529 matches
-
prezentat rezultate foarte interesante în acest cadru informațional. Primitiva modelelor din Teoria Alegerii Sociale este relația de preferință slabă<footnote Aceasta poate fi tratată ca un proxy pentru utilitate sau bunăstare și indică faptul că 1) utilitatea este tratată pur ordinal și 2) orice comparație interpersonală de utilitate este considerată a fi lipsită de semnificație. footnote>, notată în general cu R. Aceasta este o relație binară, exprimată în limbajul natural prin „x este cel puțin la fel de bun ca y” sau „x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian, preferințele sunt separabile. De aceea, Breyer amendează suplimentar condiția domeniului universal, înlăturând preferințele neliberale, definite ca acele preferințe pentru o problemă, opuse preferințelor individului decisiv pe acea problemă, și pentru care intensitatea ordinală este mai mare decât cea pentru perechea pe care el este decisiv. Înlăturând aceste preferințe, Breyer demonstrează că există o funcție de preferință socială aciclică ce îndeplinește condiția Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea , 1α = indică intensitatea preferinței pe perechea, iar nα = semnifică distanța ordinală dintre orice număr finit de alternative. Vom nota, așadar, cu [ , ]n m ia a α , preferința între două alternative oarecare, împreună cu intensitatea acesteia, relative la un individ i. Voi începe cu prude vs. lewd (original). Profilurile individuale sunt, prin U
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
utilitarianismul benthamian, cât și funcția de bunăstare socială arrowiană sunt funcționali de bunăstare socială. Diferența dintre cele două funcții este aceea că prima (funcția de bunăstare benthamiană) este cardinală și comparabilă interpersonal, în vreme ce a doua (funcția de bunăstare arrowiană) este ordinală și necomparabilă interpersonal. Funcționalii de bunăstare socială permit, așadar, discuția despre mai multe tipuri de funcții de bunăstare socială și despre formularea de rezultate mai generale. footnote>. Între aceasta din urmă și funcția de bunăstare socială arrowiană există însă diferențe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tipuri de restricții informaționale: comparabilitatea interpersonală a utilităților și măsurarea acestora. În primul caz este vorba despre posibilitatea de a compara utilitățile indivizilor diferiți; în cel de-al doilea caz este vorba despre modul în care concepem utilitatea - cardinal sau ordinal<footnote Voi nota cu (on): ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și comparabilitate (cc’): cardinalitate și comparabilitate pe unitate; (cc): cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel puțin cinci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate<footnote În engleză: „Interpersonally unit comparable cardinal welfare function”. footnote>; e) funcții de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru construirea unei funcții de bunăstare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru construirea unei funcții de bunăstare socială impun anumite restricții informaționale, adică exclud anumite tipuri de informație. Voi da câteva exemple pentru fiecare dintre ele: funcțiile de bunăstare arrowiene sunt ordinale și noncomparabile interpersonal, în vreme ce utilitarianismul benthamian poate fi construit sub forma unei funcții de bunăstare cardinală și comparabilă interpersonal pe unitate. Un exemplu de funcție de bunăstare ordinală, dar interpersonal comparabilă, este regula maximin rawlsiană<footnote A se vedea Rawls (1971
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Voi da câteva exemple pentru fiecare dintre ele: funcțiile de bunăstare arrowiene sunt ordinale și noncomparabile interpersonal, în vreme ce utilitarianismul benthamian poate fi construit sub forma unei funcții de bunăstare cardinală și comparabilă interpersonal pe unitate. Un exemplu de funcție de bunăstare ordinală, dar interpersonal comparabilă, este regula maximin rawlsiană<footnote A se vedea Rawls (1971), (1974). footnote>. Pentru funcții de bunăstare cardinală, dar fără a permite comparațiile interpersonale de utilitate, un exemplu este soluția negocierilor Nash<footnote A se vedea Nash (1950
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p. 23]. Formal. Voi denumi această funcție ca fiind „funcție de bunăstare socială arrowiană” și o voi nota cu FBSA. În forma dată de Arrow, funcția de bunăstare socială a) admite preferințele ca aproximare pentru utilitate; b) admite doar preferințele exprimate ordinal; c) admite doar soluțiile sociale realizate fără comparații interpersonale. Acesta este cadrul larg pe care îl propune Arrow. El exclude în mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici excluderea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici excluderea de informație<footnote Prin informație, aici, am în vedere atât tipul de funcțional de bunăstare socială - faptul că funcția este cardinală sau ordinală, sau comparabilă ori incomparabilă interpersonal -, cât și diferitele restricții care pot fi impuse anumitor funcții de bunăstare socială. Pentru a înțelege mai bine această idee, să luăm cazul teoremei Arrow și o metaforă. Să presupunem că dorim să udăm o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
metaforă. Să presupunem că dorim să udăm o grădină cu un furtun de grădină. Debitul și presiunea apei sunt în funcție de modul în care este fabricat furtunul și în funcție de presiunea externă asupra furtunului. În cazul de față, furtunul este o funcție ordinală și noncomparabilă interpersonal. Să presupunem, în continuare, că pe furtun își așază, pe rând, picioarele un elefant. Aceste picioare reprezintă condițiile impuse de Arrow funcției sale de bunăstare socială. Când toate cele patru picioare ale elefantului sunt pe furtun (domeniul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
neutralitate și modul în care o restricționează ordinalitatea și noncomparabilitatea interpersonală ar fi una de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de furtun (cadrul informațional, să zicem ordinal și noncomparabil), cât și alte caracteristici ale acestuia (să zicem, condiția de neutralitate, anonimitate etc.). Nu neg această diferență, însă, câtă vreme, în ambele cazuri, se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
is the weighting of each</keyword><keyword>rank order of the country by 1/3 and summing the weighted ranking of the 3</keyword><keyword>indicators. The flaw here is the problem of application of ratio scales</keyword><keyword>on ordinal magnitudes. The rank correlation coefficient between real</keyword><keyword>GDP/capita and life expectancy, real GDP/capita and literacy</keyword><keyword>and literacy</keyword><keyword>and life expectancy are .90, .80, and .89, respectively. HDI is also</keyword><keyword>correlated
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
is the weighting of each</keyword><keyword>rank order of the country by 1/3 and summing the weighted ranking of the 3</keyword><keyword>indicators. The flaw here is the problem of application of ratio scales</keyword><keyword>on ordinal magnitudes. The rank correlation coefficient between real</keyword><keyword>GDP/capita and life expectancy, real GDP/capita and literacy</keyword><keyword>and literacy</keyword><keyword>and life expectancy are .90, .80, and .89, respectively. HDI is also</keyword><keyword>correlated
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
corelație Pearson r Condiții: cele două variabile trebuie să fie: 1. cantitative; 2. normal distribuite și 3. relația dintre variabile să fie liniară. 6.2.3. Corelația Kendall și coeficientul de corelație Kendall t Condiția de aplicare: ambele variabile sînt ordinale și fie au un număr redus de categorii (de exemplu, 3), fie există un număr ridicat de ranguri egale. 6.3. Teste t (teste parametrice) Testele t sînt teste de comparare a mediilor. Există trei tipuri de teste t: -testul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de organizatorul schemei de testare a competenței, care să conțină indici statistici specifici laboratorului pentru analizele cantitative (CV, Bias, scor Z, incertitudinea valorii atribuite) sau evaluarea și indici statistici pentru programele de control extern semicantitative (ex: proteine speciale latex), calitative ordinale (ex: sumar urină) și calitative nominale (ex: grupe sânge, identificare bacterii). 4. Actele doveditoare pentru participarea de cel puțin 4 ori/an la scheme de testare a competenței în anul 2014: contracte cu organizatorii schemelor de testare a competenței și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262547_a_263876]
-
de organizatorul schemei de testare a competenței, care să conțină indici statistici specifici laboratorului pentru analizele cantitative (CV, Bias, scor Z, incertitudinea valorii atribuite) sau evaluarea și indici statistici pentru programele de control extern semicantitative (ex: proteine speciale latex), calitative ordinale (ex: sumar urină) și calitative nominale (ex: grupe sânge, identificare bacterii). 4. Actele doveditoare pentru participarea de cel puțin 4 ori/an la scheme de testare a competenței în anul 2014: contracte cu organizatorii schemelor de testare a competenței și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262984_a_264313]
-
de organizatorul schemei de testare a competenței, care să conțină indici statistici specifici laboratorului pentru analizele cantitative (CV, Bias, scor Z, incertitudinea valorii atribuite) sau evaluarea și indici statistici pentru programele de control extern semicantitative (ex: proteine speciale latex), calitative ordinale (ex: sumar urină) și calitative nominale (ex: grupe sânge, identificare bacterii). 4. Actele doveditoare pentru participarea de cel puțin 4 ori/an la scheme de testare a competenței în anul 2014: contracte cu organizatorii schemelor de testare a competenței și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262104_a_263433]
-
de organizatorul schemei de testare a competenței, care să conțină indici statistici specifici laboratorului pentru analizele cantitative (CV, Bias, scor Z, incertitudinea valorii atribuite) sau evaluarea și indici statistici pentru programele de control extern semicantitative (ex: proteine speciale latex), calitative ordinale (ex: sumar urină) și calitative nominale (ex: grupe sânge, identificare bacterii). 4. Actele doveditoare pentru participarea de cel puțin 4 ori/an la scheme de testare a competenței în anul 2014: contracte cu organizatorii schemelor de testare a competenței și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263246_a_264575]
-
la cabinet b) efectuate la domiciliu *1) conform art. 1 alin. (3) lit. a) din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 423/191/2013 . *2) conform cap. III, lit. A NOTA 4 și NOTA 5 din anexa nr. 1 la Ordinal nr. 423/191/2013 . *3) conform cap. III, lit. B. pct. 3, lit. b) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 423/191/2013 . *4) se raportează conform cap. III, lit. B, pct. 4 - NOTA din anexa nr. 1 la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251327_a_252656]
-
la cabinet b) efectuate la domiciliu *1) conform art. 1 alin. (3) lit. a) din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 423/191/2013 . *2) conform cap. III, lit. A NOTA 4 și NOTA 5 din anexa nr. 1 la Ordinal nr. 423/191/2013 . *3) se raportează conform cap. III, lit. B. pct. 3, lit. b) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 423/191/2013 . *4) se raportează conform cap. III, lit. B, pct. 4 - NOTA din anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251327_a_252656]
-
la cabinet b) efectuate la domiciliu *1) conform art. 1 alin. (3) lit. a) din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 423/191/2013 . *2) conform cap. III, lit. A NOTA 4 și NOTA 5 din anexa nr. 1 la Ordinal nr. 423/191/2013 . *3) se raportează conform cap. III, lit. B. pct. 3, lit. b) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 423/191/2013 . *4) se raportează conform cap. III, lit. B, pct. 4 - NOTA din anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251327_a_252656]
-
substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
sufix diminutival, peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
de organizatorul schemei de testare a competenței, care să conțină indici statistici specifici laboratorului pentru analizele cantitative (CV, Bias, scor Z, incertitudinea valorii atribuite) sau evaluarea și indici statistici pentru programele de control extern semicantitative (ex: proteine speciale latex), calitative ordinale (ex: sumar urină) și calitative nominale (ex: grupe sânge, identificare bacterii). 4. Actele doveditoare pentru participarea de cel puțin 4 ori/an la scheme de testare a competenței în anul 2014: contracte cu organizatorii schemelor de testare a competenței și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262105_a_263434]