548 matches
-
presupus scaun, pe care se zice că ședea eunucul-șef al sultanului, venit la Brăila din doi în doi ani să recruteze fete pentru harem), erup în epic lirismul, pitorescul, cromaticul de sursă orientală și balcanică, barocul lingvistic, ce corelează onomastica bizară cu metaforismul delirant, sintagma suavă cu expresia groasă, suculentă, ca și duhul folcloric local, eresul, etnograficul regional, întrecând tot ceea ce se produce analog în opera prozatorului. Alte ambianțe individualizează lumea unui roman publicat după decembrie 1989, Amantul Marii Doamne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
de bloc, acest spațiu al depersonalizării. Unde să se statornicească monotonia dacă nu într-o asemenea locuință-șablon, în care te și miri cum de colocatarii nu se numesc, toți, Popescu. Ca pe "eroii" noștri: Ilie și Mina... Popescu. Nu întîmplător, onomastica lor este una de serie. Ceea ce, la vremea alcătuirii acestei piese. autorul nu putea decît să strecoare, esopic, devoalăm, fără a privi în stînga și în dreapta, acum. Într-un sistem (se înțelege ce fel de sistem) unde valorile sînt, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
realizare mecanică, cu toate că etapele lui imită stațiile favorite ale literaturii clasice: lovituri de teatru aducătoare de fericire sau nenorocire sînt condensate pentru a nu depăși lungimea unui scurtmetraj. Narațiunea nu este evacuată, doar verosimilitatea ei zădărnicită. În primul rînd prin onomastica derizorie. Apoi prin repetiții de fraze care anulează astfel orice transcendență, orice submersibilitate a frazei care, În literatura clasică, nu există decît pentru a orienta privirea pe obiectele și ființele semnificate. Textul Mariei Redonnet simulează o inocență pe care nici
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
medievală într-o simbolistică clară, sub semnul ocultismului și al magiei: Inorogul, balaurul, Licoarna, Formica, Vasiliscul și Faraoanca, Zimbrul, Pasărea măiastră, Grifonul, visează întemeierea Țării Românești, vremile lui Vlad Țepeș, Ion Vodă, războiul de in-dependență, dezvoltate în personificări ciudate, cu onomastică neobișnuită până la manieră. Cărțile populare, cronicile, atmosfera cultică sunt concentrate într-o formulă de joc gratuit, arghezian, sau în decantări abstracte barbiene. Astfel, poetul vorbește despre întemeierea Moldovei pornind de la întemeierea Romei, implicând motivul biblic al lui Moise, " Capra cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
voință de stăpîn absolut [...] o trata ca pe un animal dresat în care nu trebuie să ai niciodată încredere. E. Zola, La Bête humaine, Livre de Poche, pp. 114-118 Astfel, în Germinal, numeroase pasaje în care groapa zisă "le Voreux" (onomastica ne obligă) este zoomorfizată, anunțînd catastrofa finală. (69) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ed. cit.; Ion Taloș, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932; I.-A. Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică. București, Ed. Casa Școalelor, 1944; V.M. Ungureanu, "Contribuții la studiul "terapeuticii" prin onomastică la români", în vol. Studii de onomastică, IV, Cluj, 1987 etc. 72 Căița desemnează, în satul tradițional românesc, membrana amniotică ce învelește capul unor copii la naștere. 73 G.S. Ionescu, Mică colecție de superstiții populare române, apud S. Florea Marian
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932; I.-A. Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică. București, Ed. Casa Școalelor, 1944; V.M. Ungureanu, "Contribuții la studiul "terapeuticii" prin onomastică la români", în vol. Studii de onomastică, IV, Cluj, 1987 etc. 72 Căița desemnează, în satul tradițional românesc, membrana amniotică ce învelește capul unor copii la naștere. 73 G.S. Ionescu, Mică colecție de superstiții populare române, apud S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit., p. 47
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ține Piscupeasca, la care ține Sachelăreasca, la care ține Iconomeasca, la care ține Diaconeasca, la care ține Preoteasca la care ține mult grațioasa Popeasca... Din categoria xenismelor, Caragiale mînuiește cu mare efect nu numai grecismele ci și latinismele care invadaseră onomastica în Ardeal și deveniseră amenințătoare și în Muntenia și ca urmare a influenței școlii latiniste și a curentului latinizant care edificase un adevărat mit sub stindardul formulei Noi suntem urmașii Romei! În Despre cometă ne întîmpină Marius Chicoș Rostogan, distinsul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un comediante care se salvează tocmai prin impuritatea care înseamnă adecvare, salvare la care nu are însă acces Corcodușa pedepsită tragic pentru că ridicase o clipă ochii spre purpura imperială, uitîndu-și condiția de floare de maidan. Ion Luca a preferat o onomastică aflată pe epiderma socialului, denumind efemeride mulțumite de propria lor condiție și neavînd acces la experiențe ce vizează depășirea limitei, Mateiu prin mijloace foarte subtile își racordează personajele la experiențele ultime ale cunoașterii și apoi le retrage într-un asfințit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dragostea pentru ceva util sau dragostea 605 Acesta se pare că este un anacronism voit din partea autorului, având în vedere că romanul îi este dedicat tot ei. Boccaccio vădește o preferință pentru anumite tipologii umane, dar mai ales pentru o onomastică pe care o folosește recurent, conferindu-i însă, de fiecare dată, valențe noi. 606 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 23. (trad. n.) 166 îngemănată cu norocul, care apare deseori în lume, dar este mai mult ură decât iubire (acest tip de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
umilință și sfinție”, „desăvârșirilor cunună”860, „potir cu har ceresc”, „liman de mântuire”861. Înainte de a urmări viața Ceciliei, model de virtute și putere de sacrificiu în slujba lui Dumnezeu, naratoarea ne propune o notă explicativă, un mic tratat de onomastică privind semnificațiile numelui eroinei. Numele simbolic ne-o recomandă ca pe o donna angelicata: „crin ceresc”862, „a orbilor cărare”863, anticipându se latura misionară a destinului eroinei, „cer” 864 - aspirația spre dimensiunea celestă a divinității, „<<Ne-oarba>>, sfânta plină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
popoare, țări și limbi (francez francii; englez anglii), fie unor provincii (goții și alanii în Gothalonia Catalonia; burgunzii Burgundia; vandalii în Vandaluzia Andaluzia; longobarzii Lombardia; Essex, Wessex, Sussex saxonii de est, vest și sud), fie unor localități având la bază onomastica germană și termeni latini. Este de la sine înțeles că perioada migrației germanice a avut efecte și în plan cultural. Între acestea se cuvine a fi amintită adoptarea alfabetului și a limbii oficiale scrise latine. La curtea regelui Teodoric se aflau
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
unor personalități bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți, profesor la Liceul din Suceava și la cel din Câmpulung Moldovenesc, colaborează la Junimea literară, Glasul Bucovinei, Orpheus cu articole de toponimie și onomastică, pedagogie, recenzii, traduceri. Publică volumele Elemente creștine în patronimia românească, Nume de popoare și elemente slave în patronimia românească.11. 12. Emilian Boca (1889-1966), învățător, inspector școlar, elaborează, în 1935, studiul Bukowiner Landeslehrerverein 1872-1901 și broșura 30 de ani de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un poet cu totul debil. Mai vrednic de amintit este I. Pop-Florentin (1843-1936) pentru nuvelele sale de un romantism negru, delirant. Imaginația fără frâu cu care încearcă să umple golul istoric merită o mențiune. Decebal aduce imagini fioroase și o onomastică inedită dacică: Pelasgion, Bizeniu, Torid, Gilil, Dieg, Eusir, Midon, Terant, Zenor, Alastor, Zimbrura, Dava, Mira, Nivi, Pertanta. Tuhutum e tabloul Ardealului cvasi-fabulos în momentul năvălirii maghiarilor, Zoa-Zuirvan, istorie orientală cu centrul de gravitate în Iran. N. GANE Deși a scris
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
participă la viața materiei, În forma ei sublimă natura se unește, cum poetul zice, cu poezia, dînd impresia de măreție, formînd „cadrul cel mai răpitor”. Culoarea cadrului este dată nu numai de strălucirea elementelor fizice, dar și de toponimia și onomastica bizară și, În genere, de limbajul cu multe turcisme al poemelor. La o simplă lectură, privirea este surprinsă de numărul mare de cuvinte și denumiri străine spațiului nostru. În versuri e vorba de: Nihor, Iscudar, Marmara, Candili, Bogaz (Bosfor), Isar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Într-o adiată dorea să călugărească pe „Ecaterina de Pann”, ultima soție. Ecaterina n-a acceptat Însă, se pare, schimnicia; Îndată după moartea poetului s-a dus după alt bărbat, Încâlcind astfel prevederile testamentului. Anton Pann bale, dealtfel, recordul În ce privește onomastica feminină. Înaintea Ecaterinei, citim În acrostih numele Saftei, Lucsandrei, Parasehivei, Marioarei, Anicăi, Ninei, Sultanei, Elencăi, Liuței, Uțicăi. O poezie este Închinată unei femei pe numele de Ralu, alta se adresează Nicăi, diminutiv, probabil, de la Anica dinainte, dacă n-o fi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cel puțin În cazul lui Bolintineanu, căci În Florile Bosforului dăm peste numele cunoscute: Rabié, Esmé, Seili, Falmé etc. LÎngă papuci și șalvari, apar, aici, seraiul, cortul, caicul, „rapturile” sentimentale, pedepsele crude, În fine, parfumurile și culorile unui orient delirant. Onomastica se modifică În poezie, Într-adevăr, după 1840.* În 1846, I. Catina se adresează unei Elize: „Tu ești Înger, eu sînt demon”. Al. Pelimon, pentru care „viața este un delir”, iar Amorul un mister și o beție, are ca muze
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și, la drept vorbind, Însăși divinitatea („Ființa ta mi-e templu, Îmi e dumnezeirea”). Elvira apare În Don Juan ou le Festin de pierre de Molière și În Meditațiile poetice ale lui Lamartine. Continuă să se afirme, În poezie, și onomastica populară. În poemul VÎnătoarea din 1846, semnat I.C., tinerii nefericiți se cheamă Niță și Florica. Poezia erotică a lui Alecsandri continuă, Într-o parte Însemnată a ei, poezia populară cu simbolurile și onomastica de acolo. Nu ignorăm, firește, pe Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Continuă să se afirme, În poezie, și onomastica populară. În poemul VÎnătoarea din 1846, semnat I.C., tinerii nefericiți se cheamă Niță și Florica. Poezia erotică a lui Alecsandri continuă, Într-o parte Însemnată a ei, poezia populară cu simbolurile și onomastica de acolo. Nu ignorăm, firește, pe Ioana, macedona lui Bolintineanu. E greu de spus În ce măsură aceste nume (simboluri, modele) se leagă de o biografie sentimentală și, mai ales, În ce măsură ajung să capete o identitate poetică. În afara Zulniei, Elenei (Alecsandri) nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
încercărilor rezumative. Propunem, pe baza documentelor studiate, următoarea schiță tipologică a acestora: festivități organizate cu ocazia zilelor naționale - 24 ianuarie, 10 mai, 1 decembrie; solemnități prilejuite de diferite momente aniversare - zilele onomastice/de naștere ale membrilor familiei Regale (22 iulie - onomastica M. S. Regina Maria; 16 octombrie - ziua de naștere a Regelui Carol al II-lea; 29 octombrie - aniversarea zilei de naștere a Reginei Maria; 25 octombrie - ziua de naștere a M. S. Regele Mihai I; 8 noiembrie - „ziua numelui Măriei Sale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la leninista întrebare pusă acum maeștrilor culturii de Ilici al nostru, emanatul. Și, ca apostrofarea-i (cu degetul la buze) să aibă temei realist, și-o suplimentează: ce legătură vezi, bre, între cei doi... Ilici (ca să merg pe veninoasa ta onomastică)?! Da', chiar. Or fi fiind firitiselile ce se țin lanț la Cotroceni, în linie kremlinească, prilejuri de curtare (cu zîmbt Divertis) a maeștrilor culturii momentului, adică de hlizită invitare a acestora în a se alinia comandamentelor dictaturii soft (moale) de după
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de bloc, acest spațiu al depersonalizării. Unde să se statornicească monotonia dacă nu într-o asemenea locuință-șablon, în care te și miri cum de colocatarii nu se numesc, toți, Popescu. Ca pe "eroii" noștri: Ilie și Mina... Popescu. Nu întîmplător, onomastica lor este una de serie. Ceea ce, la vremea alcătuirii acestei piese. autorul nu putea decît să strecoare, esopic, devoalăm, fără a privi în stînga și în dreapta, acum. Într-un sistem (se înțelege ce fel de sistem) unde valorile sînt, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pp. 43-45). Dacă ne îndreptăm atenția spre izvoarele epigrafice preexilice descoperite în săpăturile arheologice sau de proveniență certă, vom nota că în Regatul lui Israel, deși nu apare ca nume propriu, numele lui Yhwh este atestat ca element teoforic în onomastică (de exemplu, în ostracele din Samaria) mult mai frecvent decât toate celelalte divinități; în Regatul lui Iuda, numele lui Yhwh apare nu numai ca element onomastic, ci și ca nume propriu divin independent (de exemplu la Kuntillet ‘Ajrud, Hirbet Beit-Ley
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
este prezent ca element teoforic în unele toponime, precum Baal-Gad (Ios 11,17) sau Baal-Perazim (2Sam 5,20) și în diferite nume de persoane, ca de exemplu, Iș-Baal (1Sam 14,49) sau Merib-Baal (2Sam 9,6). Prezența teoforului Baal în onomastica israelită e confirmată arheologic în ostracele din Samaria din secolul al VIII-lea î.C., unde elementul teoforic Ba’al apare în cinci nume de persoane, iar elementul teofor Yhwh în nouă (Tigay, 1986, pp. 65-66). În Biblie, numele divin
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ecologie demographique, Etudes et documents balkaniques et mediterraneens, 14, Paris. Coteț, P. (1989). Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată. București: Editura Ceres. Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița, 2002. Iordan, I. (1983). Dicționar de onomastică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Manuilă, S. (1938). Recensământul general din 29 decembrie 1930. București. Martonne, Emm de (1902). Recherches sur la distribution géographique de la population en Valachie, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XXIII, București. Mihăilescu, V. (1922). Studiul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]