540 matches
-
un june tânăr pe cal. Suportul este din material lemnos, iar în vârf are o suliță. Pentru a putea fi purtat pe cale, s-a confecționat o curea din piele tubulară, să susțină steagul și echilibrul junelui. Bineînțeles că și în onomastica grupului există o nepotrivire, tânăr (june) — bătrân. Istoricește explicația o găsim în necesitatea îngroșării rândurilor celor ce luptau pentru apărarea ținutului. Organizația Junilor Bătrâni are ca membri, bărbați căsătoriți din zona „Pe Tocile”. Vestimentar, Junii Bătrâni poartă costum identic cu
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
au dorit să se așeze printre localnici în special dintre cumani se vor fi integrat și ei, sau au fost asimilați în această clasă de stăpânitori de pământuri și de cete războinice, nobilimea sau boierimea română în devenire" astfel încât chiar onomastica primei dinastii domnitoare a Valahiei, cea a Basarabeștilor întemeietori, pare a fi în ultimă instanță indubitabil de spiță cumană. Basarab era considerat de contemporanii săi ca fiind român / vlah. Regele ungar Carol l-a denumit in mod expres “Basarab infidelis
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
de baron al Imperiului. A lovit în interesele românilor aflați sub stăpânire străină, ducând la îndeplinire o hotărâre a Curții de la Viena de slavizare a numelor românești. El a dat dispoziții oficiilor parohiale ce țineau evidența stării civile, să slavizeze onomastica prin terminații nu numai în ucraineană prin „-iuc“, ci și poloneze, sârbești, mai puțin rusești . În perioada păstoririi sale a sprijinit autoritatea habsburgică, în demersul acesteia de a-și subordona clerul bucovinean. Din ordinul său, școlile primare românești din Bucovina
Daniil Vlahovici () [Corola-website/Science/310307_a_311636]
-
cercetare din sfera dialectologiei a avut ca obiect de studiu graiurile maghiare din România, precum și graiul ceangău din Moldova. Au fost editate, de asemenea, două volume de "Materiale și cercetări dialectale", în 1960 și, respectiv, în 1983. Continuând cercetările de onomastică pornite, în trecut, de Nicolae Drăganu, Ștefan Pașca, Vasile Bogrea, George Giuglea, Gustav Kisch și alții, au fost efectuate, încă din deceniul șase, anchete directe de antroponimie și toponimie în diferite zone, precum Valea Bistriței (Bicaz), Valea Sebeșului, Porțile de
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
puncte în județele Alba, Bihor, Cluj, Sălaj și Sibiu. Până în prezent au apărut volumele consacrate județului Sălaj, precum și Văii Hășdății și Văii Ierii, iar în continuare vor fi publicate o serie de monografii toponimice ale unor bazine hidrografice. Colectivul de onomastică este angrenat, de asemenea, în proiectul internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și materiale de onomastică
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
județului Sălaj, precum și Văii Hășdății și Văii Ierii, iar în continuare vor fi publicate o serie de monografii toponimice ale unor bazine hidrografice. Colectivul de onomastică este angrenat, de asemenea, în proiectul internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și materiale de onomastică" (1969), precum și a unor "Studii de onomastică", vol. I-V (1976-1990). O nouă direcție de
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
publicate o serie de monografii toponimice ale unor bazine hidrografice. Colectivul de onomastică este angrenat, de asemenea, în proiectul internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și materiale de onomastică" (1969), precum și a unor "Studii de onomastică", vol. I-V (1976-1990). O nouă direcție de cercetare, menită să reînnoade, de asemenea, o tradiție, este aceea de filologie-limbă literară
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
onomastică este angrenat, de asemenea, în proiectul internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și materiale de onomastică" (1969), precum și a unor "Studii de onomastică", vol. I-V (1976-1990). O nouă direcție de cercetare, menită să reînnoade, de asemenea, o tradiție, este aceea de filologie-limbă literară, prin inițierea proiectului "Corpusul însemnărilor manuscrise românești", ce va fi realizat împreună cu
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și materiale de onomastică" (1969), precum și a unor "Studii de onomastică", vol. I-V (1976-1990). O nouă direcție de cercetare, menită să reînnoade, de asemenea, o tradiție, este aceea de filologie-limbă literară, prin inițierea proiectului "Corpusul însemnărilor manuscrise românești", ce va fi realizat împreună cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
statutul de "boieri"', fapt care i-a determinat, încă de la începutul exercitării misiunii lor, să refuze prestarea de corvezi militare. Deoarece noii veniți se pare că au fost înmatriculați nu după numele lor de familie ci după localitatea de baștină, onomastica vremii, ba chiar și cea de la începutul secolului al XXI-lea, poate să ajute la stabilirea fără echivoc care a fost aceasta. Astfel numele de Arpășan trimite la Arpaș; Buciumean la Bucium; Comănean la Comăna; Fogoroș la Făgăraș; Mărginean la
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
În partea rusă Дикуль [dikul'] de la rus. "дикий" [dikij], adică loc sălbatic și Замша [zamša], de la rus. "замшелый" [zamšelyj], adică acoperit cu mușchi, loc mlăștinos cu mușchi. Celelalte denumiri au venit de la nume de străzi sau obiective, apărute după 1924. Onomastica satului este foarte variată și conține un șir de nume caracteristice spațiului românesc sau zonei balcanice în general: Albul, Cecan (Ciocan), Cojocaru, Coman, Costin, Danici, Dolta (Daltă), Dragan, Ghihol (Bivol, grai moldov.), Hulpe (Vulpe, grai moldov.), Martalog, Patratii (Petrache), Popușoi
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
două nume separate sau chiar unite printr-o liniuță de unire. Cele mai comune nume de familie din România sunt Pop, Popa, Popescu, Radu, Dumitru, Stan, Stoica, Gheorghe, Matei, Ciobanu, Ionescu, Rusu și Mihai. Multe din numele de familie din onomastica românească sunt derivate, având sufixe tradiționale, așa cum ar fi "-escu", "-ăscu", "-eanu", "-an", "-aru", "-atu", sau "-oiu", care sunt cele mai frecvent întâlnite. Aceste sufixe sunt specifice limbii române, constituind un semn de recunoaștere al apartenenței respectivelor nume la familia
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
Dobrogeanu", "Hațeganu", "Moldoveanu", "Munteanu", "Prahoveanu", "Oroveanu", "Racoveanu", "Sadoveanu", "Timoceanu", "Vrânceanu", "Urleanu" și "Zogreanu" sunt de această factură. Sufixul respectiv poate avea și sens echivalent lui -escu/-ăscu, ca în exemplul Oniceanu, derivat de la Onică (alături de Onicescu, prezent și el în onomastica românească). Alte nume de familie românești sunt descriptive, derivând din ocupații sau au un caracter diminutival: "Croitoru", "Fieraru", "Lemnaru", "Moraru", "Olaru", "Țăranu", "Tutunaru", "Oieru", "Văcaru" sau "Vânătoru"; "Băluț", "Petruț", "Țurcănașu". Există o serie de nume de familie românești care desemnează
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
Roșca și Popilean), apoi gimnaziul la Rupea, iar mai apoi Liceul Andrei Șaguna din Brașov. Studiile universitare le-a urmat la Universitatea din Cluj, unde a absolvit două facultăți, cu distincția "Magna Cum Laude". Prenumele Bucur, un nume frecvent în onomastica veche ungreană, are adânci rădăcini etimologice românești, denotă originile păstorești ale comunității. Din datele biografice prezentate, reies originile țărănești ale domnului Bucur Șchiopu. A fost intelectualul care și-a tras seva din înțelepciunea satului transilvan, a fost militantul valorilor pământului
Bucur Șchiopu () [Corola-website/Science/313969_a_315298]
-
București până în 1970. Între anii 1954-1956 a fost decan al Facultății de Filologie, iar între 1955-1974 a fost directorul Editurii Academiei. Activitatea sa științifică însumează o bibliografie bogată cuprinzând studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică „Limba noastră”, iar în „Revista Cultului Mozaic” a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. Este autorul unor valoroase studii
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
modificat în ultimele decenii, ea ducând numărul sărbătorilor legale din fiecare an la unsprezece. Pe lângă sărbătorile naționale, există unele sărbători de nivel local, comunitar sau de grup profesional. De exemplu, multe comune au un sfânt protector, ziua sărbătoririi sale fiind onomastica comunei. Între festivalurile importante se numără , și diferite sărbători locale ale vinului. Orașul Salonic găzduiește și el mai multe evenimente, dintre care cel mai important este . Patrimoniul mondial UNESCO cuprinde 17 obiective din Grecia. Două (Muntele Athos și Meteora) sunt
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
existența lui Negru Vodă, afirmând că acest nume este doar un pseudonim acordat lui Basarab I, care ar fi, în opinia lui, adevăratul fondator al Țarii Românești. Neagu Djuvara îl identifică cu Thocomerius, tatăl lui Basarab I, sugerând faptul că onomastica se datorează originii cumanice, având o culoare mai închisă a pielii decât majoritatea românilor. Bogdan Petriceicu Hasdeu este de părere că Negru Vodă este în realitate Radu I Basarab, al treilea domn al țării, și afirmă că „Negru” ar fi
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
e.N. Toponimul a putut deriva din verbul "buzō", care semnifică "a strânge - a apropia" putând fi o aluzie la fizionomia Bosforului, care este o "trecere ("poros") restrânsă". Nu trebuie ignorată nici o eventuală influență a limbii trace, toponimul putând deriva din onomastica locală cu semnificația de "țărm" sau "margine". După cele relatate de Polybios, Grecia cumpăra piele, sclavi, miere, ceară sau alimente sărate și aducea cu preponderență ulei și vin. In ciuda posibilei prosperități agricole, cetatea era înconjurată de populații inamice de
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
desemnează patru ansambluri de nave navigând sub pavilion românesc : Ziua Marinei a fost oficializată ca onomastică a marinarilor militari români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, patroana Marinei Române. Serbarea oficială a avut loc pe crucișătorul Elisabeta, primul crucișător al marinei, unde au fost prezenți toți ofițerii Diviziei de Mare și la care a
Marina Română () [Corola-website/Science/320323_a_321652]
-
sezon din RObotzi a debutat pe 20 ianuarie 2011 și s-a terminat pe 8 iulie, cu episodul „Berilă”. Al doilea sezon a început pe 22 septembrie 2011: Astfel cei de la CreativeMonkeys au demarat sezonul al doilea cu episodul denumit „Onomastica”. De observat faptul că decorul este altul, acțiunea derulându-se în laboratorul lui F.O.C.A.. Cezar „Druidul” Enache de la CreativeMonkeyz susține: „Am primit foarte multe oferte de colaborare și publicitate”. Una dintre ele a venit de la un operator
RObotzi () [Corola-website/Science/322404_a_323733]
-
1907”. În alte localitați și în diverse alte acte si evocări este descrisă o altă identitate. Astfel, există un soldat numit Ștefan Furtună în lista Eroilor Comunei Lipănești, la poziția 20 din secțiunea „Eroi 1941-1945”, la acesta facându-se trimitere în onomastica stradală din Sinaia, de exemplu. În caracterizarea doctorului veterinar Ion Ștefan Furtună (1860-1973), dată în literatura de specialitate, acesta este descris drept „fiu al economistului, sociologului și revoluționarului Ștefan Furtună” - o persoană cu o personalitate neconformă cu cea a soldatului-țăran
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
lui Wanda (). Un obicei observat până în secolul al XIX-lea a fost că la Rusalii se aprindeau focuri pe această movilă, situată la periferia Cracoviei în Nowa Huta, district industrial înființat în 1949. Construcția cartierului Nowa Huta a început de onomastica Wandei (23 iunie), ea fiind un patron semioficial al districtului, care are un centru comercial, stradal, pod și un stadion care poartă numele ei. Poetul german Zacharias Werner a scris o dramă intitulată "Wanda", care sub conducerea prietenului său Goethe
Wanda (personaj legendar) () [Corola-website/Science/329159_a_330488]
-
de dovezi ale prezenței acestui animal în fauna României, dovezi concretizate prin denumiri de sate precum "Țarina Baibacilor", "Baibaci", "Baibaraci", "Bibaraceasca", "La Baibaci", "Gura Baibaciului" etc. . Prezența bobacului sau a baibacului în diferite zone ale țării este evidențiată indirect de onomastică și folclor. În Teleorman, Călărași, Giurgiu, Brăila, Ialomița și Ilfov, porecla de baibac era dată unui bărbat mic de statură, gras și rotofei precum o marmotă. Deosebit de prețuite erau blănurile de bobac din care se confecționau în vechime haine pentru
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
al III-lea de un autor necunoscut, în Egiptul ocupat de greci, Românul lui Alexandru a pătruns în Țările Române în secolul al XVI-lea. În folclorul românesc, Alexandru este un ideal de vitejie, influența cărții resimțindu-se și în onomastica populară, în care circulă, alături de numele original, si derivate de la el. În istoria românilor, Alexandru a fost un nume tradițional pentru domnitori. Astfel, nu mai puțin de 22 de domni din Țară Românească și Moldova au purtat numele Alexandru. Mesaje
Sfântul Alexandru. Cele mai frumoase mesaje de ziua protectorului omenirii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105367_a_106659]
-
Iată câteva idei de mesaje pe care le puteți trimite atât membrilor familiei care își sărbătoresc onomastica, cât și cunoștințelor și apropiaților. Iată câteva idei de mesaje pe care le puteți trimite atât membrilor familiei care își sărbătoresc onomastica, cât și cunoștințelor și apropiaților, potrivit voceatransilvaniei.ro: La mulți ani și fie că sfinții care te protejează
SFINȚII MIHAIL ȘI GAVRIL. Urări, mesaje și sms-uri de ziua de nume by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104337_a_105629]