1,413 matches
-
vreme, s-a Înecat cu pastila, rămâne nemișcat, cu ochii la autostrada monotonă, tăiată În două de gărdulețul de leandrialbi și roz, care se Încolăcește și dispare În urma mașinii, ascunzându-se după culmile pietroase, Împădurite cu măslini piperniciți și jnepeniș ondulat. — ...Nu am pretenția s-o recunoști În fața mea... dar măcar ție să-ți recunoști că te torturezi singur de când te-ai decis să faci această călătorie... O prudență elementară ar trebui să te oprească să-ți iei astfel de riscuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Udi mă trage de păr către el, mă sărută pe gât, pe buze, iar eu murmur, încetează, uite că vine o femeie, și el spune, minunat, ni se poate alătura, femeia își dezvelește sfioasă un picior și zâmbește, are părul ondulat și trupul zvelt și măsliniu, apoi se aruncă repede în apa întunecată, dar mie nu îmi place apropierea aceasta, hai să ne întoarcem în cameră, îi șoptesc eu la ureche lingându-l, pentru a-l face să înțeleagă intențiile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dispoziție, sunt gata, o trag pe Noga afară, hai, te duc eu, să nu întârzii, din pragul ușii le arunc o privire, Zohara se aplecă asupra fetiței care încă doarme, părul îi este împrăștiat peste tot în coș, negru și ondulat, rochia aproape că-i atârnă pe corp, el își pleacă privirile, evitându-mă, dar eu spun, mulțumesc, Zohara, la revedere, mi-e greu să găsesc cuvinte care să definească dragostea pe care o simțeam pentru ea, iar ea zâmbește, sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
împărtășit din experiența sa, spune Daisy. Cu plăcere, declară Finn foarte fericit. — Cine dorește să mai ia cuvântul? întreb eu. Mă uit în jur. Jim și-a lăsat ochii în pământ, Jennifer se joacă cu o șuviță din părul ei ondulat și pare îngrozită când îi întâlnesc privirea. Îl surprind pe Ben ezitând și îl încurajez din ochi, când deodată Charlotte strigă: —Eu! Va prelua conducerea întâlnirii dacă nu o opresc la timp. Ridicați mâna când doriți să vorbiți, sugerez eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mult decât ar trebui. Cu cât mă învârt în cercuri mai pretențioase, cu atât întâlnesc mai puțini bărbați interesați de persoana mea. În schimb, sunt preferata muncitorilor necalificați. Aceștia mă adoră: sunt micuță, am sâni mărișori, fața destul de drăguță, părul ondulat... Unul dintre idioții de pe-aici, pe care - n-o să vă vină să credeți - îl cheamă Tooty, mi-a spus acum vreo jumătate de oră că am un „păr nebun“. Mă uit în jur și-mi dau seama că vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
trecutului, și știu. Știu, mai mult decât așa-zișii savanți. Știu că așa cum este jos, așa e și sus. Și nu există nimic altceva de știut.” Ne oferi țigări de foi cubaneze, de o formă curioasă, nu drepte, ci răsucite, ondulate, deși groase și butucănoase. Scoaserăm câteva exclamații admirative, iar Diotallevi se apropie de rafturi. „Ei”, zicea Agliè, „o bibliotecă minimă, cum vedeți, nu mai mult de vreo două sute de volume, am ceva mai acătării În casa familiei mele. Dar, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-un sat. Dar Între un vârf și altul se deschideau zări nesfârșite, peste hățișuri, peste văi, cum observa Diotallevi transpunând verbal cu conștiinciozitate descoperirile noastre. Așa că În timp ce urcam, cu a treia, se desfășurau la fiecare curbă vaste Întinderi cu profil ondulat și continuu care, la limita câmpiei, fumegau de pe-acum Într-o ușoară ceață aproape iernatică. Părea o câmpie modelată din dune, și doar era o zonă submontană. De parcă mâna unui demiurg neîndemânatic ar fi presat niște culmi ce i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tu mânca în voie, n-ar mai trebui să te epilezi în fiecare săptămână. Să vezi ce lejer ar fi! Sabina, oricât de mult și-ar fi dorit vreo două păpușele cu ochii ei de căprioară și cu părul meu ondulat, de actor sud-american de telenovele, nu credea că ar reuși să-și cimenteze relația în felul ăsta. Nu îi era teamă că aș fi abandonat-o, dar că m-aș fi luat de coniac Unirea și că mi-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din volumul camerei pulpare. Ia naștere din stratul de predentină care căptușește spațiul pulpar corono-radicular; - dentină terțiară (Fig. 10) - se depune numai atunci când este activată de iritațiile produse de existența
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilari au diametrul vestibulo-oral cel mai mare. Scad în înălțime spre distal și prezintă cinci fețe. Fețele vestibulare și orale au formă de patrulater, sunt convexe în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală. Pot avea marginile cervicale ondulate corespunzător furcațiilor. Marginile ocluzale sunt sub formă de linii frânte, cu creneluri corespunzătoare cuspizilor. Fețele proximale sunt convexe spre ocluzal și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
șanțuri ce delimitează cei trei lobuli de creștere. Are aspectul unei linii frânte, formate din trei “V”-uri, fiecare reprezentând un cuspid vestibular, cu mărimi ce descresc dinspre mezial spre distal. Marginea cervicală este mult mai redusă dimensional, mai puțin ondulată, având două mici convexități și o prelungire spre spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
individ și este în relație directă cu tonusul grupelor musculare ce participă la formarea culoarului neutral. d) Planul de ocluzie este suprafața imaginară la nivelul căreia se realizează contactul dintre cele două arcade dentare. Această suprafață nu este plană, ci ondulată, având un relief rezultat din însumarea curbelor arcadelor dentare. Convențional (fig. 77), planul de ocluzie este “coarda arcului” de cerc ce reprezintă curba de ocluzie pe o hemiarcadă împreună cu coarda arcului de cerc reprezentată de curba de ocluzie pe cealaltă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
tătăneasă, prin frison și guturai. După această primă etapă, mai rămăsese ceva neeliminat, care se vedea ca o rozetă (floare) neagră cu margini luminoase, în partea ochiului stâng, dinspre nas. Mărimea ei era cam de 1 cm, diametru, cu marginile ondulate, asemănătoare unei flori. Aceasta era un obstacol în calea vederii. După o perioadă de tratament cu suc proaspăt de castraveți, am eliminat rozeta, sub forma unor substanțe grena, care mi-au ieșit pe nas. Tratamentul cu suc de castraveți l-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
am auzit vocea în care bănuiai un râs vinovat. Am închis telefonul, dar a doua zi s-a apropiat de mine în fiecare pauză. Zâmbea, afurisita, cu năsucul ei bont și botul de liliac, afurisit de frumoasă, cu părul ușor ondulat, culoarea lemnului de stejar. Stătea lângă mine fără să zică nimic, privindu-mă doar, apoi mă lua de un deget sau de-o șuviță de păr, cu prefăcută teamă și timiditate. Eu plecam imediat în altă parte, dar nu puteam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Paște. Lumina cenușiu-gălbuie intră oblic prin geam - a trecut dimineața și, dincolo de cerul de fildeș, soarele invizibil are să înceapă să coboare. Ridicându-se să mai caute ceva prin cămară, Ivona își aruncă ochii pe geam, dar nu vede decât gudronul ondulat și scorojit al magaziei de lemne și, mai departe de el, chioșcul negru, umed. Resturi de zăpadă sticloasă, întărită ca sub o crustă de zahăr, au încremenit încolăcite ca niște găinațuri pe acoperișul chioșcului. — Parcă știam că mai e puțină
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
năsucurile din blănurile în care s-au înveșmântat, ce chicoteli, ce râsete în timpul plimbării prin acest București micșorat de zăpadă, deasupra căruia se arcuiește un cer ivoriu și, ca în gravuri, se desenează perfect ziduri, acoperișuri, coșuri prin care iese, ondulat, fumul ! Niciodată, de fapt, nu a agreat prea mult Profesorul Mironescu plimbările cu sania, și nici măcar cu trăsura, dar mai ales picnicurile, și îndeosebi seratele dansante și sindrofiile, în ultimii ani pur și simplu a refuzat să mai iasă, dar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
el? — Are o față care cere. — Cere? — Pare să și-o caute. O să-l Îndoaie ăștia. — Crezi? Nu e chiar așa, mie mi s-a părut un tip ca lumea. Călin e un tip plinuț, dar agil, cu un păr ondulat și o privire vioaie, inteligentă. Se vede că vine dintr-o familie bună. Din indolență, a pierdut startul În viață și s-a trezit Într-o situație care nu-l cruță. Încă nu-mi e clar dacă povestea asta are
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sexy“. Din păcate, cînd Adi ne-a pasat geanta cu material cinematografic, a uitat să ne spună că aparține unui tip cu gusturi nu tocmai populare. Așa că În loc de comedii cu Eddy Murphy sau de alte filme cu femei cu coame ondulate și machiaj cu contur pe la ochi (plîngînd sub duș În timp ce niște bărbați Îndîrjiți, cu pistoale și ochelari de soare negri-opaci, se străduiesc să le risipească tristețea și să reinstaureze dreptatea) am avut parte de un set de filme ciudate (În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Știa că existau și demoni în viața lui. Avea impresia că-l ține minte pe Alan. Și rămăseseră câteva fotografii ale părinților săi: tatăl lui, un bărbat frumos, brun, cu o figură autoritară, mama lui, atât de drăgălașă, cu părul ondulat, cu o față de copiliță, mereu râzând. Dacă ar fi trăit, ar fi avut acum sub patruzeci de ani. Poseda, și o ținea într-o cutiuță de lemn, verigheta mamei lui. (Robin Osmore i-o dăduse.) Oare în ce cumplită seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o privire în biserica metodistă, mare, luminoasă, curată, unde fusese dus în copilărie, ca să se roage. Nu mai fusese acolo de multă vreme și încercase un șoc bizar când recunoscuse numerele imnurilor. După aceea vizitase micuța capelă romano-catolică, din tablă ondulată, despre care maică-sa îi spusese cândva că acela e locul unde se duc oamenii să-i aducă jertfe unei zeițe. Oare de ce-l speriase spunându-i acest lucru? Să fi avut intenția de a face o glumă? Aruncase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
reculegere, ședea liniștită, cu brațele încrucișate, privind cu ochii larg deschiși, îngândurați, peste capetele familiei McCaffrey. Fața ei netedă, dulce, luminoasă ca un lampion irizat, radia de sănătate. Buzele moi îi erau ușor țuguiate, într-o expresie meditativă, părul castaniu-auriu, ondulat și ciufulit, încărcat de electricitate ca mătasea, îi încadra chipul. Obișnuită să folosească asemenea momente pentru introspecție, se gândea cu mâhnire la felul în care-l ținea în șah pe bietul Hector, în timp ce ea era îndrăgostită, fără răspuns, de Joey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
moale, pleoștită, și o expresie de blajină și inteligentă nedumerire. Ambii săi părinți aveau un aer „desuet“. Taică-su arăta ca un ofițer din primul război mondial, iar mama lui ca o vedetă de pe vremea filmului mut. Avea părul blond, ondulat și pufos, tuns scurt, un nas mic, drept, o gură mică și ochi mari, frumoși. Încă nu reușise să-și trădeze vârsta mijlocie; părea foarte tânără și întotdeauna prefera să șadă pe podea sau pe un taburet scund, expunându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fel ca și tatălui lor, nu părea să le pese ce crede despre ele lumea de pe stradă. Melisa sau Marilena? putea fi văzută umblând vara într-o rochie ușoară, de muselină și pe cap cu o pălărioară croșetată, cu boruri ondulate și pleoștite, care îi aruncau o umbră misterioasă peste fața îndulcită de un zâmbet interior. O lăsai să treacă de tine și te uitai în urma ei. Și ce vedeai? O siluetă armonioasă, perfect verticală fără a fi bățoasă, pulpe bine
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ochii mari și se uită cu și mai multă atenție la fata cu sânii goi din cadrul ușii ce dădea în coridor. Ea era, Marilena... sau Melisa? Nu putea fi vorba de nicio confuzie. Era ea. Îi recunoștea chipul, părul blond ondulat, gâtul robust, umerii și brațele puternice, de sportivă, și totuși atât de feminine! Până și sânii grei îi recunoștea: erau aidoma celor din imaginația sa, cu minunatele lor rotunjimi, cu puritatea lor atât de potrivită cu albeața pereților, cum avea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de râie. E o după-amiază al naibii de frumoasă. Personaje: EULAMPIA CLIENTU Episodicu Mâța Așa, păsărică mică, mumușică...Ciripi te-ar hingherii. Domnu!...Ți-a pus ăl de Sus mâna-n cap. Jur pe sănătatea Bancorexului că animalu ăsta e tocma perușu ondulat pe care l-ați comandatără Firmei...Bucurați-vă! E un peruș vorbitor de tot. Zi-i, canarașu mamei! Miaaau! Cântă mai ceva ca Maria lui Păcurețiu, primadonă dă nunți și botezuri la termen. Madamme... Și nu mă lua cu madam
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]