1,225 matches
-
singur. Optic, o jignire adusă lui Dumnezeu care mai și miroase urât. O binefacere pentru creier. Sau nu-i așa? FEMEIA: O femeie de servici curățică, îmbrăcată sever. FIUL: Un tânăr născut de-a curmezișul. Îmbrăcat fără speranță ca un "orășean". Agitat, apucat, pierdut în spațiu. Spațiul Trebuie sugerat, o gospodărie țărănească în miniatură, în paragină. În stânga fațada unei case cu ferestre, în față, o grămadă de fiare vechi. În mijloc o pajiștioară, o pădurice, un ogoraș, o grămăjoară de nisip
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de a nu-și permite cheltuielile de întreținere ar fi preferat să își schimbe locuința în favoarea uneia mai ieftine, încurajând astfel omogenizarea rezidenților din actualele blocuri de locuințe<ref id=”1”>M. Voicu & B., Voicu, „Cât de bine se simt orășenii în locuințele lor”, pp. 55-77, în Sandu, Dumitru, Viața socială în România urbană, Polirom, Iași, 2006, p. 58.</ref>. în ceea ce privește crearea unui mai bun mediu de locuit, acest aspect a rămas încă la nivel de deziderat. În perioada comunistă s-
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dezvoltă într-o semeție de artă luciferică, sublimă și nemaicunoscută”, este indiscutabilă. Curios într-un fel pentru un admirator al lui Tudor Arghezi, G. Bacovia și Lucian Blaga este articolul despre George Coșbuc. Acesta ar vedea satul cu ochii unui orășean, ca și Calistrat Hogaș, evocând memorabil inocența pastorală, „o vârstă baladică a sufletului românesc”, ceea ce contrazice formula lui C. Dobrogeanu-Gherea despre Coșbuc - „poet al țărănimii”. Mai importantă este observația privind tehnica versificației, caracterizată drept „copleșitoare”: „Din acest punct de vedere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
primul rând limite proprii”. În micromonografia Calistrat Hogaș criticul susține, ca și Tudor Vianu, că autorul Amintirilor dintr-o călătorie e un „amator”, nu un primitiv și un homeric, așa cum afirmase E. Lovinescu, ci un homerid, un suflet civilizat, un orășean care mimează rusticitatea. Clasicismul lui Hogaș trimite la Odobescu, chiar ironia lui ar veni din cărturărism și erudiție, opera desfășurându-se ca un spectacol al autorului, al propriei biografii. Destul de insistent și semnificativ a scris S. despre critici. Ca unul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Țară a "reușit" cel dintâi să unească toți supușii contra sa, stârnind o adevărată mișcare de "rezistență constituțională". Este momentul de trecere de la rezistența individuală la rezistența colectivă a stărilor. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime susținută de orășeni, mica nobilime provincială și clerul superior, iar rezultatul a fost, câțiva ani mai târziu, triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta reglementa, de la 1215, atât convocarea Marelui Consiliu (Magna Conciliu) cât și obligativitatea consimțământului clerului superior (arhiepiscopi, episcopi, abați
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dietei. Adunarea Curții regale (Hoftag) a constituit nucleul Curiei principilor în Dieta imperială. În principatele suverane ale Imperiului reprezentarea în Landtag era cu totul diferită, în special în ceea ce privește clerul 156. Stările reprezentate în Dietele austriece erau: clerul superior, seniorii, cavalerii, orășenii și târgoveții 157. Din rândul seniorilor, elementul cel mai activ în diete, se recruta căpitanul teritorial, numit în Austria Inferioară "mareșal teritorial". În mod cu totul excepțional au participat și reprezentanți ai țăranilor în Diete, caz cunoscut în Tirol și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Se vorbește despre o adunare convocată de țar "pentru a primi sfat", de înalți funcționari ai Bisericii și ai Statului, despre nobilimea obligată la serviciul militar și de locuitori ai cetății aflați în serviciul țarului, în unele cazuri și de orășeni, despre "cinurile" societății ruse, din rândul cărora se convoca Adunarea țării. Mult mai precisă este constituirea Dietei în Serbia pe vremea Nemanizilor 173, care cuprindea stările în Diete generale (sbor) și provinciale. Infleunețele occidentale în organizarea Dietei generale, îndeosebi cele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prin faptul că organele reprezentative ale stărilor au apărut aici foarte timpuriu, dezvoltându-se repede într-un sistem. Legătura strânsă cu administrația locală, autonomă la scara întregii provincii, le conferea o coeziune particulară. De altă parte, stările însemnau aici "vârfurile" orășenilor bogați, adevărații conducători ai Languedoc. Divergențele de interese cu nobilimea nu au fost atât de categorice ca în nordul Franței, datorită particularităților de dezvoltare și implicare a acesteia: plătea impozite directe după mărimea pământurilor, participa activ la schimburile comerciale iar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tot la Paris. Înfrângerile suferite de francezi la Crécy (1346) și Poitiers (1356), luarea în captivitate a regelui Ioan cel Bun, au agravat criza nobiliară în general și a vârfurilor conducătoare, în special. În atmosfera de ostilitate a țăranilor și orășenilor față de Curtea regală, în octombrie 1356 la Paris s-au întrunit Statele Generale din Nord. Starea a treiai, atașată inițial suveranului, și-a renegat trecutul, impulsionată de Etienne Marcel, starostele negustorilor din Paris și revoltându-se contra monarhiei. Constrâns de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
15 iunie 1215), Magna Charta Libertatum a fost sancționată la 19 iunie 1215. În acest fel, stările privilegiate l-au împiedicat pe rege să abuzeze în viitor de drepturile sale. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime, susținută de orășeni, de mica nobilime provincială și clerul superior, rezultatul fiind triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta a evidențiat spiritul de solidaritate care anima, după o jumătate de secol, "primele adunări"221. În esență acesta cuprindea prevederi privind: libertățile Bisericii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Consiliu format din 15 baroni, Parlamentul va fi convocat de trei ori pe an, iar între sesiuni va funcționa o Comisie de 12 persoane numite de adunarea Parlamentului. În consecință, Prevederile de la Oxford subordonau activitatea monarhului unei oligarhii a baronilor. Orășenii, clerul și cavalerii, nemulțumiți de perspectiva instaurării unei tutelări baroniale și rămași mai departe excluși de la guvernare, au redeschis conflictul. În încercarea de a rezolva noua situație, Henric al III-lea și fiul său Eduard se vor alia cu papalitatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regelui Eduard I. Prin metoda de guvernare acest rege amintește de absolutismul luminat din secole mai târzii. Benefic pentru supușii săi și pentru întărirea autorității monarhice, va fi Statutul din Trailbaston (1305), prin care monarhul va reforma justiția oferind protecție orășenilor 231. Susținut de Parlament, regele a întărit autoritatea statului față de papalitate: la 1307, în Parlamentul de la Carlisle (1307) supune și Biserica engleză Coroanei; prin Parlamentul de la Lincoln (1301) a supus clerul sistemului de impozite și va proclama drepturile sale asupra
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
violente ale stărilor privilegiate. Ridicarea acestora a determinat și schimbări dinastice, ultima în timpul Războiului celor "Două Roze": de o parte dinastia de Lancaster (Trandafirul roșu), sprijinită de "vechea nobilime", de cealaltă parte familia York (Trandafirul alb), sprijinită de "noua nobilime", orășeni și burghezie. La jumătatea secolului al XIV-lea transformările economice au produs mutații importante în rândul stărilor, semnificativă fiind apariția noii nobilimi, orientată spre exploatarea domeniului pentru piață și către alianța cu orășenimea și burghezia în formare 239. Războiul a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Mai târziu, și încercările lui Pedro I (1350-1369) vor eșua în același fel. Forța marii nobilimi castiliene va crește considerabil în timpul domniei lui Henric al II-lea (1369-1379)286, obligat să confirme și să lărgească sfera privilegiilor acesteia, împotriva intereselor orășenilor și negustorilor: monarhia castiliană "devine o simplă jucărie mânuită de nobilime". Declinul puterii centrale s-a accentuat sub domniile lui Ioan al II-lea (1406-1454) și Henric al IV-lea (1454-1474). Frământările interne ale regatului Castiliei vor aduce pe tron
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
trupul sacru" personalizat și "componentă a Sfintei Coroane"530. Ficțiunea despre una et eadem libertas a tuturor privilegiaților, ca și definirea Coroanei ca nucleu esențial al națiunii nobile și izvor la autorității regale, au devenit baza națiunii maghiare. Țăranilor și orășenilor li se interzicea dreptul de a se considera membri ai țării sau ai Coroanei 531. Secolul al XV-lea a deschis perioada reorganizării "octavelor". Decretele regale cuprindeau hotărâri valabile și pentru Transilvania. Astfel, Decretul II din anul 1498 (art. 2
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sprijinit de burghezul Schumacher (devenit conte de Griffenfeld), au instaurat absolutismul în Danemarca și Norvegia. În toamna anului 1660 deputații celor trei stări privilegiate (fără țărănime) s-au întrunit la Copenhaga, pentru a găsi soluția acoperirii deficitului din bugetul statului. Orășenii și clericii, care formau cele două stări ale Parlamentului danezo-norvegian, în frunte cu primatul Hans Nansen și episcopul Hans Swan, au cerut contribuție egală din partea nobilimii, reforme și întărirea puterii regale 549. Absolutismul monarhic instaurat în 1661 reprezintă o schimbare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și-o unse cu ulei, Tînjind și el ca să le fie asemeni. Iar cînd, apoi, se-nvesmîntă în straie, Se-nfățișă la chip ca un bărbat. Era un semn de trecere de la viața de pădure la aceea de plugar și de orășean. La romani, laptele deja nu mai avea căutare, iar untul „era disprețuit ca o hrană pentru barbari”. Vorbim despre puteri imperiale care s-au remarcat prin agresivitate și au rămas în memoria istoriei prin războaie sîngeroase și prin producere de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fost cu o televiziune Într-un sat, după inundații. Află că două cazuri m-au uimit. Cei cărora li s-au dat case - nu se știa Încă În ce regim juridic, de folosință sau de proprietate - deja le vânduseră la orășeni drept case de vacanță, ei gândind să se mute În fundul curții, la case de paiantă. Cereau case cu 7 camere, contând toate cotețele și strâmbau din nas că aveau doar trei camere. Unul, supărat că nu i s-a dărâmat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aceeași natură, nici același gen de ocupații. Dar numai pentru că, în intervalul unei zile, locuitorii unui sat au mai puține ocazii să schimbe direcția activității lor, reiese oare că, pentru ei, timpul trece mai încet decît la oraș? De ce are orășeanul această idee? Fiindcă își reprezintă satul ca pe un oraș ale cărui activități sînt încetinite, care, puțin cîte puțin, a paralizat și a adormit. Or, la țară timpul este divizat după anumite ocupații, ele însele reglate după cursul naturii animale
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
2012... Orașele Mulți specialiști în domeniu 241 spun că trebuie (re)creată "cultura urbană", revalorizată arhitectura specifică, atrași aleșii, funcționarii publici și profesioniștii în transformarea orașelor. Alain Lipietz în La société en sablier considera că a trecut vremea în care orășenii aveau salarii bune, viața le era tihnită dar plină, întreprinderile n-aveau grija că nu-și pot vinde produsele sau că nu mai au clienți; astăzi cu toții sunt îngrijorați, fie de scăderea profiturilor, fie de insuficiența veniturilor, nu mai trăiesc
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
habitatului. Asemenea teritorii există în Austria, Italia, Franța, Belgia etc. Sunt, de asemenea, teritorii rurale în care s-a dezvoltat o rețea de rezidențe secundare, structuri de primire pentru anumite categorii de persoane, există o mare cerere de teren din partea orășenilor, a pensionarilor, a străinilor, e dezvoltat patrimoniul imobiliar și infrastructura necesară. Exemple aflăm în Țara Galilor, Scoția, sudul Franței, litoralul Spaniei, zona Toscanei (Italia). Unele teritorii rurale au dezvoltat întreprinderile mici, eterogene, nespecializate, servicii și politici de sprijin, o ofertă locală
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fenomene socio-culturale, fac obiectul reprezentărilor și practicilor care variază de la o societate la alta, de la un grup uman la altul. Aceeași afecțiune nu este trăită la fel de către un român și un japonez, nici chiar de către un sătean sau de un orășean, un om de cultură sau unul fără carte. Comparând credințele și comportamentele în societăți diferite, putem constata că normalul și patologicul pot varia de la o regiune la alta pentru aceeași boală, ca și modul de a o exprima. Epistemologia constructivistă
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
procentual, stomatologii continuă să dețină ponderi foarte slabe comparativ cu orașul, această creștere realizându-se îndeosebi prin cabinete particulare și aproape deloc prin cabinete publice, fapt care îngrădește și mai mult accesul sătenilor, ale căror posibilități financiare sunt mult inferioare orășenilor. O altă dinamică negativă pentru posibilitățile de îngrijire a sănătății în satul actual românesc este scăderea personalului mediu sanitar. Acesta s-a redus, în intervalul analizat, cu 5 200 de oameni. Comparativ cu satul, orașul este și din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au decis să distribuie resursele cu destinație socială (inclusiv sociomedicală) între oraș și sat. Practic, în România postdecembristă nu a existat o politică sociosanitară prin care locuitorii satelor să poată avea acces la serviciile medicale necesare într-o măsură apropiată orășenilor. Pentru a evita degradarea comunităților rurale sau chiar dezintegrarea unora dintre ele, se impune realizarea și implementarea unor proiecte complexe de dezvoltare socioeconomică a satelor, proiecte din care să nu lipsească serviciile sanitare de bază, vitale pentru toate categoriile de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din mediul urban a fost afectată de restructurări economice, de pierderea locurilor de muncă, de dificultatea asigurării unui nivel de trai decent la oraș, de scăderea posibilităților de suportare a costurilor vieții la oraș. Prin urmare, soluția, pentru unii dintre orășeni, a fost aceea de orientare către zonele rurale natale (mai ales pentru cei care în virtutea legii fondului funciar au devenit proprietarii unor loturi de pământ) unde fie aveau deja o locuință (cea a părinților), fie au putut să-și construiască
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]