645 matches
-
Drumu-i lung ,povestea-i scurtă” un spectacol de succes.Sute de copii au dăruit aplauze ,minute în șir realizatorilor acestui minunat spectacol mu-zical... ne gândim și la cei care au reușit imprimarea întregii partituri muzicale în com- pania unui ansamblu orchestral...dirijat de Leonida Brezeanu, cel care a avut ideea punerii în scenă la Slănic- Prahova a unei operete,jucate de amatorii Teatrului Popular al Casei de Cul- tură din localitate (director Maria Corduleanu). SMARANDA OȚEANU-„Calitatea repertoriului formațiilor muzicale de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
China, Japonia, Hong-Kong, Taiwan și America de Sud. De asemenea, se regăsesc pe 11 CD-uri, produse de Maguelone și Nova Musica din Franța, MPS din Anglia, Sonoton din Germania, Editura Muzicală, Electrecord și Editura Societății Române de Radio. Creația camerală: Creația orchestrală:
Doina Rotaru () [Corola-website/Science/314695_a_316024]
-
Octors, Sabin Pautza, Cristian Mandeal, Lukas Vis, Mario Benzecry ș.a. Apare și în recitaluri de muzică de cameră și ar multiple înregistrări cu ansamblul "Camerata Lysy". A înregistrat toate cele trei concerte pentru vioară de Camille Saint-Saëns acompaniat de "Ensemble Orchestral de Paris" sub baghetă lui Lawrence Foster. În februarie 2005 a avut loc lansarea a patru CD cu integrală sonatelor pentru vioară de Ludwig van Beethoven în compania pianistei Dana Protopopescu (Editură Casă Radio din București). Liviu Prunaru este în
Liviu Prunaru () [Corola-website/Science/313548_a_314877]
-
dragoste, de dor, de jale, de cătănie și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori performanțe fără precedent, prin contopirea notelor muzicale cu tonalitatea cuvintelor, într-o simbioză perfectă. Din gama instrumentelor muzicale se remarcă, alături de cele eminamente pastorale (trâmbița
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
care însă nu a rezistat mult. În anul următor s-a întors în California unde a compus muzică pentru filmul produs de Paramount Pictures, "Alice în Wonderland". Această a fost prima ocazie pe Tiomkin de a compune nu numai partitura orchestrala a filmului ci și melodiile. Angajările în filme au continuat sporadic până când l-a întâlnit pe Frank Capră la o petrecere iar în scurt timp cei doi au format o strânsă prietenie. Cei doi au colaborat pentru prima dată în
Dimitri Tiomkin () [Corola-website/Science/314361_a_315690]
-
ale ei au participat la Concursul Eurovision. În 1973 când Israelul a participat prima dată la această competiție muzicală, melodia ei "Undeva" (Eysham), cântată de solista Ilanit s-a clasat pe locul al patrulea. Nurit Hirsh a dirijat atunci acompaniamentul orchestral. Dar succesul cel mai mare l-a avut cu "Abanibi" pe cuvintele lui Ehud Manor și în interpretarea lui Izhar Cohen care a cucerit Marele Premiu al concursului Eurovision în anul 1978. Cântecul, tradus apoi în multe limbi ale lumii
Nurit Hirsh () [Corola-website/Science/313447_a_314776]
-
Ele sunt notate distinct, astfel: (în jos) și (în sus). Instrumentele din familia viorii cunosc o multitudine de tehnici care implică notații corespunzătoare, însă prezentarea acestora depășește orizontul acestui articol. În acest sens, vezi execuția la vioară. Într-un concert orchestral, momentul în care dirijorul este aplaudat de către spectatori, instrumentiștii aplaudă și ei, mai puțin partidele de coarde cu arcuș. În schimb, aceștia vor lovi în mod repetat pupitrele pentru partituri cu arcușele. Precum s-a mai spus, arcușul este folosit
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
Cu toate că în probleme de muzică a fost în mare măsură autodidact, este astăzi recunoscut pentru abilitatea sa subtilă de manipulare a timbrului instrumental și a celui orchestral, muzica lui având ca sursă de inspirație o vastă gamă de stiluri muzicale: jazz, muzică pop, muzică japoneză tradițională, muzică de avangardă etc. Pentru prima dată a atras atenția criticilor muzicali în 1958 cu compoziția "Recviem pentru instrumente cu coarde
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
câte 300 de filme pe an), Takemitsu a compus muzica pentru peste 100 de filme, printre care unele ale lui Akira Kurosawa ("Dodeskaden" și "Ran"). A câștigat premii atât în Japonia cât și în străinătate, inclusiv "Prix Italia" pentru piesa orchestrală "Tableau noir" în 1958, "Premiul Otaka" în 1976 și 1981, "Premiul criticilor de film din Los Angeles" în 1987 (pentru muzica filmului "Ran" de Akira Kurosawa) și "Premiul Grawemeyer" în 1994 pentru "Fantasma/Cantos". În Japonia a primit "Premiul Academiei
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
o singură zonă geografică (Oltenia, Banat, Transilvania, Dobrogea de exemplu), acesta a acoperit toate stilurile regionale ale țării, Orchestra de muzică populară Radio și "Barbu Lăutaru" fiind formații de nivel național. Talentul său componistic înnăscut a permis prelucrări de anvergură orchestrală necunoscute în trecut. Având la dispoziție formații ample de 50-70 de instrumentiști, dar mai ales bazându-se pe virtuozi cu experiență, adunați de pe toate meleagurile, Nicu Stănescu a încercat să împrumute lucrărilor populare clasice o statură „simfonică” nouă. Modifică mai
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
instrumentiști, dar mai ales bazându-se pe virtuozi cu experiență, adunați de pe toate meleagurile, Nicu Stănescu a încercat să împrumute lucrărilor populare clasice o statură „simfonică” nouă. Modifică mai multe melodii pentru a suna altfel jocul timbrelor, dialogurile între partidele orchestrale, momentele de solo-uri alternate cu cele de ansamblu ("Hora Șapte scări", "Ceasornicul", "Anicuța neichii dragă", "Căruța poștei", "Suita de melodii ardelenești", "Brâul", "Ciuleandra", "Fedeleșul", "Mugur, mugurel"). Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
Moldovei și Bucovinei și interpretează cu succes diverse genuri muzicale, de la muzică culta (clasică) la caffe-concert, latino, retro, etno, ballad, reggae și tot ce sună frumos și ne încântă sufletul. Lucian cântă la vioară, claviaturi, instrumente populare și face aranjamente orchestrale, inclusiv înregistrări și masterizare în studio. Laurențiu interpretează cu succes la saxofon, clarinet, instrumente populare (fluier, ocarina, nai, caval) și taragot. Cătălin este solistul vocal principal al grupului și cântă deasemenea cu trompeta și familia alămurilor de fanfara.
Frații Reuț () [Corola-website/Science/322989_a_324318]
-
unde a început să lucreze la compunerea Simfoniei a treia. Cu asistența financiară a unui sponsor bogat, el a petrecut mai mulți ani călătorind în Elveția, Italia, Franța, Belgia și Statele Unite, timp în care a lucrat la mai multe piese orchestrale, inclusiv mai multe simfonii. În 1907 s-a stabilit la Paris cu familia sa și a fost implicat într-o serie de concerte organizate de către impresarul Serghei Diaghilev care a fost un promotor activ al muzicii ruse în Occident la
Alexandr Scriabin () [Corola-website/Science/319402_a_320731]
-
evidente filiații eminesciene) și în special pe ideea întrepătrunderii permanente a planului material cu cel spiritual într-o poveste de dragoste damnată ce transgresează lumea profană și continuă „dincolo de vămile văzduhului”. Planul real este sugerat în actul I de muzica orchestrală tradițională, iar planul imaginar prin muzică electronică, pentru ca în actul II situația să se inverseze într-o anamorfoză sonoră a realului în imaginar. Glisarea planului oniric peste cel real este realizată prin prezența unor fragmente de vals aparent dezarticulate ce
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
a celor două lumi. Criticii muzicali au apreciat demersul componistic inedit al lui Șerban Nichifor, numindu-l pe autor „filosof șlefuitor de lentile” și „maestru al anamorfozelor”, precum și „un admirabil melodist și totodată un fermecător generator de culoare armonică și orchestrală”, care a demonstrat că are „ambiția de a cuceri dimensiunile sensibilului auditiv, de a cultiva și aureola tradiția prin forța prezentului”. Compozitorul spaniol Luis de Pablo a compus în anii 1997-1999 o operă în trei acte și zece scene intitulată
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
artistice.” Stilul componistic al lui George Enescu este greu de definit, oscilând între stilul romantic monumental al lui Richard Wagner (în "Simfonia Nr. 1"), influențele muzicii franceze (de exemplu, în "Cântecele pe versuri de Clément Marot"), tendințele neo-baroce (în "Suita orchestrală Nr. 2") și exprimarea modernă cu totul personală din muzica de cameră, opera "Oedip" sau "Simfonia de Cameră". Nu trebuie uitată influența folclorului românesc, evidentă în cele două "Rapsodii Române", " Sonata pentru vioară" cu caracter popular românesc, "Suita orchestrală Nr.
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
Suita orchestrală Nr. 2") și exprimarea modernă cu totul personală din muzica de cameră, opera "Oedip" sau "Simfonia de Cameră". Nu trebuie uitată influența folclorului românesc, evidentă în cele două "Rapsodii Române", " Sonata pentru vioară" cu caracter popular românesc, "Suita orchestrală Nr. 3", sătească. Celebritatea internațională a lui George Enescu - de care era el însuși intrigat - se datorează în special "Rapsodiei Române Nr. 1", popularizată mai ales de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia, uitându-se marile sale creații
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
menține calitatea înaltă a interpretărilor de studio chiar și în timpul concertelor. Odată cu înregistrarea albumului "My Winter Storm" (2007) Turunen a îmbinat stilul interpretativ clasic cu cel rock, iar editorul Frank Rauscher observa că „vocea sa clasică plutește curajos peste sunete orchestrale și chitare brutale. Precum o pasăre phoenix ea se ridică în mod repetat și triumfă peste liniile melodice ample, fiind câteodată stimulată de coruri de femei.” De asemenea, Tarja s-a declarat mulțumită de interpretarea sa de pe acest album și
Tarja Turunen () [Corola-website/Science/297560_a_298889]
-
5 iunie 1980 Cronica la spectacolul cu opera "Faust" de Ch.Gounod "..........Ion Iancu este un interpret care concretizează toate cerințele unui dirijor de operă....... Respiră, cântă, trăiește cu fiecare din protagoniști spectacolului....... Gestulk este exact, încheierile precise....... Cu fosa orchestrală contactul a fost de totală comuniune. " Cronica radiofonică la spectacolul "Don Carlos" de G.Verdi, la Opera Națională din București, 12 octombrie 1992 "......Conducerea orchestrală a aparținut mult dotatului șef de orchestră din Timișoara- Ion Iancu. Ca să fiu laconic voi
Ion Iancu () [Corola-website/Science/297621_a_298950]
-
Respiră, cântă, trăiește cu fiecare din protagoniști spectacolului....... Gestulk este exact, încheierile precise....... Cu fosa orchestrală contactul a fost de totală comuniune. " Cronica radiofonică la spectacolul "Don Carlos" de G.Verdi, la Opera Națională din București, 12 octombrie 1992 "......Conducerea orchestrală a aparținut mult dotatului șef de orchestră din Timișoara- Ion Iancu. Ca să fiu laconic voi spune că orchestra Operei a sunat excelent, cu o mare bogăție de nuanțe, în armonie cu corul instituției......... Iată o colaborare de zile mari, pe
Ion Iancu () [Corola-website/Science/297621_a_298950]
-
un generic mai scurt și mai strălucitor, care consta din remixul melodiei specifice serialului și din imagini cu deghizările lui Sydney în timp ce apăreau numele actorilor. Genericul serialului prezintă muzică originală compusă de Michael Giacchino, ale cărui compoziții sunt în principal orchestrale. Coloana sonoră a serialului "Alias" reprezintă o îmbinare de piese orchestrale cu muzică electronică. Pe parcursul episoadelor sunt folosite numeroase melodii comerciale, potrivite în funcție de tipul scenei. Primul sezon din "Alias" a început în 2001. O referire la securitatea națională pe parcursul sezonului
Alias () [Corola-website/Science/297654_a_298983]
-
melodiei specifice serialului și din imagini cu deghizările lui Sydney în timp ce apăreau numele actorilor. Genericul serialului prezintă muzică originală compusă de Michael Giacchino, ale cărui compoziții sunt în principal orchestrale. Coloana sonoră a serialului "Alias" reprezintă o îmbinare de piese orchestrale cu muzică electronică. Pe parcursul episoadelor sunt folosite numeroase melodii comerciale, potrivite în funcție de tipul scenei. Primul sezon din "Alias" a început în 2001. O referire la securitatea națională pe parcursul sezonului 1 sugerează faptul că serialul se desfășoară nu foarte mult după
Alias () [Corola-website/Science/297654_a_298983]
-
Fuga în Re minor"". În 1708, Bach obține postul de organist de curte și maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar. În această funcție avea obligația de a compune nu numai muzică pentru orgă, dar și compoziții pentru ansambluri orchestrale, bucurându-se de protecția și prietenia ducelui Johann Ernst, el însuși compozitor. Pasionat de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi în timpul activității sale în Weimar. Din această perioadă datează celebra compoziție „Clavecinul bine temperat” (germană: "Wohltemperiertes Klavier
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
ducele Wilhelm Ernst, Bach este nevoit să părăsească Weimarul în 1717, transferându-se la curtea prințului Leopold de Anhalt-Cöthen. În acest timp, compune cele 6 concerte brandenburgice, precum și suitele pentru violoncel „solo”, sonatele și partitele pentru vioară „solo” și suitele orchestrale. În 1723, Johann Sebastian Bach este numit cantor și director muzical la biserica St. Thomas din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la școala de canto, pe de altă parte, să furnizeze compoziții
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
pentru orgă este o dovadă impresionantă a modului cum configurează imagini contrastante pe aceeași temă. Cantatele sale religioase, scrise pentru duminicile și sărbătorile de peste an, variază ca număr de părți (două sau trei) și cuprind arii, coruri, corale și pagini orchestrale. Unele arii au și forma ariei da capo. Cantatele sunt acompaniate de orgă sau orchestră, cărora le conferă ample preludii și interludii. Bach a scris și solo cantate pentru o voce, cu acompaniament de orgă sau orchestră. În “cantatele tragice
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]