861 matches
-
în fața căreia Eva deja cedase. Fata îi aruncă o privire goală și se îndepărtă. — Superb, zise Wilt și-și termină paharul cu băutură. După zece minute și după alte două pahare de băutură, discuta deja despre lectura rapidă cu un omuleț rotunjor, care părea profund interesat de subiect. în bucătărie, Eva tăia felii niște baghete franțuzești, în timp ce Sally stătea în picioare, cu un pahar de băutură în mână, și discuta despre Lévi-Strauss cu un etiopian care tocmai se întorsese din Noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să pun să te aresteze. Cum te cheamă? — Tom, i-a spus Tom. — Sigur. Tom Wood. Știu totul despre tine. La mijlocul drumului vieții, m-am rătăcit într-o pădure întunecată. Dar tu ești prea ignorant ca să știi. Ești unul din omuleții ăia care nu văd pădurea din cauza copacilor. — Ascultă, a spus Tom cu un glas moale, împăciuitor, poate că știi cine sunt, dar nu pot să te ajut în nici un fel. — Nu mă lua pe mine în bășcălie, domnule. Doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
-i cercetez chipul larg și fălcos, ochii neobișnuit de rotunzi, puțin bulbucați, și configurația curioasă a dinților de sus, care se desfăceau în evantai, ca ai căpățânilor scobite din bostani, cu mici spații între ei. Am decis că era un omuleț straniu cu capul ca un dovleac, un filfizon cu mâini fără păr, și numai vocea baritonală, caldă și rezonantă, contrabalansa scliviseala generală pe care o afișa. În timp ce eu ascultam vocea aceea vorbind la telefon, Harry îi făcu un semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nu era mai dispusă să vorbească decât cu el. Sperasem să o păcălesc să spună câteva cuvinte, dar nu m-am ales decât cu aceleași înclinări și clătinări din cap la care fusese supus și Tom ceva mai devreme. Un omuleț straniu, tulburător. Nu eram specialist în psihologie infantilă, dar îmi era clar că nu avea nimic în plan fizic sau mental. Nu era retardată, nu avea semne de autism, nimic organic care să o împiedice să interacționeze cu cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sunt necesare veste de salvare, vă rugăm să acordați asistență În primul rând copiilor și persoanelor În vârstă. O, Doamne... Ce rost are să citesc lucrurile astea ? La ce mi-ar fi de folos să mă uit la imaginile astea cu omuleți ca niște bețe care sar În ocean, În timp ce avionul explodează În urma lor ? Bag repede instrucțiunile de siguranță În buzunarul de plasă din față și iau o Înghițitură de șampanie. — Scuzați-mă, doamnă. Lângă mine și-a făcut apariția o stewardesă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
multe direcții. Era o derută generală. ― Soldați, predați-vă! Ați fost induși în eroare. Împăratul trăiește! Nu-l ascultați pe acel evadat de la închisoare. Nu există nici un decret al Senatului. Generalul Malet apăru în ușa imobilului, împingând în fața lui un omuleț fără veston și cu capul descoperit. Era ministrul de poliție. Savary realiză imediat că șleahta lui Malet era înconjurată din toate părțile. Prinse curaj și țipă ascuțit: ― Împăratul e viu, generale! O să dai socoteală în fața Consiliului de război. ― Nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
adora pe Milly, dar, ca pentru toate mamele, naturale sau nu, ideea de a avea puțin timp numai pentru ea era absolut delicioasă. Putea să citească o revistă fără să fie întreruptă, putea să savureze o baie îndelungată fără ca nici un omuleț să încerce să se cațere îmbrăcat în cadă, iar la cină putea să bea câteva pahare de vin fără teama c-a doua zi avea să fie trezită la 6 dimineața cu o stare de mahmureală îngrozitoare. Și sexul! O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și costumul - o pereche de bretele demodate, cu clapetă. Cumva, Fliss reușea să-și păstreze o aparență destul de naturală; o văzusem chiar scăpărând un chibrit de fermoarul de la pantaloni. Îl Întâlnisem de câteva ori și pe prietenul ei, Andy, un omuleț drăgălaș, cu bucle blonde și voce suavă. Se asortau de minune. Lou oftă. — Suntem foarte Încordate zilele astea, zise ea, Întorcându-se la biroul de la recepție. Eu, una, nu numesc astea condiții de muncă omenești. Fliss ridică din sprâncene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În muzeele victoriene. Din câte Îmi puteam da seama, zugrăveala era verde pal, dar pereții erau Într-atât de Încărcați cu picturi În ulei, că nu mi-aș fi pariat banii pe asta. Ușa apartamentului Îmi fusese deschisă de un omuleț În pantaloni de catifea reiată, vestă muștar și haină de tweed. Peste vestă Îi atârna lanțul unui ceas de buzunar. Papionul și ochii mici și strălucitori, ca de animal sălbatic, ai omulețului Îmi aminteau de personajele din Alice În Țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
asta. Ușa apartamentului Îmi fusese deschisă de un omuleț În pantaloni de catifea reiată, vestă muștar și haină de tweed. Peste vestă Îi atârna lanțul unui ceas de buzunar. Papionul și ochii mici și strălucitori, ca de animal sălbatic, ai omulețului Îmi aminteau de personajele din Alice În Țara Minunilor. Numele lui Duggie Sutton Îmi suna oarecum cunoscut atunci când mi-l spusese Felice și, Între timp, Îi telefonasem persoanei care mă recomandase ei, ca să mai aflu câte ceva despre individ. — Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
temeliile fortăreței sunt minate, iar zidurile, escaladate. Iusuf s-a luptat ca un leu, până a fost rănit și prins. Fu condus În preajma sultanului, curios să cunoască de aproape sursa necazurilor sale. Cel care se Înfățișează Înaintea lui e un omuleț uscat, bărbos, colbăit. Merge drept, cu capul ridicat, Între doi coloși care-l țin cu putere de brațe. În ceea ce-l privește, Alp Arslan stă așezat pe un podium de lemn acoperit cu perne. Cei doi bărbați se măsoară Îndelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mai multe despre sine, despre activitatea sa, despre scopul călătoriei. Nu-i vede rostul și pune la Îndoială procedeul. Păstrează, deci, tăcerea, Își ia răgazul să se așeze și să se rezeme de perete, să-l privească atent pe acest omuleț oacheș, așa de plăpând și de uscățiv, cu trăsături atât de colțuroase. Barba sa de șapte zile, turbanul negru Înfășurat strâns și ochii ieșiți din orbite Îi stârnesc mirarea. Studentul Îl sâcâie, cu surâsul pe buze: Când te numești Omar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să-mi surâdă. „Ce mă fascinează pe mine de fapt, în ultimul timp, sunt extratereștrii”, am reluat eu. „Extratereștrii?” „Întocmai. Istorisirile astea despre extratereștri trebuie luate în serios. Știai că în Kentucky o familie de fermieri a fost chinuită de omuleții verzi o noapte întreagă? Oamenii au tras chiar asupra lor și l-au nimerit pe unul din ei. Și când a venit poliția, se făcuseră nevăzuți, parcă intraseră în pământ. După ce a plecat poliția, au apărut iarăși. S-au găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
au lăsat să se uite prin binoclu, cum l-au făcut general. A lui e capodopera aia. Ne uitarăm amîndoi la el. Al Wagner, tanchistul, mă privi ridicînd din ceea ce obișnuiau să-i fie sprîncenele, Înainte să-i fie arse. Omulețul ne zîmbi. Dacă vorbește careva engleză pe-aicea, ești bun de executat, colega, Îi spuse Al. — Nu, răspunse omulețul. Largo Caballero e bun de executat. El ar trebui să fie cel Împușcat. — Auzi, colega, Îi spuse Al. Nu vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
amîndoi la el. Al Wagner, tanchistul, mă privi ridicînd din ceea ce obișnuiau să-i fie sprîncenele, Înainte să-i fie arse. Omulețul ne zîmbi. Dacă vorbește careva engleză pe-aicea, ești bun de executat, colega, Îi spuse Al. — Nu, răspunse omulețul. Largo Caballero e bun de executat. El ar trebui să fie cel Împușcat. — Auzi, colega, Îi spuse Al. Nu vrei să vorbești puțin mai Încet? S-ar putea să te audă cineva și să creadă că sîntem Împreună. — Știu eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bun de executat. El ar trebui să fie cel Împușcat. — Auzi, colega, Îi spuse Al. Nu vrei să vorbești puțin mai Încet? S-ar putea să te audă cineva și să creadă că sîntem Împreună. — Știu eu ce zic, spuse omulețul cu ochelarii foarte groși. L-am examinat atent. LĂsa impresia că, Într-adevăr, știe ce vorbește. În fine, Însă nu-i bine să spui mereu ce știi, i-am spus. Bei ceva? — Sigur, spuse. Cu tine pot să vorbesc. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
libere. — De ce nu te speli și tu? Îl Întrebai pe Al. — Intenționez. În camera ta. După ce plecăm de-aici. Ai niște săpun pentru un tanchist? — Nu. — Nu-i nimic. Am eu o bucățică-n buzunar, pe care am păstrat-o. Omulețul cu ochelarii groși se holba la Al: — Ești membru de partid, tovarășe? Întrebă. — Sigur, răspunse Al. — Știu că prietenul nostru, tovarășul Henry, nu este, spuse omulețul. — PĂi atunci, În locul tău, n-aș avea Încredere-n el. Eu, unul, nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Nu-i nimic. Am eu o bucățică-n buzunar, pe care am păstrat-o. Omulețul cu ochelarii groși se holba la Al: — Ești membru de partid, tovarășe? Întrebă. — Sigur, răspunse Al. — Știu că prietenul nostru, tovarășul Henry, nu este, spuse omulețul. — PĂi atunci, În locul tău, n-aș avea Încredere-n el. Eu, unul, nu am niciodată. — Nenorocitule, i-am spus. Mergem? — Nu, răspunse Al. Mor după Încă un pahar. Știu totul despre tovarășul Henry, spuse omulețul. Dar stați să vă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tovarășul Henry, nu este, spuse omulețul. — PĂi atunci, În locul tău, n-aș avea Încredere-n el. Eu, unul, nu am niciodată. — Nenorocitule, i-am spus. Mergem? — Nu, răspunse Al. Mor după Încă un pahar. Știu totul despre tovarășul Henry, spuse omulețul. Dar stați să vă mai zic ceva despre Largo Caballero. — E neapărat nevoie? Întrebă Al. Reține, eu fac parte din armata poporului. Nu crezi că asta m-ar descuraja? — Știi, atît de tare i s-a umflat capu’, c-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pur și simplu noroc. Cele mai multe din vinurile astea de la palat sînt de tot rahatu’. — SÎnt prea vechi. Și nici clima asta nu-i bună deloc pentru vin. — Uite-l pe tovarășu’ Ăla isteț, spuse Al, Înclinîndu-și capul către masa cealaltă. Omulețul cu ochelari groși care ne povestise despre Largo Caballero stătea de vorbă cu niște tipi despre care știam că sînt mahări mari. Se pare că-i un șmecher. — CÎnd sînt destul de mari, Îi doare undeva de ce scot pe gură. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îmi scria dintr-o localitate din județul Buzău, Măgura. Era iar la sanatoriul doctorului Iolescu, acolo unde poposea de fiecare dată când o dobora viața. Primele scrisori mă luau peste picior. I-am răspuns pe aceeași linie, victimizându-mă: desenam un omuleț scheletic, cu un genunchi ca o bilă; în interiorul bilei scria H2O. Îi detaliam apoi că din cauza frigului din casă am făcut apă la genunchi, că mi-a pătruns reumatismul până în cele mai mici oase. În felul ăsta câștigam timp. Piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tuci din colțul de la răsărit al hrubei, de sub copia înrămată a icoanei Maicii Domnului din Kazan, o piesă litografică realmente rară și interesantă ce, nu cunoști marfa? Mizeria altora e aurul, e platina lui! Îți spun, cu mâna pe inimă, omulețul ar fi în stare să usuce somiera de pișălău, la soare, șapte-opt zile și să o păstreze, chit că nu s-ar mai odihni decât el și cu Big Sile pe ea, în vecii vecilor. Nu te descuraja. Mergi și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cei ce se îmbulziseră pe coridoare. Din geam, văzu pe Modreanu cum își ferea geamantănașul de insistențele hamalilor, pe căpitanul înalt cum, depărtîndu-se, se uita speriat împrejur, parcă ar fi căutat pe cineva, pe Rogojinaru, umeros și legănat, ținîndu-se după omulețul împovărat cu geamantane și legături, dăscălindu-l necontenit atât de energic, că glasul lui parcă domina tot vacarmul gării. În sfârșit, când se mai potoli vălmășagul, tânărul Iuga coborî și el, găsi anevoie o trăsură și porunci să-l ducă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înțelept. Aceasta se obține prin documentare personală perseverentă, să înveți toată viața câte ceva. Ca să devii educat și cult trebuie să ai șansa vieții de a te educa în școli și în particular. „E greu să faci un om dintr-un omuleț, care trăiește în condiții neomenești. Atunci coroana de lauri de pe fruntea educatorului se transformă într-o coroană de spini, pe o frunte asudată de muncă”, scria profesorul universitar Mihnea Gheorghiu în ziarul „ Scânteia”. Și totuși, de ori unde se poate
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
aici, numerotate, puținele astfel de teorii pe care mi le mai amintesc, rostite de Mendebil în serile roșii ca flacăra sau în diminețile albastre, cu ziduri galben-sclipitoare, de la Scara Unu: l. În capul meu, sub bolta țestei, se află un omuleț care seamănă perfect cu mine: are aceleași trăsături, se îmbracă la fel. Ce face el, fac și eu. Când el mănâncă, eu mănânc. Când el doarme și visează, eu dorm și visez exact aceleași vise. Când el mișcă mâna dreaptă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]