641 matches
-
tânără dintr-o sinteză între ermetismul barbian și avangardismul spontan. Concomitent, studiază compoziția și pianul cu Măriuca Cernovodeanu, Theodor Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora, mai târziu cu Alfred Mendelsohn și Leon Klepper. În primii ani de după 1944, va compune lieduri, oratorii, cantate, executate în public cu oarecare succes. În 1947, debutează cu o culegere de versuri intitulată inginerește La scara 1/1, titlu găsit de Ov. S. Crohmălniceanu. În 1947-1948, lucrează la „Rampa”, unde semnează cronică dramatică, vitrina cărții, cronică coregrafică
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
stufoasă a discursului despre geniu în secolul al XIX-lea: broșurile populare care vorbesc despre geniile-copii, tema feminității geniale care apare insistent în textele politice ale lui Heliade Rădulescu sau Rosetti, recurența clișeelor despre Geniul României sau geniul național în oratoria epocii, demonstrațiile lingvistice care implică "geniul limbii române", abundenta literatură a boemei și a condiției poetului genial (cum sunt textele lui Negruzzi, Pantazi Ghica, Kogălniceanu, Heliade Rădulescu etc.). Dar o asemenea cartografiere discursivă nu ne va ajuta să înțelegem felul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Noe cu descindenții săi, și Abraham cu posteritatea sa, toate gințile pământului, cu bărbații lor cei mai mari, și cu oamenii lor cei mai mici; Iovii, Moisii, Orfeii, Homerii, Davizii, Pindarii, Socrații, Platonii, toți poeții, toți profeții, toți sapienții, toți oratorii publici, toți oamenii de științe și de arte, toți legislatorii, toți belatorii cei mari, toți regii model, Alexandrii, Cezarii, Fredericii, Napoleonii, Columbii, Galileii, Danții, Shakespearii, Schillerii, Victorii Hugo, Fidii, Apelii, Michelangelii, Raphaelii, Beethovenii, Bellinii, toți mecaniștii cei mari, toți naturaliștii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în vârsta victoriană a culturii și a reflecției ideologice autohtone. Și nu este un accident faptul că, între 1866 și 1914, activitatea societății se confundă cu domnia celui care a imprimat României acea seriozitate glacială pe care o descoperim în oratoria lui Carp sau Maiorescu. Epoca Junimii este epoca lui Carol I, iar finalul vieții acestuia este și finalul unui parcurs ce se încheie în tranșeele Primului Război Mondial. Odată cu moartea lui Maiorescu și Carp, lumea pe care aceștia o modelaseră și o
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
conservatoare în politică. De la impecabila logică ce îi animă discursu rile până la opoziția implacabilă față de colectivismul populist, Carp rămâne legat de un moment istoric ce pare atât de străin României de astăzi. Nimic din edi ficiul pe care îl apăra oratoria nu se mai susține astăzi: egalitatea constituțională a hrănit egalitarismul popu list, în vreme ce constituirea marilor proprietăți este, în postcomunism, o afacere ce stă în marginea legii penale. În cazul lui Carp, critica junimistă este pusă în pagină întotdeauna cu ochii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Însă această propensiune a lui P.P. Carp de a contrazice direcția dominantă nu este niciodată gratuită - în spatele ei se află, invariabil, o osatură ideologică hrănită de o convingere liberal conservatoare fără de fisură. În economia unei reflecții politice ce poartă haina oratoriei, discursul din parlament ocazionat de revizuirea articolului 7 din Constituție este expresia clasică a criticismului întemeiat pe viziunea formelor fără fond. Contextul articulării ideilor este semnificativ pentru dimensiunea umanistă inseperabilă de politica lui Carp - în plină inflamare publică, pe fundalul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
temeinic și modest, la această operă de altoire și de reformare. Încă o dată, miza textului maiorescian este redefinirea sincronizării înseși - ea este semnificativă doar în măsura în care organismul comunității nu va respinge sau desfigura grefa operată. Reformatorul este efigia recu perabilă în oratoria politică a lui Maiorescu. Mai ascuns este, este ceva mai fin, dar cu atât mai periculos este, că ne deprindem cu niște formule de cultură, care sunt esențiale atmosferei ambiante a țărei unde am studiat, dar care sunt adeseori cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe nedrept, că și câștigul sau pierderea lui atârnă de aderența sau neaderența sa la voința puterii executive?<ref id=”1”>Ibidem, pp. 110-111.</ref> Teoria constituțională pe care o schițează Maiorescu cu ocazia revizuirii este ilustrarea, în forme de oratorie clasică, a viziunii liberal conservatoare europene, care va miza, până către 1914, pe cultivarea ener giei individuale și va rezista cântecului de sirenă al universalismului utopic. Încrederea în evoluție este, în cazul lui Maiorescu, încrederea în inteligența omului politic de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dezrădă cinat al naționalității, nu sunt un produs organic, ci un artefact sterp, incapabil dea se regenera.<ref id=”1”>Eminescu, Opere, vol. XIII, Editura Academiei R.S.R., București, 1985, pp. 196-197.</ref> Evoluționismul eminescian, colorat de o patimă retorică străină oratoriei lui P.P. Carp, are în centru obsesia acomodării progresului cu realitatea istorică a națiunii. Fibra conservatoare tinde să privilegieze această legătură cu tradiția, iar Eminescu nu se poate rupe, nici un moment, din acel lanț al generațiilor evo cat de Burke
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
conceput să comunice efectiv”. Kevin Hogan „Dacă vreți să câștigați un om pentru cauza voastră, convingeți-l mai întâi că-i sunteți prieten sincer” Abraham Lincoln „Fii mai înțelept decât alții, dacă poți; dar nu le spune”. Lord Chesterfield „Scopul oratoriei în sine nu este adevărul, ci persuasiunea”. Lord Macauley “Starea de rugăciune este o dispoziție nepătimașă, care, printr-o dragoste desăvârșită, răpește mintea înțeleaptă spre înălțimile spirituale.” Evagrie Ponticul “A vorbi cu Dumnezeu înseamnă a fi al lui și cu
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
fie încredințate mașinilor. 1.3. Arta de a comunica și forme ale comunicării 1.3.1. Arta de a comunica a preocupat permanent omenirea, chiar și atunci când, aparent, grija pentru ea ocupă un loc secundar. Cunoscută sub numele de arta oratoriei, retorică sau neo retorică, arta de a comunica rămâne, cu toate oscilațiile și ultraspecializările sale, având în vedere apariția retoricilor speciale pentru folclor, roman, etc., expresia epocii și a culturii în care se manifestă. Arta de a comunica este, implicată
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și face astfel că „un discurs chiar mediocru prezentat într-o acțiune energică, va produce mai mult efect decât un discurs foarte bun însă lipsit de o atare acțiune”. Demostene, fiind întrebat ce trebuie pus pe primul loc în arta oratoriei, răspunde că așază pronunțarea nu numai pe locul I, ci și pe al II-lea, și pe al III-lea, fiindcă pronunțarea nu este numai lucrul cel mai important, ci și singurul lucru important. 2.9 Gestul Gestul este considerat
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
mai important, ci și singurul lucru important. 2.9 Gestul Gestul este considerat de retorii antici drept parte inseparabilă în pronunțarea discursului, este acea actio apreciată de Cicero ca „un fel de elocință a corpului”. Sunt deseori invocate personalități ale oratoriei care au câștigat mai curând prin „acțiune”, gest și mișcare, decât prin elocință. De regulă, gestul urmează vocea, alteori însă este lăsat să vorbească singur, supunându-se permanent rațiunii. El poate exprima și singur acomodându-se înțelesului, nu cuvintelor. Dacă
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
cu ea niciunde. Nimic nu are finalitate, concretețe. În afara unor imagini aproape felliniene însoțite de muzica lui Nicu Alifantis inspirată, parcă, de același univers, și a mecanismelor ciudate scoase la iveală în infernul imaginat, n-am priceput spiritul lecțiilor și oratoriilor machiavellice. Mai grav, mi s-a părut că regizorul n-a avut în vedere, finalmente, performanța actoricească. Prezența unor actori ca Magda Catone sau Ionel Mihăilescu nu este exploatată și nu conduce spre o altă zonă valorică. Că au fost
O incursiune în infern by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16650_a_17975]
-
tăieturi din text, marcate cu croșete), iar altele au fost cu totul eliminate. Și ediția a mers înainte, încît în 1979 se încheia cu al zecelea volum, conținînd bibliografia și indicele întregii ediții. Dar ediția nu trebuia lăsată așa, cu oratoria lui Delavrancea hăcuita. Editoarea, dna Emilia St. Milicescu, nonagenara (între timp a decedat) a găsit energia necesară pentru a purcede acum doi ani să realcătuiască materia integrală a celui de-al optulea volum al ediției, pregătindu-l pentru tipar, iar
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
Cînd, în 1894, la 38 de ani, devine deputat liberal era autorul a trei volume de proza. Dramaturgia să, acea splendită trilogie istorică, va veni mai tîrziu, în 1909 (Apus de soare) și 1910 (Viforul și Luceafărul). Și, oricum, vocația oratoriei manifestată în dramaturgia să, a fost anunțată de oratoria parlamentară. Devenise, deci, în 1884 liberal, intrînd în parlament ca deputat, în noiembrie 1894, la o alegere parțială. Țara era condusă de guvernul conservator Lascăr Catargiu care a fost premier din
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
liberal era autorul a trei volume de proza. Dramaturgia să, acea splendită trilogie istorică, va veni mai tîrziu, în 1909 (Apus de soare) și 1910 (Viforul și Luceafărul). Și, oricum, vocația oratoriei manifestată în dramaturgia să, a fost anunțată de oratoria parlamentară. Devenise, deci, în 1884 liberal, intrînd în parlament ca deputat, în noiembrie 1894, la o alegere parțială. Țara era condusă de guvernul conservator Lascăr Catargiu care a fost premier din noiembrie 1891. Dar conservatorii guvernau țara încă din martie
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
dintre ultimii intelectuali de mare calibru rătăciți în marasmul urît mirositor al politicii dîmbovițene. Discursurile sale, impecabil articulate logic și stilistic (impregnate cu pilde și învățături ale anticilor, dar și cu versuri din Doinaș), sînt adevărate lecții de elocvență și oratorie politică. Viața politică românească, în care golănia, mitocănia, agramatismul, infatuarea, agresivitatea, prostia agresivă, corupția, spiritul gregar au devenit elemente definitorii, are nevoie de politicieni de acest tip. Fie ei și „combinagii”. Pentru că, în fond, politica este o artă a combinațiilor
File dintr-un album politic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14326_a_15651]
-
olandezi cumsecade”) se retrage din activitate și din prezidiul asociației foștilor deținuți politici. La finele lui 1946, Diet își reia studiile întrerupte la Conservatorul Regal din Haga și, după diverse specializări, începe o carieră strălucită de solistă, în concerte și oratorii muzicale. Diverși compozitori îi dedică creațiile lor. Paralel, Diet Kloos desfășoară și o carieră pedagogică la Conservator. În momentul întîlnirii cu Paul Celan Diet era încă studentă și din prima clipă a fost impresionată de erudiția și farmecul tînărului poet
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
administrației imperiale, pentru care fusese totuși lăudat în timpul vieții, ci atât de actualului său jurnal filosofic, Către sine însuși. Obligat să asiste la jocurile publice, între timp el citea. De la 12 ani studiase marile opere filosofice ale lumii, de la 17, oratoria (împărații romani erau obligați să își redacteze singuri cuvântările și, dacă decepționau, erau luați în derâdere). Volumul apărut la Editura Enciclopedică, temeinic și pasionant, cuprinde pentru fiecare personalitate studiul separat al unui istoric (studii coordonate de Manfred Clauss), având șansa
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
pe cel care a încredințat oficiul; nici unul dintre cei doi nu are nevoie de consimțământul celuilalt. Can. 683 - § 1. Cu prilejul vizitei pastorale, ca și în caz de necesitate, Episcopul diecezan poate să viziteze, personal sau prin altcineva, bisericile și oratoriile pe care credincioșii le frecventează în mod obișnuit, școlile și celelalte opere religioase sau caritative, fie spirituale, fie temporale, încredințate călugărilor, însă nu școlile ce sunt deschise exclusiv elevilor proprii ai institutului. § 2. Dacă Episcopul descoperă eventualele abuzuri, poate lua
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
sacri să acorde o înaltă prețuire funcției de a predica, iar vestirea Evangheliei lui Dumnezeu tuturor oamenilor să fie una dintre principalele lor îndatoriri. Can. 763 - Episcopii au dreptul să predice cuvântul lui Dumnezeu pretutindeni, inclusiv în bisericile și în oratoriile institutelor călugărești de drept pontifical, dacă Episcopul locului nu a interzis în mod expres, în cazuri particulare, acest lucru. Can. 764 - Rămânând inviolabilă dispoziția can. 765, preoții și diaconii se bucură de facultatea de a predica pretutindeni, însă trebuie să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
presupus, al rectorului bisericii, dacă aceeași facultate nu a fost limitată sau retrasă de Ordinariul competent sau dacă o lege particulară nu a stabilit că este necesară o permisiune expresă. Can. 765 - Pentru a predica călugărilor în bisericile sau în oratoriile lor, este necesară permisiunea Superiorului competent conform constituțiilor. Can. 766 - Laicii pot fi admiși să predice într-o biserică sau într-un oratoriu dacă, în anumite circumstanțe, acest lucru este necesar sau, în cazuri particulare, este util, conform dispozițiilor Conferinței
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
cărți care tratează materiile menționate de § 2, chiar dacă nu sunt folosite în învățământ ca manuale, de asemenea, scrierile care conțin elemente referitoare în mod special la religie sau la morală, să fie supuse judecății Ordinariului locului. § 4. În biserici sau oratorii nu pot fi expuse, vândute sau dăruite cărți sau alte scrieri care tratează probleme de religie sau de morală, dacă nu au fost publicate cu permisiunea autorității ecleziastice competente sau dacă nu au fost aprobate ulterior de aceeași autoritate. Can.
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
în biserica echivalată bisericii catedrale, în biserica parohială, precum și în biserica sau oratoriul anexat casei unui institut călugăresc sau a unei societăți de viață apostolică; 2° poate fi păstrată în capela Episcopului și, cu permisiunea Ordinariului locului, în alte biserici, oratorii și capele. § 2. În locurile sacre în care este păstrată Preasfânta Euharistie, trebuie întotdeauna să existe cineva care să aibă grijă de ea și, pe cât se poate, preotul să celebreze acolo Liturghia cel puțin de două ori pe lună. Can.
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]