12,208 matches
-
zilele noastre de invazia pe micul ecran a numitelor telenovele. Europa, s-a mai spus, ar avea la îndemână un subiect grandios în această privință; deși, pe noi, azi, grandoarea nu ne mai interesează. Un subiect totuși care ar ține omenirea cu răsuflarea oprită, săptămână de săptămână, atrasă de cadranul domestic, magic: Comedia umană. Cu toate că, pusă pe TV, această Comedie, strict redusă la acțiune - în afara păcatului major al Autorului de a-și ciocăni mereu personajele pe o parte și pe alta
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
vorbește." Evident, remarcasem bizareria însoțitorului meu, dar pentru noi, poeții, nebunii sînt, precum misticii, niște tainici colaboratori pe care îi iubim. De altfel, acest apucat era uneori sublim și avea mai cu seamă - ceea ce mă încînta -darul de a călca omenirea în picioare, pentru a o reînălța apoi triumfal, ridicînd-o în slăvi. Într-o zi, l-am botezat "ambasador al infinitului". L-a lovit atunci o furie de nedescris. Omul era, în chip indiscutabil, sclipitor. - Eu singur, strigă el, sînt o
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
murmură el, le cunosc sunetul, știu scînteierea pe care le-o dă soarele și culoarea lor vesperală și am convingerea că vei păstra despre mine amintirea ce se cuvine. M-am jeluit aici să-l văd pe Wagner domnind peste omenire pînă să intervin eu. Va să zică n-am să te mai aud. Dar scumpa dumitale voce, felul în care citești m-ar fi vindecat pe vecie! Văzîndu-l atît de disperat, i-am spus: - O să ne mai vedem. Îmi vei veni în
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
nu ar fi putut înșela o ființă atât de bună, precum Ka, spunându-i vorbe deșarte... Și minunea se întâmplă. Era tot în România, în luna decembrie a celui din urmă an al ultimei mii de ani ce o trăi omenirea... Un viscol cumplit se dezlănțui deodată, începând să ningă bogat și troienind totul. Doctorița Asklepia și cu mama Ka ieșiseră la plimbare, abia înotând printre nămeții mari și înfruntând ninsoarea. Deodată ninsoarea deasă și măruntă se mai liniști, și începu
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
fi destinul astrului pe care călcăm: Rătăcirea ignoră orice adevăr al ființei... Pămîntul apare ca ne-lume a rătăcirii. Din punct de vedere al istoriei ființei, el este astrul rătăcitor" (Heidegger). Dacă Răul poate fi socotit un dat inițial al omenirii, el cunoaște o devenire, o istorie, evoluează în anume ritmuri, se întrupează într-o fenomenologie datorită căreia atinge uneori cote maxime, nu numai prin decantările conștiinței ce-l răsfrînge, ci și prin contextualizarea sa de ordin social, politic, moral. Și
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
pentru că materialismul aduce și el, într-un fel ori altul, prelungirea naturii în spirit, ori tocmai această trăsătură convenea sensibilității noastre filosofice". Pentru Xenopol, "istoria nu e o disciplină particulară, ci "un mod de concepțiune a lumii"". El socotește istoria omenirii ca o "urmare a istoriei ce a precedat-o", istorismul său dobîndind o alură cosmică. La rîndul său, Pârvan scria (în Idei și Forme Istorice): "Fenomenele vieții omenești sînt o parte integrantă din ritmica universală", omul aflîndu-se inseparabil legat de
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
întregii țări, că România este Grădina Maicii Domnului. Bată-te norocul, să te bată, Simioane, că mare-i grădina Ta, Doamne! Nu mai vorbim de contesa Walevska, iubita lui Napoleon, despre care se spune că înfățișa Polonia de totdeauna, aparținând omenirii întregi creștine. În nici o țară creștină, însă, nu poți vedea un Cristos de lemn tăiat în două, ca aici. Simbol popular magnific intrat și în arta majoră. Nefiind nici cu rușii, nici cu germanii, mereu împărțită între ei, Polonia redeveni
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
sfințenia și de senzualitatea transcendentă care e mistica. Cerul mă exasperează iar în forma lui creștină mă irită. Orice delir ajunge la el, ca apoi să se reîntoarcă decepționat. Cum de nu s-au mai terminat odată crizele religioase în omenire? Pînă cînd va mai profita Dumnezeu de atîtea semne de întrebare? Cît ne vor mai plictisi chestiunile ultime?... Și unde-i otrava care, spulberînd amintirile, să-mi ajute să fug din Dumnezeu?" Altădată medita în stilul lui paradoxal care, în
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
prejudecățile în vigoare: "Credințele cele mai îndreptățite nu au la baza lor nici o altă chezășie decât invitația permanentă, adresată întregii lumi, de a dovedi că sunt nefondate." Dezbaterea liberă e absolut necesară, întrucât nici o autoritate nu e infailibilă. Chiar dacă întreaga omenire, cu o singură excepție, ar fi de aceeași părere, și un singur individ ar avea părerea contrară, majoritatea tot n-ar avea dreptul să îl împiedice de la exprimarea acestei opinii. "Câtă vreme arena rămâne deschisă pentru confruntări, putem spera că
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
mode și de gusturi, e retorica. Pentru moment, din spectrul larg de virtualități ficționale în care s-ar putea întrupa filozofia, aleg basmul. Și anume, basmul cult, aflat, precum știm, în plin reviriment, fapt care mă face să sper că omenirea în ansamblu mai are, totuși, o șansă, în pofida a orice. Nu e întîmplător că cel dintîi volum din Harry Potter se intitulează Piatra filozofală. Aceea care, așa cum știm, ne face să biruim moartea, dar care, în finalul cărții, e distrusă
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
relatat despre asta în modul cel mai deslușit Arthur Koestler care, atrăgîndu-și fulgerele foștilor lui tovarăși comuniști, dezvăluia încă din 1938 mecanismul subteran al unui regim totalitar echivalînd cu una din cele mai mari imposturi pe care le-a cunoscut omenirea. Atît prin lucrările lui autobiografice cît și prin romanul de faimă mondială Zero și infinitul, explicînd îndeosebi tehnica mărturisirilor spontane - torturi, presiuni psihologice, mistică a sacrificiului ideologic - extorcate unor veterani ai revoluției în frunte cu Buharin, Koestler a operat mult
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
Pr. Drd. Nicolae Bălașa, Maica Domnului În iconomia mântuirii, după Învățătura ortodoxă, În rev. Mitropolia Olteniei, anul XLIII, nr. 1/1991, p. 24 footnote>, fiind astfel „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”. Din toate generațiile omenirii, Fecioara Maria a fost aleasă de Dumnezeu ca vas scump al Întrupării Domnului. Trebuia ca femeia din care se va naște Mântuitorul să fie mai curată decât toate femeile, mai Înaltă decât toată făptura. Maica domnului este „cea mai Înaltă
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
siguranța și bunul gust cu care conduce de fiecare dată concursul. Merită felicitați însă, totodată, și autorii anonimi ai întrebărilor, care dau dovadă de umor: " Cine a rostit cuvintele devenite faimoase Un pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire: A. Ion Creangă; B. Neil Armstrong; C. Adrian Năstase; D. Petre Ispirescu?" " Ce completare trebuie adusă sintagmei 9 săptămâni și... pentru a obține titlul unui film: A. ...un sfert; B. ...o țâră; C. ...câteva zile; D. ...jumătate?" " Ce se injectează
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]
-
acum, uitat aici, blestem industrial orașului-lumină. Rod întîrziat al dezordinii ce afectase, ab ovo, mintea clasicului bărbos, criminal falimentară în utopia ei destinată fericirii generale. Și însușită, nemestecat, de clasicii descendenți, groparii Rusiei imperiale. Spre nenorocirea unei mari părți a omenirii. Unde ne-am aflat și noi, teritoriu tragic predestinat. În care rudimentarii Dej și Ceaușescu au fost executorii testamentari ai jalnicei utopii. (Apropo: referințele ultimilor ani au în vedere doar sinistrul interstițiu al pantofarului, fiind tot mai mult uitat celălalt
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
a se sinucide în apartamentul său londonez, Kazin se așteaptă la valuri de reacții din partea intelectualilor americani. În scrisoarea sa, adresată președintelui Poloniei și primului ministru de atunci Wladyslaw Sikorski, Ziegelboim protesta, pe propria sa viață, împotriva indiferenței cu care omenirea se pregătea să răspundă tragediei ce avea să se numească Holocaust. La insistențele lui Kazin, textul e preluat de New Republic, cu avertizarea adăugată de Kazin însuși: într-o Europă martoră genocidului împotriva evreilor, nimeni nu mai poate fi vreodată
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
și înțelepciune. Articolele, publicate între 1914 și 1955, prezintă expuneri pe teme de fizică adresate publicului profan, meditații asupra vieții și realizărilor unor mari savanți, gânduri despre problemele fizicii teoretice și evoluția domeniului, despre problemele fundamentale ale momentului și ale omenirii. Cititorul va descoperi pagini magnifice de eseu, de filozofie, chiar un dialog socratic, alături de formule matematice și de dezvoltări ale legilor fizice. Celui neinițiat în științe exacte aceste ecuații și principii fizice nu-i vor rămâne străine. Există în felul
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
să fii lejer, amuzant și rapid... Iar pe de altă parte, tot ce aflăm ne înfundă într-o situație mai rea... Orice descoperire nouă, fie că e vorba de una personală, în însușirea unor cunoștințe, sau de una generală, a omenirii, e o umilință suplimentară, încă o dovadă că toate acestea nu au nici un sens... Asta nu înseamnă totuși că nu suntem în stare să nu fim triști, disperați... La urma urmei viața e mai degrabă un fel de... ...lecție de
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
uman. Literatura ancorează omul pe un teren ferm - cel al valorii, al universalului și transcendentalului -cruțîndu-l astfel de vremelnicie, de arbitrar și zadarnic. Rostul unor scriitori ca Dante sau Paul Celan, așa cum îl vede Steiner, este de adevărați salvatori ai omenirii. Poezia întrupează setea de absolut; tărîmul esteticii îl vindecă pe om de neputințele istorice și biologice inerente constituirii sale. Arta, într-un cuvînt, e izbăvitoare. Argumentele oferite de Șklovski în sprijinul ideii sale provin din analize la diverse opere literare
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
care autorul i-ar scoate învingători pe primii. Dar cartea lui e o pledoarie - inevitabil pătimașă - concepută cu intenția de a schimba radical un Zeitgeist, dacă nu un raport de forțe. Steiner e dezamăgit de vîrsta la care a ajuns omenirea, nu doar pentru că invențiile tehnice și științifice ne iau ochii, lăsîndu-ne astfel deseori insensibili la adevărata creație, cea artistică. E drept că Internetul amenință să ia locul bibliotecilor, că în locul cărților ne chinuim să citim pe ecranul unui calculator. E
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
trecutului. Ceea ce pot să afirm este că tot ce am scris am simțit, și dacă simțirile mele s-au întreciocnit, aceasta dovedește că poetul nu poate să fie reprezentantul unei singure idei, ci că el trebuie să reprezinte ideile întregii omeniri". Dar nu prin constatarea acestei superbe insațiabilități, a acestei himerice dilatări universale îl putem regăsi pe Macedonski, ci prin încercările de a-l reduce la un specific, de a-l "asedia" în particularitățile personalității lui sinuoase și derutante de atîtea
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
în literatură și cultură, de a oferi modele exemplare și un drum de urmat. Avea dreptate să dezvăluie atunci că "noua direcție, în deosebire de cea veche și căzută, se caracterizează prin simțămînt național, prin adevăr, prin înțelegerea ideilor ce omenirea întreagă le datorește civilizației apusene și totodată prin păstrarea și chiar accentuarea elementului național". E adevărat nu toate exemplele oferite de el (în poezie, proză literară și proză științifică) au rămas valabile, cele mai multe pierzîndu-se pe drum. Dar, tot aici, s-
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
bărbat) care se pregătea să devină critic literar, istoric literar sau pur și simplu profesor de literatură i se oferea o educatie umanista în spiritul lui Matthew Arnold. Adică o educatie întemeiata pe valorile clasicismului, nutrita la "marile opere" ale omenirii, Platon, Shakespeare, Robert Browning și James Joyce. Literatura universală era necesarmente o literatura tradusă, chiar dacă unele universități încurajau studiul limbilor străine, mai cu seamă latină sau greacă. Lansarea Noii Critici a modificat esențial această panoramă intelectuală, nu pentru că ar fi
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
Pentru că nu există lumină/ Oricît de deplină/ Pe măsura beznei ce-a fost/ Și-o să vină" - Nu există răspuns), iar comportamentul umanității oferă funeste deziluzii, părînd a confirma gîndul sumbru că, indiferent de context, "binele pur este amenințător": "Dovadă că omenirea/ Și-a condamnat la moarte/ Nu atît criminalii,/ Cît sfinții" (Nord). Elocvent este peisajul suav-macabru al îngerilor atîrnînd în crengi, aidoma unor fructe uscate sau al unor spînzurați, "toți cu hainele vestejite,/ Fibroase,/ Cu aripile încîlcite de vînturi,/ De mult
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
exagerat să urzim ce va fi peste câțiva ani când nu știm ce va fi mâine, e mai înțelept să ne aplecăm asupra zilei de astăzi. Dintr-o iarnă ce ne confirmă schimbarea climei și cu ea deodată a destinelor omenirii - adică ale noastre!
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
cifre și descrieri asupra celor întîmplate în Transnistria, "transformată într-o lume a groazei", de parcă "infernul se mutase acolo pe malurile Bugului". Se insistă nu doar asupra Holocaustului, ci și asupra numeroaselor genociduri care au marcat istoria secolului și a omenirii în general: cel japonez împotriva Chinei (250.000 de chinezi civili de toate vîrstele uciși într-o singură zi); genocidul Turciei împotriva armenilor cu masacre mergînd de la simpla împușcare pînă la jupuirea de viu și tragerea în țeapă; genocidul khmerilor
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]