26,508 matches
-
ei au început de pe acum să se declare decepționați de așa-zisa întoarcere a românilor la realitatea politică de pînă în 1996, speculînd asupra unei așa-numite vocații a alegătorilor de a vota cu trecutul. Politic, alegătorul din România care optează pentru PDSR-Iliescu reacționează corect față de cea mai metodică și mai lungă campanie electorală din ultimii patru ani.
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
alege nici locul și nici timpul în care m-am născut, format, educat și instruit. Nu am putut să-mi aleg contemporanii și fiecare este fiul timpului său. Dar, a depins de mine (voința de reprezentare, afirmare și nesupunere) să optez pentru poziția pe care s-o am în raport cu timpul istoric. Aici apare conceptul opus determinismului: libertatea. De la vîrsta de șaisprezece ani am înțeles că societatea în care trăiam m-a desemnat (împreună cu familia) "dușmanul unui regim" - culpabilitate ereditară - pentru că făceam
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
asta, isi închiriază organele? Se poate, daca sperăm să atragem, în acest fel, ceva public, la o comedioara, altfel, totalmente debila. Cît despre The Cider House Rules, chiar si francezii, maeștri în inventarea unor titluri mai sonore decît originalul, au optat, neinspirat, pentru un titlu cam "filozofard" - Opera lui Dumnezeu, partea diavolului. Titlul francez are drept posibilă justificare o mărturisire a scriitorului-scenarist, John Irving, conform căreia și-ar fi scenarizat propriul român în jurul unei idei centrale: fiecare om e opera lui
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
alocuri un farmec hazliu replicilor tinerei scriitoare. Transcriindu-le, am avut de ales între reproducerea lor în stil indirect, ca răspunsuri date întrebărilor pe care i le-am pus și între transcrierea fidelă, pe viu, a schimbului de idei. Am optat pentru această din urmă variantă și dintr-un respect, nu doar strict profesional, față de autenticitate. Din păcate, inflexiunile de mare sensibilitate ale vocii autoarei, mimica expresivă, gesturile care au însoțit dialogul nostru, întregind un spațiu de comunicare pe care cuvintele
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
muncă migăloasă, pentru că, pe lîngă impecabila păstrare a ținutei filologice a textului, s-a străduit să verifice toate citațiile din folclorul reprodus de autor. A ieșit o ediție monumentală, de referință, cum sînt, din păcate, azi tot mai puține. A optat, pentru reeditare, nu prin adunarea celor trei monografii într-un singur tom masiv, ci pentru soluția editării lor pe volume distincte, așa cum le-a publicat, la vremea sa, și autorul. Poate că e mai bine și mai potrivit. Dar, oricum
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
a mass-media sau retorica partidelor. Din 1989 se poate spune că România și-a cucerit parțial accesul la 'prezent'. Am trăit câteva victorii de proporții: apariția presei libere, a informării publice imediate despre evenimentul recent; crearea multipartitismului, posibilitatea de a opta între scenarii de guvernare alternative. Din păcate, a conștientiza 'prezentul' rupt de 'trecut' (de unde venim), rupt de 'viitor' (unde mergem), rupt de contextele geopolitice cărora le aparținem, duce la o nouă confiscare a realității. Căci cunoașterea realității prezente, dacă nu
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
adevăr, pentru a putea vorbi de imaginar, autorul trebuie mai întâi să-l delimiteze strict și de istoria mentalităților, și de antropologie (structurală sau postmodernă), și abia apoi să-i stabilească nu atât o definiție, cât un mecanism de funcționare; optând pentru aurita cale de mijloc între tendințele divergente ale structuraliștilor atemporali (și antiistorici) ca Jilber Durand și cele ale istoricilor "progresiști" ca celebrul medievist Jacques Le Goff, Lucian Boia vorbește despre o singură construcție cu nivele diferite: arhetipuri, modele și
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
TV local, realizat de behalfers încrîncenați, ancorați exclusiv pe zonele dureroase de "real", la care se adaugă filmele "de ficțiune" românești recente care dublează stîngaci același "real", "documentînd" în fond incapacitatea regizorilor de a crea în conformitate cu genul pentru care au optat. Pe de altă parte, privirea documentară outsider-ilor, aproape invariabil profesionistă însă, din păcate, în aceeași măsură epidermică: ea însăși cantonată, din lipsă de timp pentru "cunoaștere aprofundată", în tematica obligatoriu-socială (un exemplu: cel mai recent cîștigător al premiului "Vulnerable
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
cel propus de dl Nicolae Manolescu în Arca lui Noe (1980-1983), cărora le aduce observații și reproșuri, cînd nu le chiar contestă. Cel dintîi canon, n-are dreptate autorul, reflectă o stare de fapt în interbelic, cînd modernismul (eu am optat pentru conceptul de modernitate) întîmpina rezistența încă a tradiționalismului și, aici are dreptate dl Alexandrescu, că estetismul coincide cu triumful liberalismului la noi. Observ că, de fapt, canonul propus de dl. Nicolae Manolescu e, totuși, operațional, fără ca autorul să-l
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
cu dvs., care sunteți româncă, despre această carte. Știu că în România trăiesc mulți țigani, cred că vreo 2-3 milioane... R.B.:. Da, sunt țigani romi. M.M.: Țiganul meu este și el "rom", deși în Olanda trăiesc mai ales "sinti". Am optat pentru această identitate și pentru a face o legătură cu Europa Centrală. Mai pare interesant un lucru: olandezii mei tind să adopte adeseori o atitudine moralizatoare și să se creadă mai buni decît ceilalți. Dar dacă trec peste istoria acestui
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
iluminate în zori/ predicînd sistemul marginii pentru apărarea fărîmei/ de Gheenă/ semnalizînd cu morți cenușii splendoarea plimbăreață" sau "cerneala cu care-s scrise hieroglifele în zăpadă [...] Se usucă pe fruntea Revoluției/ pe fruntea Culorii"... În Pour un complot mystique, Reichmann optează pentru formula "poemului în proză". Apropierea de formula poetică a lui Saint-John Perse este inevitabilă. Predomină stilul aforistic, contemplativ al poetului francez, iar "personajele" poemelor sînt aceleași prezențe feminine diafane exilate într-un spațiu exotic alienant: Se depărtează de orizontul
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
din sud și de evrei europeni, dintre care unul știa binișor românește, m-au copleșit cu simpatia lor. Mă simțeam între ei ca acasă. A trebuit să mă lupt cu unii care susțineau că americanii ar fi niște aroganți etc., optînd pentru lumea a treia. Blestemul nostru, - a treia! Nu avusesem timp să-i contrazic. Cititorilor le sînt dator cîteva amănunte biografice. Cu Corneliu Bogdan de exemplu făcusem parte din aceeași organizație în 1945. Nu citisem Gide, Panait Istrati... Purtam în
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
nu a rămas în forma italiană, cu finala vocalică, e normal: putem presupune că s-a manifestat și în acest caz tendința românească de a nu păstra într-o formă invariabilă un substantiv care denumește persoane. S-ar fi putut opta pentru adaptarea mafios, dar aceasta era probabil prea lipsită de sprijin analogic. Terminația -os (cuprinsă și în structura sufixului -cios) e în primul rînd adjectivală și predominant populară (chiar dacă apare și în unele neologisme, raportul cantitativ e în favoarea termenilor tradiționali
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
originea geografică a societăților de producție... De pildă, deși în competiție nu figurează nici un film italian, ținînd cont de "criteriile de coproducție", Italia e coproducătoare a trei dintre filmele competiției! Formula de prezentare plastică a viitoarei competiții, pentru care au optat organizatorii, e una de sorginte sportivă: În acest an, în cursa pentru Palme d'or, Asia întîlnește Europa. Challenger: America. Outsider: Franța". Într-un paragraf dedicat selecției americane, organizatorii explică de ce marile studiouri sînt reticente la ideea (cu implicații financiare
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
an, dar și să anticipeze sezonul următor prin avanpremiere de răsunet. Pînă să mă hotărăsc dacă să continui cu Filmul de duzină/ Quickie realizat de siberianul Serghei Bodrov în Germania, dar relatînd despre mafia rusească din Santa Monica, sau să optez pentru Bodrov fiul și istoria a două Surori despărțite de soartă, mi-am acordat un moment de respiro să-mi clătesc ochii cu furnicarul de senin Babilon, în care toate etniile pămîntului conviețuiesc pașnic, locuind și muncind, după preferințe și
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
indicația expresă de a face alegeri libere care, știa bine, nu vor da nici un rezultat dată fiind inimiciția cruntă dintre liberali și național-țărăniști, plus poziția în creștere a partidelor de extremă dreaptă (cu deosebire legionarii) care, nici ei, nu vor opta pentru un guvern de uniune națională. (În paranteză fie spus, pe legionari i-a favorizat politic constant, inclusiv bănește, sperînd că aceștia îi vor recunoaște conducerea: "s-a stricat" cu ei în momentul cînd și-a dat seama că aceștia
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Marina Constantinescu Mă grăbesc să vă prezint, provocîndu-vă, să citiți, de fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
esențial al celei mai influente verigi a mass-media este acela de formator al gustului public, creator al unui tip de rafinament fundamental pentru o societate civilizată și europeană, rafinament care este, deocamdată, pe cale de dispariție. Se pare că s-a optat ca drumul României să fie îndreptat spre Europa. Deci, spre normalitate. Cei care se ocupă de destinele culturii noastre sînt obligați, moral și profesional, să fie călăuzele unor itinerarii pe care le descoperim, din păcate, abia la începutul secolului XXI
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
adevăratul responsabil atît pentru ideea că trecutul nostru național este, ca să zic așa, supus gloriei, cît și pentru sentimentul că prezentul e dezolant". Firește, românismul e un tip de discurs, mult vehiculat de curentele de idei și personalitățile care au optat pentru tradiționalism neaoșist. Începe cu B.P. Hasdeu care, încă în 1870, a întemeiat societatea "Românismul" care, împreună cu alții, a editat și Foaia Societății Românismului. Totul, firește, ca reacție la occidentalizarea structurilor românești, propusă de liberali (cu deosebire I.C. Brătianu și
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
putea fi văzut ca unul pliat pe criza umanului, încredințat de imposibilitatea împlinirii sale, a oricărui soi de împlinire omenească, un Orfeu devorat de propria-i luciditate subversivă, antiumană, care, consecventă cu concluzia la care a ajuns, intră în colaps, optînd pentru sinucidere: "cel care crede că doar sinuciderea/ îl mai poate exprima" (Criza). Înainte de-a recurge la actul final, e un cîntăreț al neputinței, resemnat, un aed al inutilității, întorcîndu-se în barbaria ce urmează conștientizării nonsensului existențial, ca un
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
ca să zic așa, bat la porțile afirmării: lucrul în bibliotecă prezintă infinit mai multe dificultăți și mult mai puțină ,,spectaculozitate" decît scrierea unei cronici literare sau, eventual, a unei monografii despre un contemporan influent. Dacă interesul celor care ar putea opta pentru o formație filologică serioasă lipsește sau a diminuat simțitor, nu e mai puțin adevărat că, din punctul de vedere al cercetătorului, dar și din acela al cititorului mai puțin ,,avizat" (amator însă de literatură), contactul cu textele clasicilor nu
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
devine accesibilă, deodată, unui număr mare de spectacole care se învîrtesc în zona mediocrității și care se cheamă unele pe altele, prin nivelul artisitc apropiat. Dacă ai ales unul singur din această categorie, ar fi aproape un non-sens să nu optezi și pentru celelalte, egalele lui. Cred că acest tip de cedare a funcționat în alegerea spectacolelor. Deoarece numărul montărilor care mențin dezbaterile și polemicile în jurul valorii teatrale este mic în ultima vreme și formează o minoritate, majoritatea este constituită de
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
diferite nivele care fac posibilă o dictatură de aceste dimensiuni, cum a fost aceea a Ceaușeștilor. O colaborare a tuturor? Nu a tuturor, zic, dar a unei părți foarte mari. Și nu numai colaborare, a fost un fel de a opta al fiecăruia, asta reiese și din roman. Adică, diferitele personaje relatează din când în când aceleași întâmplări, dar fiecare vorbește foarte diferit despre aceleași lucruri. Au cu totul altă terminologie. Fostul disident, scriitorul Klaus Richartz comentează și el ceea ce citește
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
recunoștință extraordinară, pe care o mărturisesc public, sincer și bucuros că am prilejul să o fac. S-au consacrat exclusiv acestei îndeletniciri, ratînd alte posibilități de împlinire la Paris, scriind și publicînd în revistele și editurile de acolo. Ei au optat decis, încă de pe vremea cînd lucrau la postul de radio francez, pentru dezbaterea critică a fenomenului românesc, trăind, în capitala Franței, exclusiv pentru comentarea realităților românești. E, aici, un sacrificiu însemnat, pe care nu-l vom putea niciodată omagia îndeajuns
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
Criza cărții sau, mai exact, problema cărții, se compune, ca să zic așa, din mai multe crize: a scrisului, a tipăritului, a cititului și a colportajului". La S.S.R., el, ca președinte, a încercat să rezolve componenta scrisului și, implicit, a tipăritului, optînd pentru importul de hîrtie, care e mai ieftină. Stăruia asupra aproape inexistentei acțiuni de publicitate pentru răspîndirea cărții (el numea asta colportaj). Și adăuga: Ne trebuie aici o inițiativă particulară. Sforțarea trebuie făcută de editori și librari, pe care statul
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]