufletiști, Îmbrăcați În ițari și port oltenesc, mireasă ce-a participat la un moment dat magic chiar cu vocea ei la veselia generală, fiindcă s-a cîntat non-stop Într-o atmosferă de veselie după ce-n cerdacul cu mușcate mirele se dovedise vădit emoționat, printre altele și din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cel de cinstită amintire, și a ulterioarelor renovări fanariote, de pe timpurile ciumei lui Caragea-Vodă, cârpite grosolan de mistria și de canciocul unor așa-ziși meșteri ai timpurilor noi, de reconversie socialistă. Eleganța veritabilă aparținea trecutului, fiind redusă la o culă oltenească (turnul acela rotund, care anticipa furnale și coșul de fum al fabricilor de tot felul) și la dependințele cu zid de piatră, care sub năvala de beton și de cărămidă aparentă se mistuiră cele din urmă pâlpâiri ale grandorii boierești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de omăt din apropiere de Sans-Souci. Fără să-și dea seama, Bibi Bleotu, însuși, dirijă totul în sensul acesta, dezlănțuind, ca și în ajun, scenariul chefului sardanapalic, făcând să curgă râuri de votcă, de whisky, de vinuri ardelenești, de zaibăre oltenești, de vârtoase și tari vinuri basarabene, aducându-le mereu în damigene purtate de băieți stilați în vestoane de catifea, ce se mișcau agil, sub strălucirea candelabrelor, în pocnete răsunătoare de șampanie franțuzească. Afară, în curtea de unde zăpada fusese înlăturată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglica nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglicile nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor. Latura propriu-zis spectaculară, în sensul de înscenare, e aici ca și absentă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de situație, pornesc de la situații reale, așezate însă în tiparul ideologic al momentului (maniheismul pozitiv-negativ etc.). Cu excepția piesei într-un act Lupii de mare (1975), inspirată din viața marinarilor de cursă lungă, dramaturgia lui are ca loc de acțiune satul oltenesc. E un teatru „bazat pe structurile farsei și ale snoavei” (Marian Popa), un teatru cvasipopular, fără pretenții. Punctul forte constă în autenticitatea limbajului personajelor. Comedia Îndrăzneala, pusă în scenă de Mihai Dimiu la Teatrul Regional București, înfățișează, ca și alte
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
este interesant de remarcat acest joc dublu, de afirmare și ironizare a sloganurilor zilei (ideile profesate de cuplul „de revistă” Mitu și Nate demască obtuzitatea și demagogia la adăpostul naivității și a inculturii personajelor). Și aici apar mostre de umor oltenesc, unele amintind izbitor de replici moromețiene. În Cain și Abel, jucată în 1967, apoi în 1972 cu titlul Moștenitorul păcălit, biblicul litigiu fratern este transferat în Oltenia postbelică. Comedia Cu oltencele nu-i de glumit (pusă în scenă în 1972
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
și II plural: pierduserăm/pierdusem, pierduserăți/pierduseți - opțiune considerată corectă, în acord cu uzul limbii, de Pană Dindelegan (1987: 47). Cf. Avram (1997: 230), Zafiu (2007a). 8 Desinența a fost semnalată de Iordan (1943, în 1948: 142-143) ca fenomen regional (oltenesc), puțin pătruns în limba standard. Avram (1973, în 2005: 182-190) confirma, pe baza atlaselor lingvistice, statutul dialectal al formei, dar atrăgea atenția și asupra prezenței sale în gramatici din secolul al XIX-lea și tindea să o considere mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
1937. Așa descris, doar prin fațada sa principală, pavilionul românesc ar fi însă profund incomplet. Aceea era doar fațada oficială. Către curtea interioară, același pavilion ne prezenta o fațadă de "prispă" neoromâ-nească, cu stâlpi de lemn și arcatură de mănăstire oltenească în jurul unei fântâni maure 1, pentru ca restaurantul adiacent să propună o decrispată arhitectură "modernă" (mai precis: post-Art Deco) de felul celei pe care același arhitect nu, dar mulți dintre colegii săi români o profesau deja de peste un deceniu prin Bucureștii
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai lat (cca. 60 cm). Motivele ornamentale
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de lemn încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca în Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se întâlnesc la biserică sau în campusuri, la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
instrumentală. 3. Desprinde mesajul cântecelor audiate. 4. Se manifestă dezinvolt în cadrul orelor de educație muzicală și-și formează deprinderea de a-și alege piesele muzicale preferate, argumentând alegerea făcută. DICȚIONAR MUZICAL a. Cântece și jocuri populare românești ALUNEL- vechi joc oltenesc, se joacă cu brațele încrucișate la spate, cu brațele pe umeri ca la sârbă sau cu mâinile prinse ca la horă. Este un joc bărbătesc, dar și variante în care dansează fetele. BREAZA- joc de perechi răspândit în zona subcarpatică
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
specific Țării Oașului, cu mișcări verticale, pași simpli, accentuați. Caracteristicile sunt “țipuriturile” sau strigăturile cântate. SÂRBA- joc răspândit în toată țara. Formația este în semicerc, cu brațele pe umerii vecinului, iar desfășurarea este șerpuită sau în spirală. TREI PĂZEȘTE- joc oltenesc care se dansează la nuntă mai mult de către bărbați. Dansatorii așezați în semicerc sau în linie, ținându-se de brâu, execută mișcări diverse în timp allegro. ȚARINA- joc de perechi din munții Apuseni, alcătuit din două părți: o plimbare a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
crezut basarabean cunoștea prea bine fenomenul literar din stânga Prutului, precum și realitățile social-istorice de aici. Și, mai ales, era marcat de dragoste pentru Eminescu o boală nobilă a tuturor intelectualilor basarabeni. Mă mira un pic prenumele său aristocratic: Theodor. Nu Tudor oltenesc sau Toadere moldovenesc. Soarta a făcut să-l cunosc... Acest mare cărturar și adevărat patriot este un om de o simplitate pe care bunul Dumnezeu a hărăzit-o doar florilor de câmp. Modest și harnic, cult și generos, Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
uiți și te îndobi to cești. Inventarul „culturii“ autohtone a ajuns să semene a groapă de gunoi: huiduieli la sărbătorile naționale și la înmormântări, hachițele Oanei Zăvoranu, alcovul cuplurilor Bahmuțeanu- Prigoană, Irinel-Monica și Andreea Marin-ștefan Bănică, erotismul exacerbat al poliției oltenești, răfuielile interlopilor etc. „Specificul“ subiectelor atrage după sine alegerea corespunzătoare a invitaților la „dezbateri“: Miron Cosma, C.V. Tudor, Condurățeanu, Dan Diaconescu ș.a.m.d. Talk-show-ul politic a căzut și el, de mult, în retorică țățească, în tacla de bodegă, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din regiunile dintre Carpații sudici și Dunăre, Comana de Jos, Sălașuri, Lăpușel, Albești, Gornea, Morești, Biharea, și Alba Iulia în Transilvania, iar din primele trei secole ale mileniului al IIlea d. Hr. pe cele de la Orheiul Vechi, Hansca, Prodana-Bârlad, Răducăneni, Oltenești, Dridu-Metereze, Dăbâca, Cenad și altele. Cartarea geografică a descoperirilor atestate până în prezent arată că, locuirea cea mai intensă este documentată în zonele de podișuri și platouri submontane, altă dată acoperite în cea mai mare parte cu păduri seculare. Mult mai
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
mic program artistic, grupuri de „artiști” au interpretat cu multă grație, pe muzică gamelan, dansuri tradiționale, din patrimoniul național indonezian. I-am felicitat pe interpreți, oferindu-le la rândul nostru câte o maramă de borangic moldovenesc și un frumos brâu oltenesc În culori vii, care să le amintească de această Întâlnire. Copii au intrat la clase și noi am fost invitați În cancelarie unde, În prezența Întregului personal didactic, directorul ne-a prezentat un DVD cu structura Învățământului indonezian și a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
22. Vinderei 11. Grivița 23. Voinești 12. Iana 24. Vutcani 25. Zorleni 2. JUDECĂTORIA HUȘI cu sediul în orașul Huși ORAȘE 1. Huși COMUNE 1. Arsura 9. Găgești 2. Berezeni 10. Hoceni 3. Boțești 11. Lunca Banului 4. Bunești-Averești 12. Oltenești 5. Crețești 13. Pădureni 6. Dimitrie Cantemir 14. Stănilești 7. Drînceni 15. Tătărani 8. Duda-Epureni 16. Vetrișoaia 3. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
depunerea ei pe baldachinul (estrada) special amenajat în exteriorul acesteia. Surprind un dialog între două pelerine în timp ce mă îndrept cu un pas alert către platoul din fața Mitropoliei. Fără urmă de îndoială, veneau direct de la gară, vorbind cu un pronunțat accent oltenesc : „Este foarte bine să fii acolo când o scoate afară pe Sfânta. Apoi îți merge bine tot anul”. Tot din mers observ cum o parte din tonetele și punctele de vânzare de obiecte religioase sunt deja amplasate de-a lungul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ștefan cel Mare Ștefan cel 59.342 215 10.185 �� Mare 21. C.S.V. Suletea Suletea 59.343 245 3.339 22. C.S.V. Murgeni Murgeni 144.903 112 1.125 23. C.S.V. Negrești Negrești 59.332 360 5.440 24. C.S.V. Oltenești Oltenești 59.333 132 243 25. C.S.V. Perieni Perieni 59.334 156 1.314 26. C.S.V. Lipovat Lipovat 59.330 218 9.782 27. C.S.V. Laza Laza 59.329 154 3.346 28. C.S.V. Ivanesti Ivanesti 59.328 193 1
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
cel Mare Ștefan cel 59.342 215 10.185 �� Mare 21. C.S.V. Suletea Suletea 59.343 245 3.339 22. C.S.V. Murgeni Murgeni 144.903 112 1.125 23. C.S.V. Negrești Negrești 59.332 360 5.440 24. C.S.V. Oltenești Oltenești 59.333 132 243 25. C.S.V. Perieni Perieni 59.334 156 1.314 26. C.S.V. Lipovat Lipovat 59.330 218 9.782 27. C.S.V. Laza Laza 59.329 154 3.346 28. C.S.V. Ivanesti Ivanesti 59.328 193 1.632
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
fiica lui Moldovan Gheorghe și Dobriță, cu domiciliul actual în Germania, 71546 Aspach-Rietenau, Pappelweg 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Codlea, Str. Magnoliei, bl. 4, ap. 6, județul Brașov. 274. Luca Ștefan, născut la 15 iulie 1958 în localitatea Oltenești, județul Vaslui, România, fiul lui Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Seyringerstr. 17/7/19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, bd. Al. Vlahuță nr. 36, bl. 118, sc. A, ap. 16, județul Brașov. 275
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
bine să-i scrii și d-tale în această chestie pe adresa: Vladimir Cazan Corbasca, str. Ocolului Nr. 9, sectorul II; asta îl va stimula să trimită materialul dorit, mai repede 557. Dacă vă interesează: 1) Două covoare vechi: unul oltenesc, altul basarabean. 2) Cele două tablouri de Băncilă: unul desen, celălalt ulei, portrete amândouă, ale sorei pictorului, soția lui Gh. Nădejde. Soția mea pleacă mâine la Mangalia. Cum vine va fotografia portretele lui N. N. Beldiceanu, ambele în ulei, și le
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
foarte ocupat cu lucrările de doctorat, pe care îl va lua anul acesta; așa că nu s-a putut ocupa de copia acestor documente. Cum se va încălzi vremea, voi stărui să facă și această treabă. Soția mea are un covor oltenesc și altul basarabean, foarte vechi, care reparate ar putea interesa muzeul din Suceava. dacă vei crede d-ta, vorbește despre ele la muzeu 559. Primește urările mele de sănătate pentru toată familia. Vl. Corbasca 559 În criză de bani, soții
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de aici și dă-te în pizda mă-tii! Hai, cară-te! Următorul! Hai că vreau să termin, că am și eu treaba acasă! Și înjurând așa n-aveai de treabă cu el. Era un plutonier major, Roman, un țigan oltenesc, împăunat, așa, înalt și bine făcut. Și cu o aliură... Era foarte important, domnul plutonier major Roman. În primul rând se îmbrăca în uniformă așa, își potrivea țintironul, nu știu ce, privea de sus și căuta să fie respectat și de majorii
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]