1,170 matches
-
în gazdă pe strada Știrbey-vodă, la un tâmplar, numit Scarlat. Strada asta, care acum e o stradă de lux, a fost, nu mult înainte, teritoriu cu vii. Tăierea bulevardului Elisabeta a atras după sine deschiderea unui cartier nou, prefăcând în orășeni pe niște simpli țărani. Picat de la țară de pe undeva, Scarlat a găsit aci pe ultimul vlăstar feminin al unei familii de acestea simple, care deținea o curte mare de tot. Scarlat, fiind tâmplar, și-a făcut spre stradă niște case
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
urmă. Numără banii de două ori. Ieșiră afară. El era bucuros. - Să luăm și o cămașă... Luăm, că trebuie! Intrară în altă prăvălie plină de țărani veniți după târguieli, precupeți grași și gălăgioși, duhnind a rachiu, amestecătură de femei și orășeni, înghesuindu-se să plătească. 21 Stămbarul măsura cu un metru de lemn, răsturna baloturile aspre, le răsucea meșter și băga vârful foarfecelor mari în apa lor. Trecea de la el la fiecare un deget și le ura să poarte marfa sănătoși
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ofensivei năpraznice. Orașul este istorie de fiecare clipă; de aceea numărul orașelor, agravând problemele unei națiuni, o saltă totuși la un nivel inaccesibil țărilor agrare. Mobilitatea și trepidația pun viața încontinuu în fața a noi întrebări și a noi soluții. Ultimul orășean știe mai mult decât un primar de țară. Cunoașterea a apărut între zidurile cetății. Satul s-a mulțumit totdeauna cu sufletul... Avântul industrial a dezvoltat în națiunile moderne o complexitate de forme noi, multiplicate proporțional febrei de industrializare. Cine măsoară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Există însă și o altă rațiune care poate reclama folosirea acestei tehnici. Dacă necesitățile cercetării impun realizarea unor comparații între caracteristicile diferitelor subpopulații (de exemplu, să se vadă cum votează bărbații în comparație cu femeile, românii comparativ cu ungurii, ruralii comparativ cu orășenii etc.), atunci aceste subpopulații - care pot fiinterpretate ca niște straturi - trebuie bine distinse și corect reprezentate în subeșantioane ce vor servi ca elemente de comparație. Aici se ridică însă o problemă. Dacă ponderile straturilor în populație sunt foarte diferite unele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în care ea locuiește, repartiția este de 60% în urban și 40% în rural. Dacă eșantionul propus spre anchetare vrem să cuprindă 1.000 de persoane, atunci va trebui să alegem: - 520 de femei și 480 de bărbați; - 600 de orășeni și 400 de rurali. Aceste cifre se defalcă apoi pe operatori. Presupunând că lucrăm cu 40 de operatori, care vor realiza fiecare 25 de chestionare, împărțirea se poate face uniform, fiecăruia revenindu-i: - 13 femei și 12 bărbați; - 15 orășeni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
orășeni și 400 de rurali. Aceste cifre se defalcă apoi pe operatori. Presupunând că lucrăm cu 40 de operatori, care vor realiza fiecare 25 de chestionare, împărțirea se poate face uniform, fiecăruia revenindu-i: - 13 femei și 12 bărbați; - 15 orășeni și 10 săteni. Este clar însă că o atare împărțire uniformă nu este obligatorie și nici rațională. Dacă am fi presupus că lucrăm cu 39 de operatori, atunci efectivele globale n-ar fi fostdivizibile cu acest număr. Și apoi, n-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că lucrăm cu 39 de operatori, atunci efectivele globale n-ar fi fostdivizibile cu acest număr. Și apoi, n-are rost să deplasăm operatorul în mai multe localități, așa că mai practic este ca unora să le atribuim spre anchetare doar orășeni, iar altora, numai persoane din mediul rural. Felul cum s-au utilizat, în exemplul de mai sus, cei doi factori de stratificare - sexul și mediul - conduce la ceea ce se cheamă „cote independente”, în sensul că diviziunea pe sexe nu este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceea că populația rurală are o atitudine politică mai de stânga decât cea urbană. Construind tabelele de asociere (contingență) între mediu și indicatorii atitudinii politice și constatând, să zicem, că la nici un indicator ruralii nu obțin procente mai ridicate decât orășenii pentru stările ce reprezintă „stânga”, vom renunța la ipoteza în cauză. 2. În al doilea rând, este posibil să se elimine din analizele ulterioare anumiteîntrebări la care răspunsurile nu au o dispersie suficient de mare pentru a prezenta interes. Firește
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
silește pe intrus să-i restituie cheltuiala de la nuntă. Procedează și a doua oară În același fel și promite celei de-a treia neveste că va repeta gestul dacă Înșelăciunea se va produce iarăși (Bărbatul Însurat de trei ori). Un orășean cam bufon, ajungînd Într-un sat, trage În casa unei babe și-i spune că: „S-a dat poruncă domnească Ca să se căsătorească Fetele luînd uncheaș Și babele flăcăiaș”... Fata babei zice „dec!”, Însă baba, spirit legalist, apără ordinul domnesc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
morții lor. Astfel încât, încetul cu încetul, oamenii începură să se teamă de pictorul care picta vârstele morții. Tot mai puțini se încumetară să se așeze pe scăunelul din fața șevaletului, până ce, într-o zi, scăunelul rămase gol, în încercarea disperată a orășenilor de a se crede nemuritori. Nu era însă singurul motiv pentru care mușteriii dispăruseră și locul, în jurul pictorului, se golise. Piața Mare nu mai arăta ca altădată, negustorii își strânseseră tarabele și, odată cu ele, plecaseră și ciurdele de gură-cască, perechile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
criterii economice. Nobilimea era considerată apărătoarea regatului, beneficiară de privilegii. A doua categorie socială era cea a negustorilor și funcționarilor, iar a treia era clasa productivă (țărani, meșteșugari, mici funcționari și negustori). Mentalitatea oamenilor Renașterii prezintă și antagonismul declarat dintre orășeni și țărani, ultimii fiind considerați persoane grosolane, ignorante și demne de dispreț. Relația se accentuează, regiunile rurale devin dependente de orașe. Prin dezvoltarea mijloacelor de producție, prin industrializare, ca-racterul individual al muncii dispare, se produce o concentrare a maselor de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
primul român care se ocupă cu această artă și că tot domnia - sa, înainte de un an poate, a scos la lumină cea întîi gravură a sa. Prețul celei ieșite acuma este de 10 franci. [21 mai 1876] LICEUL DIN SUCEAVA ["ORĂȘENII DIN VECHEA CAPITALĂ... "] Orășenii din vechea capitală a Moldovei au petiționat la Dietă (camera provincială) a Bucovinei ca în liceul din acel oraș să se introducă limba românească ca limbă de proponiment fiindcă nu numai locuitorii Sucevei și a împrejurimilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ocupă cu această artă și că tot domnia - sa, înainte de un an poate, a scos la lumină cea întîi gravură a sa. Prețul celei ieșite acuma este de 10 franci. [21 mai 1876] LICEUL DIN SUCEAVA ["ORĂȘENII DIN VECHEA CAPITALĂ... "] Orășenii din vechea capitală a Moldovei au petiționat la Dietă (camera provincială) a Bucovinei ca în liceul din acel oraș să se introducă limba românească ca limbă de proponiment fiindcă nu numai locuitorii Sucevei și a împrejurimilor sunt în majoritate români
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
era îndestul de plină cu toată micșurimea ei, și aceasta suntem autorizați a crede c-a provenit din cauza alegerei zilei de 21 curent Sânții împărați Constantin și Elena; mai cu samă aflându - ne în ajunul celor mai interesante elecțiuni mulți orășeni n-au putut veni. (La Pitești trebuie autorizație pentru a crede ceva). În ziarul Ialomița, care primejduiește prin aparițiunea sa fiecare duminică a târgușorului (URBEI) Styrbei, se face și literatură. Un tânăr plin de talent, cum se vede, publică în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
incapabili de a rezista. Cartaginezii au îndeplinit toate condițiile Romei - până și dezarmarea generală și estradarea tuturor armelor în mâini romane, când iată că se ivește ultima, neînlăturabila condiție a Romei: "că orașul Cartago trebuie risipit din fundament și că orășenii să se strămute într-o mare depărtare de la port". Atunci s-au început războiul al treilea, în care romanii aveau toate avantagele, iar cartaginezii numai desperarea lor. Sfârșitul e cunoscut de toți. Și astăzi e cam același lucru. Regele Masinissa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sta cu totul izolați de restul umanității. Dar să lăsăm aceste formațiuni geografice pe seama unui Herodot al viitorului și să ne întoarcem la puncte mai cunoscute. șoseua Socolei e cunoscută de toți ca drum care duce la viile și vilele orășenilor din Iași, la seminariul Socola, la Vaslui, în fine e o cale de comunicație despre care nu putem presupune că trece prin mijlocul unor triburi necunoscute. Aproape în dreptul șoselei de la Țuțora șoseua Socolei se bucura de existența mai multor gropi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
singur. Optic, o jignire adusă lui Dumnezeu care mai și miroase urât. O binefacere pentru creier. Sau nu-i așa? FEMEIA: O femeie de servici curățică, îmbrăcată sever. FIUL: Un tânăr născut de-a curmezișul. Îmbrăcat fără speranță ca un "orășean". Agitat, apucat, pierdut în spațiu. Spațiul Trebuie sugerat, o gospodărie țărănească în miniatură, în paragină. În stânga fațada unei case cu ferestre, în față, o grămadă de fiare vechi. În mijloc o pajiștioară, o pădurice, un ogoraș, o grămăjoară de nisip
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
un capitol întreg intitulat Săptămâna brânzei ritualurilor de împerechere ale câinilor și pisicilor în groapa Cuțaridei. Totul culminează cu uciderea unui câine flămând care-i fură stăpânului său nu doar o bucată de brânză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sunt câinii poeților, în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
boieroaică, prințesă prin căsătorie, la Hortensia Papadat-Bengescu, e sedusă de felul în care, gata să fie călcat de atelajul său, un bărbat necunoscut îi strunește caii, aparent fără sforțare. În consecință și-l face mareșal de grajduri și amant. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, câștigând repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi pe la 1900 e să devină
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Dumnezeu sau Niță Pitpalac la Karlsbad. Primele două se poate să fi fost broșuri de popularizare pseudoștiințifice. Ultima, deși titlul neobișnuit și expresiv pare inventat de autor, este un roman popular care a circulat efectiv în epocă. În schimb, există orășeni, chiar cu pretenții intelectuale, care nu citesc. Biblioteca Emilei, actrița lui Camil Petrescu din Patul lui Procust, plasată în dormitorul tuturor posibilităților, e ca vai de lume. Fred Vasilescu descoperă totuși, cu ironie, printre cărțile ei, Anna Karenina. Află rapid
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
apărat la referendum: mai întâi e împotriva legii pensiilor, deci îi arde la polonic pe pensionari, adică taman pe cei care l-au sprijinit masiv, iar acum, când pământul arde, vitele mor, țăranii n-au ce să adune de pe câmp, orășenii mor de căldură și de sete, el, Băsescu și instituția prezidențială vor avioane scumpe cu care să-și asigure "traiul" în caz de... ce? pericole la granițe (nu...) revolte interne ? (încă, nu), secetă (asta, da!). Mi s-a părut o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
chiar guvernarea provinciilor. În termeni economici, favoritismul față de armată a început să apese foarte mult asupra finanțelor statale, ducând la o anumită înăsprire a sistemului fiscal care a lovit în special în categoriile de negustori și meșteșugari, dincolo de cele ale orășenilor, iar criza economică s-a accentuat prin pauperizarea și inflația monetară a Imperiului. Aceste aspecte concrete au dus la abandonarea pământului din partea țăranilor incapabili de a mai gestiona situația, căutând refugiu în orașe, în speranța unor câștiguri mult mai accesibile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important în sistemul politic. 3. Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar. Avînd origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul sector primar / sector secundar și terțiar pune în opoziție interesele orășenilor, comercianților și industriașilor cu cele ale țăranilor. Acest clivaj cuprinde, de fapt, o singură familie. Doar apărarea intereselor economice ale populației rurale va forma o familie politică specifică: cea a partidelor agrariene. Un singur partid ocupă spațiul urban: Partidul Elvețian
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
german "Stadtluft macht frei" (aerul orașului te face liber) rezumă situația. Chiar și țăranii care se stabilesc în cetăți sunt la adăpost de constrângerile impuse de seniori (dimpotrivă, țăranii din împrejurimi sunt afectați de relațiile de supunere și exploatați în raport cu orășenii). Totuși, nu e încă vorba de libertăți pozitive (ca libertatea de exprimare sau libertatea religioasă), ci de francize (eliberarea de o anume constrângere). Nu se elaborează constituții, dar se semnează carte care enumeră o serie de victorii punctuale: a nu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
asemenea brigăzi voluntare dacă au fost aduși cu baioneta la muncă și cred că ar căpăta un scuipat consistent de vechi brigadier direct între ochii săi mânjiți cu ceva euroi occidentali. Și totuși rezistență anticomunistă a fost, dar nu din partea orășenilor și nici măcar de partea celor care fuseseră exploatatorii de pe timpuri rămași fără avuții, orășenii nu aveau nimic de pierdut ci numai de câștigat totul, iar șobolanii cei cu bani de altă dată, ori părăsiseră corabia fugind în occident ori își
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]