3,402 matches
-
fi bobul, lupinul, fasolea, lintea, năutul, quinoa, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiții de stres termic și hidric, cu potențial productiv și calitativ ridicat. Vor fi dezvoltate în condiții de câmp, culturi intercalate de fasole, năut și lupin cu orz și porumb și se va analiza performanța și calitatea culturii. De asemenea, se va evalua activitatea simbiotică a bacteriei Rhizobium sp. prin analiza plantelor în faza de înflorit și determinarea prin analize chimice a azotului ramas în sol, după plantele
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
toamnă și identificarea celor mai productive linii și mai rezistente la factorii de stress abiotic și biotic; ... – Utilizarea leguminoaselor în dezvoltarea sănătății și agriculturii durabile; ... – Vor fi dezvoltate în condiții de câmp, culturi intercalate de fasole, năut și lupin cu orz și porumb și se va analiza performanța și calitatea culturii; ... – Evaluarea activității simbiotice a bacteriei Rhizobium sp. prin analiza plantelor în faza de înflorit și vor fi luate probe de sol pentru analiza azotului rămas în sol după plantele leguminoase
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
soiuri noi cu stabilitate substanțial îmbunătățită a performanțelor cantitative și calitative, în contextul condițiilor actuale de cultură; -Predarea la ISTIS, în vederea înregistrării ca soi, a 1 -2 linii de orz/orzoaică superioare calitativ; -Analiza economică a eficienței zonale a culturii orzului ca obiectiv de importanță națională; -Ghid de bune practici pentru cultivarea orzului/ orzoaicei de bere; -Identificarea unor soiuri tolerante la secetă indusă și introducerea acestora în programele de ameliorare, pentru diversificarea bazei ereditare cu forme rezistente la secetă. Industria malțului
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
vor determina o accentuare semnificativă a incidenței factorilor de stress biotic și abiotic, de aceea se impune crearea și promovarea permanentă a noi genotipuri de orz/orzoaică, în vederea asigurării materiei prime pe plan național. Pentru a contribui la stimularea cultivării orzului, la utilizarea materiei prime autohtone în industria prelucrătoare și implicit la reducerea importurilor, proiectul își propune să obțină genotipuri noi, cu adaptabilitate ridicată și cu pretabilitate superioară pentru fabricarea malțului și berii, încălzirea globală devine o realitate pregnantă și pentru
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
toamnă și identificarea celor mai productive linii și mai rezistente la factorii de stress abiotic și biotic; -Utilizarea leguminoaselor în dezvoltarea sănătății și agriculturii durabile; -Vor fi dezvoltate în condiții de câmp, culturi intercalate de fasole, năut și lupin cu orz și porumb și se va analiza performanța și calitatea culturii; -Evaluarea activității simbiotice a bacteriei Rhizobium sp. prin analiza plantelor în faza de înflorit și vor fi luate probe de sol pentru analiza azotului rămas în sol după plantele leguminoase
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
fi bobul, lupinul, fasolea, lintea, năutul, quinoa, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiții de stres termic și hidric, cu potențial productiv și calitativ ridicat. Vor fi dezvoltate în condiții de câmp, culturi intercalate de fasole, năut și lupin cu orz și porumb și se va analiza performanța și calitatea culturii. De asemenea, se va evalua activitatea simbiotică a bacteriei Rhizobium sp. prin analiza plantelor în faza de inflorit și determinarea prin analize chimice a azotului ramas în sol, după plantele
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) 1.OBIECTIVUL, CONȚINUTUL LUCRĂRII ȘI SURSA DATELOR Domeniul statistic: Statistica agriculturii Obiectivul: Elaborarea lucrărilor „Balanțele produselor agricole la producători”, „Bilanțuri alimentare”, „Bilanțuri de aprovizionare pentru principalele produse agro-alimentare”. Principalele variabile cercetate: Stocurile cantitative de: grâu, orzoaică, orz, porumb, floarea soarelui, rapiță, soia de la deținători. Sursa datelor: Surse administrative - Direcțiile agricole județene aparținând Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 2.MODUL DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ȘI TERMENELE DE DISEMINARE Indicatori rezultați: Principalele stocuri de produse agricole de la deținători
PROGRAMUL din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265601]
-
am să pun să le mute în alte padocuri pe cele fătate. Au crescut purceii și nu mai au spațiu suficient să facă mișcare. Trebuie să meargă cineva la moară să mai macine uruială. Tot mazăre cu soia, porumb și orz amestecăm? Trec și pe la magazine să văd cum stăm cu făina de oase. Ajută la creșterea purcelușilor acum când sunt mici și mai ales la găinile ouătoare. - Bine, te descurci tu. Știi ce ai de făcut. Mai vezi la fața
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
de gura sacului eu pe o parte, Petrică de cealaltă, cât el turna cu banița[ - o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale] în sac grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță[ - Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni, din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul[ - Un fel de traistă dreptunghiulară confecționată din pânză de iută, plină cu mâncare (boabe de orz, ovăz, porumb, sau pleavă amestecată cu tărâțe de grâu) ce se leagă de oiște în fața cailor. NA] cu grăunțe în capătul oiștiei să mănânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
Velica, ce își varsă apele în râul Marea Morava, la sud de Beograd, exista, din vremuri străvechi, o localitate numită Jagodina, foarte vestită în istoria Serbiei. Era locul cel mai frumos de locuit pentru oameni care iubeau să cultive grâu, orz, secară, dar să și crească animale multe: vite, cai, oi, măgari, animale de curte. Localitate aflată într-un ținut de dealuri blajine, pline de păduri, de poieni și ape ce erau binecuvântări ale Cerului pentru locurile acestei țări. La marginea
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
acasă, la ai săi! Merse toată noaptea, iar zorii zilei îl găsiră pe culmile munților Soco Banija, și, de pe înălțimea unui vârf de munte, văzu, în depărtare, satul său natal cel drag. Ce frumusețe! Poieni verzi, ogoare de grâu și orz, livezi îmbelșugate, râuri lucioase. Se îndreptă, cât putea de repede, într-acolo. Cam spre seară, intră în satul său. Mai era atât de puțin, și va fi acasă la el! Cât de dor îi fusese de casă, de ai săi
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
de jaf al lui Ismail, dispăru încă de cum auzi glasul ca de tunet al lui Milan. Dar Ismail alergă la picioarele lui Milan, căzu în genunchi, să-i ceară iertare. Apoi, amândoi, începură să stingă casa din flăcări. Hambarul cu orz nu reușiră să-l salveze, casa, însă, scăpase! Din pădurea din apropiere, mama lui Milan, bunica, surorile sale și cu soțul Zorei apărură dintre fagi, și se uitau cum Milan și cu turcul stingeau ultimele urme ale incendiului. Milan, de cum
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
hrănească animalele din grajd. Turcul era foarte bucuros de viața la acești oameni de treabă. Îi slujea cu toată inima, încât, se poate spune, că plătise cu vârf toată paguba pe care o adusese familiei Vlahovic prin arderea hambarului de orz. După trei ani de trăit în Jagodina, turcul Ismail își dădu seama că religia provoslavnă este cea mai bună, cea mai dreaptă, mai bună decât cea a părinților săi. Așa că, ceru să fie creștinat, iar dorința îi fusese îndeplinită nu
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
un copil de doisprezece ani, împotriva celor care ar fi dorit să se înfrupte din struguri, când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărca cu paie de orz o saltea făcută special de mama, din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[ - Material combustibil sub formă de chirpici, obținut din dejecțiile animalelor adunate în tot timpul anului, care în final se tasau cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz, că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci, nu se foloseau ca acum, covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
-un vițeluș zburdalnic alergând cu coada pe sus. Apoi, apăreau o mulțime de copii alergând după vite, ori, cel mai adesea, jucându-se. Dincolo de aceste coclauri de pășune, se vedeau întinderi nu prea mari cu parcele de culturi de grâu, orz, ceapă și zarzavat. Deși mici, loturile de pământ erau îngrijite, frumos împrejmuite, chiar dacă nu prea prospere. Și mai pitoresc era când te apropiai de câte o căsuță simplă a locuitorilor din acel sat, care erau evrei, supuși în țara Egiptului
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
prin toată curtea, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică de cealaltă, cât el turna cu banița în sac grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță . Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
maćhe, kicom kamle. [12] The pala sosθe ćăllile, phendă Pesre ućenikorenqe: Xannăren o puśuka șo aćile, kaj te na xacardǒl vareso. [13] The xannărde the phërde deśuduj kośarkes puśukença, șo aćile kaθa kola save xale anda kola panć mangrre de orz. [14] The o manuśa kana dikhle će minuna kerdă, phenenas: Kado hin ćăćes o Prohorokos, Kaj hin te avel and-e lumă. [15] The o Jezuśis, kana prinʒăndă ke avena the lena Leș silimen, kaj te keren Leș kralis, gilă paneś
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 6 / IOAN, VI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371970_a_373299]
-
se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
un copil de doisprezece ani împotriva celor care ar fi dorit să se înfrupte din struguri când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărcă cu paie de orz o saltea făcută special de mama din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau ca acum covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
am să pun să le mute în alte padocuri pe cele fătate. Au crescut purceii și nu mai au spațiu suficient să facă mișcare. Trebuie să meargă cineva la moară să mai macine uruială. Tot mazăre cu soia, porumb și orz amestecăm? Trec și pe la magazine să văd cum stăm cu făina de oase. Ajută la creșterea purcelușilor acum când sunt mici și mai ales la găinile ouătoare. - Bine, te descurci tu. Știi ce ai de făcut. Mai vezi la fața
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
de căpșunică, soiul de viță predominantă în curtea tatălui său. Cum de data aceasta nu a mai uitat să-și facă provizii de cafea, a făcut și câte o cafea, să-și răsfețe părinții care se mulțumeau cu surogatul din orz. - Bine, fata mamii, dar la ora asta mai bem cafea? La noapte o să stăm cu ochii înfipți în tavan. - Lasă, mamă, că nu veți păți nimic. Vine el și somnul la cât sunteți voi de obosiți după o zi de
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]