762 matches
-
au reușit să diminueze plinătatea trăirilor noastre. Aș spune că, din contră! Au reprezentat veritabile încercări ale răbdării și nervilor noștri. Pe care, în mare, le-am absolvit. Chiar sunt sincer când afirm că aș risca să înfrunt din nou olteneștile șosele (doar aparent asfaltate și din belșug garnisite cu gropi cu... rugozitate mare) numai să întorc timpul din cursul lui implacabil și să mă regăsesc în universul muzicii, al dansului și al bucuriei sahaj, din sălile de spectacole vibrate în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a mărturisit că, din lipsă de protocol, de informații exacte, nu a știut cum să-l venereze pe Shri Surya-regele soare, așa că făcuse o puja pentru Shri Ganesha. Nu că am fi fost noi cei mai... înțelepți de pe întreg cuprinsul oltenesc dar, întrucât mai trecuserăm printr-o astfel de experiență, ne dovedeam a fi de ceva folos. În momentul de față, la Slatina activează trei sahaja yoghine: doamna Maria, Carmen și Dana. Trei femei puternice, primitoare și pline de dragoste. Nu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
geniului popoarelor și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Academiei Române, a murit În credința că sub semnătura Ion Trivale se ascunde Însuși directorul Noii Reviste Române, nevrând să-l creadă În ruptul capului pe acesta că e vorba de un evreu, ba Încă acu zân du-l de șiretenie oltenească [atunci] când se deda la ase menea diversiuni absurde, dat fiind, spunea Bianu, caracte ris ticile prea româ nești de limbă și gândire ale scrisului lui Ion Trivale. Ion Trivale a apărut În redacția Noii Reviste Române prin 1911, tânăr
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a valorilor literaturii române, C. republică numeroase fragmente din texte clasice și contemporane (Al. Russo, Cântarea României, N. Bălcescu, Îndemnuri din pagini de demult - prefață la Cântarea României, O. Goga, Un caz de conștiință, În vinerea patimilor, Victor Papilian, Cearta oltenească, Pavel Dan, Urcan Bătrânul ș.a.). Începând cu primul număr al seriei a doua, se face loc unor texte în limba română, spaniolă, engleză și franceză. Caracterul literar al publicației este tot mai limitat. Fără aportul lui Pamfil Șeicaru, fie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
eului liric unindu-se cu vocea naturii. În Anotimpuri (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din București) întoarcerea la copilărie și la lumea satului (casa natală, părinții, natura) aduce un suflu proaspăt, mai ales la nivelul limbajului, întors acum spre graiul regional (oltenesc), plin de sevă și pitoresc. În general cu un discurs poetic mai puțin confesiv, mai descriptiv, volumul conține și câteva poeme-reverii remarcabile, în care T. transcrie, cu maximă simplitate, visele cu fiul său (Totdeauna viu! sau Reverie). Cum indică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
atenția prozele stranii sau fantastice, mai ales de atmosferă, din ambele cicluri ale primului volum, Câmpia pierdută și Orașul fără fântâni. Textele din cealaltă carte se cantonează în orizontul satului, alternând narațiunea realistă, de tip „document”, cu portretul, pitorescul limbaj oltenesc cu proza poetică, umorul și ironia cu tonul nostalgic și cu lirismul. „Romanul epistolar” în cinci volume Plâng, iubite prinț se compune din documente personale, dar și din tăieturi de ziare (mai ales după 1991, când atenția se îndreaptă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
și ani mi-a dat de gândit. Avea o bibliotecă măricică, alcătuită numai din cărți românești noi, precumpănitor literare, îngrijite și curate, dintre care îmi amintesc de Actele vorbește de I. Peltz, titlu citit incorect de mine (neștiutor de graiul oltenesc) ca Actèle vorbește, adică o femeie cu acest nume presupus francez. Deoarece nu mă despărțeam de Opere de Mateiu Caragiale, în ediția de la „Fundații“ a lui Perpessicius, mi-a dăruit cartea (poate și altele) și mi-a promis să-mi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
grijile mari, spaima că s’ar putea să nu ne mai vedem niciodată, dacă evenimentele ne-ar scoborî o perdea de fierîntre noi. Atunci, iubita mea, nu știu ce aș face; poate m’aș prăbuși; poate ce mai e viu, rezistent și oltenesc în mine ar găsi o soluție între viață și moarte, o luptă pe viață și moarte, ca să te văd. Totul e atât de orânduit în biurou și în odăița ta; am știut să impun o ordine și un program care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Vedeam încă de acolo fumul care ieșea din hornul bucătăriei noas tre; pe urmă era o răscruce: Crușețul Mare, pământul unchiului Iorgu, și apoi Crușeț, PĂMÂNTUL NOSTRU. [...] Noapte bună, floare din Oltenia. Mama te adoră mereu, chiar atunci când îmbini „țanțoșenia oltenească“ cu molateca melancolie moldavă. Mama 98/1949 I 8 februarie [1949], marți [...] Îmi spuneai în scrisoarea ta că, scriindu ți, scriu un roman. Draga mea, ce bună ești că spui asta. Dar eu îmi dau seama că sunt de un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și II plural: pierduserăm/pierdusem, pierduserăți/pierduseți - opțiune considerată corectă, în acord cu uzul limbii, de Pană Dindelegan (1987: 47). Cf. Avram (1997: 230), Zafiu (2007a). 8 Desinența a fost semnalată de Iordan (1943, în 1948: 142-143) ca fenomen regional (oltenesc), puțin pătruns în limba standard. Avram (1973, în 2005: 182-190) confirma, pe baza atlaselor lingvistice, statutul dialectal al formei, dar atrăgea atenția și asupra prezenței sale în gramatici din secolul al XIX-lea și tindea să o considere mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
și-i făgăduisem că mă voi duce să văd și eu ce a făcut. Într-adevăr a realizat o frumoasă organizare. Toată casa Stelian e plină de lucruri de preț obiecte artistice japoneze, broderii și stampe, haine, foarte frumoase talere oltenești, iar saloanele pline de tablouri: unele străine, vechi și relativ vechi, donate de amatori (este mai ales o sală întreagă donație a răposatului dr. Cantacuzino), altele originale. Trei săli închinate celor trei pictori reprezentativi români: N. Grigorescu, I. Andreescu, Șt.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prăjini, din comuna Gușețeii, Plasa Mijlocul, pendinte de monastirea Sf. Sava, vândută D-lui Costache Nicolau cu lei 48.050 și care datorește suma de 1.922, rata pe Iulie 1877. Moșia Schitul Sgura, ca de 92 falce, din comuna Oltenești, pendinte de Schitul Sgura, vândută D-lui Vasile Popescu cu 27.150 lei și care datorește lei 2.172 sau ratele 1 Ianuarie și 1 Iulie 1877. Moșia Vârâții, comuna Lunca Banului, ca de 380 de fălci, pendinte de Episcopia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Noua Zeelandă, Finlanda, Franța, RF Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Anglia, Danemarca și Irlanda semnaseră acorduri bilaterale cu țara noastră. Erau așteptate oferte de colaborare vamală și din partea Suediei, Elveției și Norvegiei. După cum se vede, SUA Încă nu intrase În sârba oltenească antrenată de Ceaușescu dar o va face foarte curând. De aici se desprinde ideea că, atunci când gargarisești cu regina Angliei niscaiva snoave antisovietice, răsplata vine imediat chiar dacă În decembrie 1989 tot tanti Veta a II-a i-a luat (simbolic
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
N-am cunoscut niciodată identitatea persoanelor - complici ai călăuzei? - care locuiau acolo. Un acoperiș foarte jos, în mijlocul unui luminiș retras, un luminiș fermecat, luminos, tăcut, unde doar vântul șopotea lovind frunzele de geamuri. Toamna românească, frunzele și vântul din satele oltenești ne-au însoțit la întoarcere, ca un cortegiu familiar, funebru și consolator în același timp. Ajunși cu capul plecat în București, ne-am reluat viața, ascunzând aventura noastră ratată. Speram că șterseserăm până în adâncurile sufletelor noastre toate urmele misterioasei noastre
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mijloace simple, aproape copilărești (nu puerile) a încercat să reunească câteva schițe de-ale marelui autor, pornind de la stradă și zăpăceală, trecând ușor prin politic și ajungând, discret, la „Bubico”. Vasile H. Pieca (Premiul I), reunind alături de Marin Preda poezia oltenească a lui Sorescu, a câștigat sala, pe mine și juriul prin mijloacele simple și autentice, creionând portretul „morometului” oltenesc dintotdeauna șugubăț, cu înjurături, dar și suflet bun. Eu îi știu pe olteni și așa sunt: răi de gură, dar îți
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și zăpăceală, trecând ușor prin politic și ajungând, discret, la „Bubico”. Vasile H. Pieca (Premiul I), reunind alături de Marin Preda poezia oltenească a lui Sorescu, a câștigat sala, pe mine și juriul prin mijloacele simple și autentice, creionând portretul „morometului” oltenesc dintotdeauna șugubăț, cu înjurături, dar și suflet bun. Eu îi știu pe olteni și așa sunt: răi de gură, dar îți plâng din te miri ce, cât sunt ei de bărbați. Și ferească Dumnezeu să-i calci pe bătătură că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Recea (roman). În perioada următoare, informațiile asupra lui C. sunt puține și contradictorii. În 1941 era student la Academia de Înalte Studii Comerciale, și în plin război, timp de un an (1943) este redactor responsabil al gazetei „Gând și slovă oltenească”. Mai colaborează la „Gândirea”, „Ramuri” și „Revista Fundațiilor Regale”. Obscure rămân și circumstanțele în care și-a sfârșit, în chip voluntar, existența. Nici una dintre plachetele lui C. nu s-a păstrat în marile biblioteci, însă, desigur, poeziile cuprinse în ele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
devine mai amplă, dar expresia acuză în continuare lipsă de originalitate - metaforele și imaginile fiind construite cu procedeele lui Radu Gyr - și manierism. Maestrul e urmat, fără rezultate notabile, și în încercarea de a sugera substanța autohtonismului și a „specificului oltenesc”. Abia în poemele publicate în reviste în 1943 (Colind, O, frumoase elegii ș.a.) se vădește un început de personalizare a discursului liric. Mort prematur, C. rămâne unul dintre numeroșii epigoni ai lui Radu Gyr. SCRIERI: Svon de lumini, pref. Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
al poetului: „Copacii sunt gata să jure că sunt/ Fiu de cal, piatra că sunt fiu/ De copac, caii jură că muma/ Mi-e apa și tatăl un țărm.” Ca prozator, C. aduce în prim-plan spațiul tradițional al satului oltenesc, în care, în perspectivă literară soresciană, întâmplările sunt puse în scenă de un regizor preocupat îndeosebi de autenticitatea limbajului. Pitorească și plină de vervă, limba este aceea care dă naștere evenimentului, acesta schimbându-și desfășurarea, conform viziunii moderniste, în funcție de perspectiva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
pe care o reprezintă, de data aceasta autorul concentrându-și interesul asupra perioadei celui de-al doilea război mondial și a celei imediat următoare, marcată de începuturile colectivizării. În comparație cu romanul anterior, Împărații propune o proză mai matură, în care limbajul oltenesc frust, de o prospețime și autenticitate stilistică remarcabile, construiește din câteva replici personaje precum Capmare, țăranul care s-a întors mutilat de la Cotul Donului, Ghimpău, polițaiul satului, și, bineînțeles, Ristea, devenit și aici din primar președinte de „ceape”. SCRIERI: Punct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
Antonescu este învinuit de mulți comentatori de televiziune, de oameni politici, că doarme prea mult, uneori apucându-l somnul și în Senat. Opusul său, în ceea ce privește somnul, este Dan Diaconescu, un alt pretendent al funcției de președinte al României. De obârșie oltenească, născut la Caracal, a ajuns în București, imediat după evenimentele din decembrie 1989, mai precis prin 1992. La București, tânărul slăbuț și înalt, Dan Diaconescu, a editat un jurnal, intitulat ” Oglinda”, inspirându-se după tabloidul german ”Der Spiegel”. Cu o mână
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
uiți și te îndobi to cești. Inventarul „culturii“ autohtone a ajuns să semene a groapă de gunoi: huiduieli la sărbătorile naționale și la înmormântări, hachițele Oanei Zăvoranu, alcovul cuplurilor Bahmuțeanu- Prigoană, Irinel-Monica și Andreea Marin-ștefan Bănică, erotismul exacerbat al poliției oltenești, răfuielile interlopilor etc. „Specificul“ subiectelor atrage după sine alegerea corespunzătoare a invitaților la „dezbateri“: Miron Cosma, C.V. Tudor, Condurățeanu, Dan Diaconescu ș.a.m.d. Talk-show-ul politic a căzut și el, de mult, în retorică țățească, în tacla de bodegă, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
instrumentală. 3. Desprinde mesajul cântecelor audiate. 4. Se manifestă dezinvolt în cadrul orelor de educație muzicală și-și formează deprinderea de a-și alege piesele muzicale preferate, argumentând alegerea făcută. DICȚIONAR MUZICAL a. Cântece și jocuri populare românești ALUNEL- vechi joc oltenesc, se joacă cu brațele încrucișate la spate, cu brațele pe umeri ca la sârbă sau cu mâinile prinse ca la horă. Este un joc bărbătesc, dar și variante în care dansează fetele. BREAZA- joc de perechi răspândit în zona subcarpatică
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
specific Țării Oașului, cu mișcări verticale, pași simpli, accentuați. Caracteristicile sunt “țipuriturile” sau strigăturile cântate. SÂRBA- joc răspândit în toată țara. Formația este în semicerc, cu brațele pe umerii vecinului, iar desfășurarea este șerpuită sau în spirală. TREI PĂZEȘTE- joc oltenesc care se dansează la nuntă mai mult de către bărbați. Dansatorii așezați în semicerc sau în linie, ținându-se de brâu, execută mișcări diverse în timp allegro. ȚARINA- joc de perechi din munții Apuseni, alcătuit din două părți: o plimbare a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]