935 matches
-
așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea mai de răsărit a județului. Se mărginește la răsărit cu Colun, județul Făgăraș. În față, spre Olt are Porumbacul si Avrigul cu frumosul lanț de munți”4. 1 N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963, p. 307. 2 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996, p. 12. 3 Idem, Alexandru Lapedatu în slujba istoriei naționale, în ,,Tibiscum”, nr. VII, Caransebeș, 1988, p. 281
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
unor acuzații false, în lipsa unor probe incriminatorii, Alexandru Lapedatu a fost arestat în noaptea de 4/5 mai 1950. A fost dus în lotul demnitarilor la închisoarea “Dunărea” din Sighetul Marmației. A decedat acolo, în același an, de ziua sa onomastică, la 30 august 1950 74 . S-au născut confuzii în jurul dispariției sale. Lui Constantin C. Giurescu îi aparțin două afirmații care se cuvin a fi corectate. Prima se referă la faptul că Alexandru Lapedatu ar fi fost dus la Sighet
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Națiunea română, Cluj, 1936. ,,Tribuna”, Sibiu, 1990. ,,Viitorul”, București,, 1924, 1925, 1928, 1929, 1936, 1937. ,,Universul”, București, 1936. 3. Instrumente de lucru Bibliografia istorică a României, VIII, 1989 1994, București, 1996; IX, 1994-1999, Cluj Napoca, 2000, Editura Academiei Române. Constantinescu, N. A., Dicționar onomastic românesc, Editura Republicii Populare Române, București, 1963. Cronologia Europei Centrale (1848-1989), coord. Nicolae Bocșan și Valeriu Leu, Editura Polirom, 2001. Mamina, Ion, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura ,,Silex”, București, 1996. Rusu, N. Dorina, Istoria Academiei Române în date (1866-1998
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
deși utilizarea perfectului simplu compromite efectul potențării din "încet, încet" (care în facsimil are altă intensitate a acumulării, prin absența virgulei) narațiunea heterodiegetică deschide o paranteză în care ne este prezentată fiica spătarului Tudor Mesteacăn, Maria. Presupunem că această prezență onomastică polisemantică mai putea aștepta câteva paragrafe.Ea este un pretext de suspendare a producerii dedublării. (H2b) E un moment mare, să mă cuget mai întâi gândi el [...] umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi, cu fruntea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nimeni, tu pentru mine, eu pentru tine, din visurile noastre vom face castele, din cugetările noastre veacuri de fericire și de amor. Hai în lună! (Umbra mea Eminescu: 2011, II, 263). Personajul feminin din variantă are un nume, Onda. Deosebirea onomastică dintre personajele feminine din text/avantext determină diferirea, semnificativă intratextual. Dacă Maria invocă Fecioara sau mama, figuri arhetipale pentru om, ca entitate colectivă sau individuală, Onde trădează relaxarea în raport cu încărcătura simbolică a prozei. Vizibil omonim undei, ca pre-contu rare (vagă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a prozei. Vizibil omonim undei, ca pre-contu rare (vagă, incertă, insinuantă) a sunetului, Onde nu se știe a cui fiică este...Poate a sunetului, poate a trecerii timpului. Sau iubita din Umbra mea personifică undoietele oglinzi din Sărmanul Dionis. Opțiunile onomastice din cele două variante semnalează distanțarea față de magie sau religie 43. Hipertextul descrie adâncirea în mări cu "undoiete oglinzi", imagine prin care adâncirea se oglindește și devine înălțare. În hipotext nu se mai simte nevoia înălțării/adâncirii poate și pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din țară"8. Între cele dintâi reușite, s-a numărat colaborarea sa la proiectul inițiat de Gheorghe Asachi, în ianuarie 1840, privind înființarea fabricii de hârtie de la Cetățuia Petrodava (Neamț), proiect finalizat odată cu inaugurarea acelui obiectiv industrial în chiar ziua onomastică a domnitorului, la 8 noiembrie 1841. Obținând privilegiul exclusiv de la Cârmuire, pe o durată inițială de șapte ani, prelungită apoi până la 12 și solicitată ulterior la 25 de ani, după ce un astfel de privilegiu fusese refuzat, în decembrie 1838, unui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a misteriosului personaj care-l torturează psihologic pe narator. Shlomith Rimmon-Kenan, reluând o distincție teoretică inițiată de Philippe Hamon, vorbește despre patru modalități pe care autorul le are la dispoziție atunci când decide să exprime ceva despre esența unui personaj grație onomasticii. Astfel, anumite trăsături de caracter pot fi sugerate vizual, acustic, articulator sau morfologic 47. Desigur, numele Horla intră sub incidența ultimei categorii enunțate, fiind compus din morfemele hors (afară) și là (acolo). Este vorba, așadar, despre o entitate "de dincolo
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Domnișoara Christina trebuie privită nu atât ca o ruptură (subl. în text) față de literatura preexistentă, cât mai ales ca o glisare dinspre realul "diurn" înspre tărâmul nocturn al imaginarului" (2009: 279-280). Un segment de critică privilegiază constant interpretarea din unghi onomastic a personajului central (și trebuie să recunoaștem că Eliade însuși era preocupat de hermeneutica numelor). Ilina Gregori crede, astfel, că prezența feminină "se prezintă și ca un dublu mincinos al Mântuitorului, sugerând că, pentru a se manifesta în istorie, Anti-Christ
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
operă suprarealistă din istoria literaturii universale. 26 Scrierea a exercitat o influență notabilă asupra lui H. P. Lovecraft. 27 Este interesant de adăugat că Hoffmann a fost și un talentat compozitor, autor al operei Undine (1814). 28 De altfel, ambiguitatea onomastică se menține și în cazul unor adaptări cinematografice. Trebuie precizat că, dintre toate peliculele consacrate subiectului, cea mai valoroasă rămâne producția din 1931, regizată de James Whale, cu Boris Karloff în rolul monstrului. 29 Nici una dintre scrierile ulterioare ale lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lumea islamică vecină cu Europa, tot mai răvășită de la începutul anului 2011 încoace. Se fac referiri și la funcțiile tradițiilor. Ele au intervenit în procesele de romanizare a Europei prin păstrarea "identităților regionale" cu ajutorul divinităților locale, în Est, sau a onomasticii și a legăturilor de rudenie, în Vest. Elenismul a rămas "o componentă esențială a tradiției culturale a Imperiului Roman". (14, p. 77) Din filosofia greacă, latinii au preluat platonismul, aristotelismul, epicureismul și mai ales stoicismul. Dintre obiceiurile grecești s-a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
păcate, s-a pierdut, după ce a fost expus o singură dată la Triennale de Gand, în 1895. S-au păstrat doar fotografii ale acestui tablou. Pictorul o are ca model pe Lily Maquet, sugestia florală intră întâmplător și în registrul onomastic, iar tabloul o înfățișează într-o atitudine recurentă la figurile-portret ale lui Khnopff, spre exemplu, tabloul pe care-l face sorei sale, Marguerite Khnopff, Portretul Margueritei Khnopff (1887), sau femeia care apare într-o litografie, Afișul celei de-a opta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de-a lungul timpului, pun numeroase bariere în calea încercărilor rezumative. Propunem, pe baza documentelor studiate, următoarea schiță tipologică a acestora: festivități organizate cu ocazia zilelor naționale - 24 ianuarie, 10 mai, 1 decembrie; solemnități prilejuite de diferite momente aniversare - zilele onomastice/de naștere ale membrilor familiei Regale (22 iulie - onomastica M. S. Regina Maria; 16 octombrie - ziua de naștere a Regelui Carol al II-lea; 29 octombrie - aniversarea zilei de naștere a Reginei Maria; 25 octombrie - ziua de naștere a M.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în spate ranițe făcute în școlile unde se face lucru manual”. Ulterior, pe 5 iulie 1904, momentul a fost marcat și de elevii Liceului „Principele Ferdinand”, aceștia organizând o serbare literar artistică în sala Palatului „Ateneului comunal”. Până la restaurație, zilele onomastice sau cele de naștere ale membrilor familiei regale au fost sărbătorite prin organizarea unor manifestări pline de sobrietate, caracterizate prin afișarea unui festivism decent. Serbările puteau fi prilejuite și de alte momente importante din viața membrilor familiei regale. Spre exemplu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu de puține ori o conștiință tranzacțională și o natură umană care este așa cum se manifestă (respectiv conformistă) chiar dacă rămîn și sublime excepții resimțite ca atare atît de contemporani cît și de urmași. NOMEN EST OMEN! O permanentă fascinație a onomasticii străbate atît viața cît și opera lui Ion Luca și a lui Mateiu, ambii situîndu-se într-o perpetuă postură adamică care le poruncește să ia în stăpînire lumea prin denumirea elementelor ei constitutive nimic neputînd exista fără o nominalizare ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care să samene deodată cu personajul [...]; personajul trebuie să se nască o dată cu numele care convine naturii sale fizice și morale..." La rîndul său, I. L. Caragiale mărturisea că "nu pot să văd o figură pînă nu-i știu numele", geniul său onomastic îndreptățind aprecierea superlativă a lui Paul Zarfopol: "Rară știință avea Caragiale în derivarea artistică a numelor"; din această perspectivă s-ar putea aprecia că în opera celor doi Caragiale, nomen devine cognomen, supranume aflat într-o indestructibilă relație cu purtătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Memoranda semna Mathieu J. Caragiale iar în corespondența cu Boicescu, Comte Mathieu Jean Caragiale, Matteo, principe Caragioli sau chiar Comte de Karabey ca semn că se considera din semeața seminție, printre ultimii mari, ultimii bași boieri ai Valachiei! Inepuizabila fantezie onomastică a lui I. L. Caragiale s-a manifestat mai întîi asupra persoanelor în corespondență sau convorbiri amicale din dorința de a stabili un raport și de a indica un sentiment. Într-un moment de indispoziție și iritare, omul politic Tache Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de la percepție (lat. candidatus, prin metateză) ilustrează o procedură specifică epocii aplicată în promovarea funcționarilor după un stagiu neretribuit dar și tipul clasic al naivului (Candide al lui Voltaire strămutat în mahalaua Micului Paris). În comedia Soacra mea Fifina, fantezia onomastică a lui Caragiale secătuiește iar despre personajele piesei proiectate dar nerealizate am referit anterior (Titircă, Chiriac Sotirescu, Spiridon Ionescu...). Mult mai numeroasă decît lumea comediilor este la Caragiale cea a prozei scurte aproape imposibil de sistematizat. Dacă marele scriitor a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Indigene et Streine cu firma "La trei struguri tricolori"; e de amintit și faptul că una din berăriile deschise de Caragiale se numea Academia "Bene bibendi". În privința onomasticii propuse de Caragiale poate fi vorba și de o expresivitate involuntară existentă în dioptriile lectorului modern, distanțat în timp de lumea evocată; e greu de presupus că numele proprii feminine din poezia de tinerețe a lui Bolintineanu ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
numește Bob Schmeker (Statistică), pe fiica unui Mitică o cheamă Sisilica, o doamnă poartă numele Cuțopolu (O blană rară) iar un doftor pe cel de Limbric ( Dintr-un catastif vechi). În lipsă de inspirație mai înaltă, uneori este imitat simplismul onomastic al lui Alecsandri: un Sonet e dedicat unui cavaler de industrie pe nume Coțcar Coțcarovici iar în Mofturi îl găsim pe Micul Spanacovici numit în formulă completă Mititelul Spănăcel Spanacovici; în Gogoși-le din Claponul anului 1877 ne întîmpină un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone...) iar Paul Zarifopol (al cărui fiu fusese rebotezat de același Caragiale Pipifax) remarca în celebrul repertoriu de nume proprii ciudățenii scatologice precum Bravul Cufurenko și Măcufurescu. Se află în acest celebru repertoriu un inventar onomastic impresionant pe care autorul a avut intuiția să-l păstreze în rezervă și care ar putea demonstra că, chiar în cazul unui autor genial, o calitate exagerată peste măsură produce în chip necesar și rebuturi; iată cîteva: Bălăbănescu, Broscovski, Bojoc
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Cicerone Mazăre, Horațiu Fleașcă, Vică Poponaciu, Tănase Teleleu Atanasiu, Găinață, Haihuiu, Lulete Măcufurescu, Miștoc, Paparudi, Tulumbache, Flecărescu, Palavrescu, Hapurian, Baionetescu, Vaporian, Torpilorian, Mezelicescu, Comestibilian, Dulcețeanu, Prăjiturescu, Versulian, Scrisorescu, Plicurian, Reformian, Clistirescu, Rețetescu, Triluriano, Curcuduș, Mozolescu, Terciulescu, Trînjovici, Sulea... Nedisciplinată, fantezia onomastică devine o mașinărie care produce la nesfîrșit, după principiile locuitorilor celebrei insule Laputa și cu metodele hahamului din Beligrad care ne spune tot Caragiale era nașul Clapon-ului! Este în aceste propuneri onomastice și o supunere benevolă a autorului la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Curcuduș, Mozolescu, Terciulescu, Trînjovici, Sulea... Nedisciplinată, fantezia onomastică devine o mașinărie care produce la nesfîrșit, după principiile locuitorilor celebrei insule Laputa și cu metodele hahamului din Beligrad care ne spune tot Caragiale era nașul Clapon-ului! Este în aceste propuneri onomastice și o supunere benevolă a autorului la orizontul de așteptare caracteristic publicului vremii și de care profitau multe publicații de duzină, dar în marea majoritate a propunerilor sale onomastice, maestrul află soluții de mare intuiție și rafinament, așa cum demonstrează și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
spune tot Caragiale era nașul Clapon-ului! Este în aceste propuneri onomastice și o supunere benevolă a autorului la orizontul de așteptare caracteristic publicului vremii și de care profitau multe publicații de duzină, dar în marea majoritate a propunerilor sale onomastice, maestrul află soluții de mare intuiție și rafinament, așa cum demonstrează și ultimele exemple pe care le selectez din opera sa: suceala lui Cănuță (Cănuță, om sucit) constă și în raportul oximoronic dintre soarta omului și sugestia numelui; oricît ar părea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
criticul o propune între textul lui Slavici, Pădureanca și balada Iovan Iorgovan, ca și apropierea dintre Ghiță și Iorgovan pe temeiul unei așa-zise proveniențe etimologice comune (Iorgovan → Iorgu → Gheorghe → Ghiță sic!). De fapt lucrurile stau cu totul altfel: Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu consideră că "Iorgovan" e un substantiv dialectal al cărui sens e acela de,,liliac"(planta) sau "mălin roșu". El vine din varianta srb-cr. jorgovan < tc. ergevan. Iată, așadar, cum dintr-o greșeală s-a prăbușit
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]