2,340 matches
-
discursurilor intelectuale (științific, politic, religios, artistic) conform unor reguli, mereu schimbătoare, ale jocului, abordat de teoretician ca un concept-test, un veritabil dispozitiv de diagnoză. În Dionysus Reborn ludicul este vizorul prin care se citesc, într-o masă eteroclită de texte, oscilațiile mentalității occidentale între valori polare numite raționale și preraționale. Mentalitatea prerațională implică devenirea cosmică neîndiguită, generatoare de conflicte violente și mizând pe interacțiunea liberă a șansei și a hazardului. Cea de tip rațional tinde mai curând spre temperanță și abstractizare
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
egal posibile ale persoanei umane. Opțiunea este, de fapt, nu atât alegere, cât mai ales În funcție de „ambivalența” persoanei care Înclină către bine sau către rău, fie din considerente morale, fie sub imperiul pulsiunilor sale primare. Fiecare dintre noi simțim această „oscilație” interioară. „Nu binele pe care vreau să-l fac Îl fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac Îl fac” spune Sfântul Pavel. Aceeași ambivalență o Întâlnim și la Mephistopheles care Îi spune lui Faust (Goethe, Faust, IĂ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și Faust, care-și resimte dubla natură interioară, la rândul său, Sf. Pavel spunea: „Nu binele pe care-l doresc, ci răul pe care nu-l doresc, Îl fac”. Este același sentiment al dublului care este resimțit În planul conștiinței - oscilația Între bine și rău, Între sus și jos, pe care atât Sf. Pavel, cât și Faust le trăiesc ca pe o dramă a neliniștii sufletești interioare În raport cu valorile morale. Este lupta permanentă Între tentația răului și menținerea binelui. 5Ă O
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Robert), dar și de analiza fenomenologică (E. Husserl) și de existențialism (M. Heidegger); un rol important este atribuit evenimentelor vieții trăite de individ (E. Minkowski, K. Jaspers, S. Freud, K. Schneider). Ținând cont de aceste aspecte, se poate reprezenta schematic oscilația personalității (P) între sănătatea mintală (SM) și boala psihică (BP), în raport cu factorii de vulnerabilitate și mediu (M), așa cum se poate vedea din schema de mai jos. conflict dezechilibru dezadaptare eșec P M (factori morbigenetici) presiune eliberare (factori sanogenetici) satisfacție adaptare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la baza delirului de interpretare (Sérieux și Capgras). Genil-Perrin distinge următoarele trăsături clinice: supraestimarea propriului Eu, o neîncredere ostilă în ceea ce privește ambianța, falsitatea judecăților, inadaptare socială. Constituția ciclotimică constă în oscilațiile permanente de activitate deasupra sau dedesubtul normalului, cu alternative de excitație euforică sau de inhibiție depresivă. Din acest tip de constituție se dezvoltă PMD, boala afectivă, depresiile, mania (E. Kraepelin, A. Kahlbaum, E. Kretschmer). Constituția schizoidă este tendința de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
concrete susceptibile de a-l plasa cu cât mai mare exactitate În peisajul politic al epocii, precum și de a oferi explicații asupra contradicțiilor personajului. O analiză a surselor și formării discursului politic boerescian poate juxtapune cu o oarecare exactitate transformările, oscilațiile, elementele de ruptură și cele de continuitate. „Debutul politic” al lui Boerescu a avut loc În timpul revoluției din 1848, În timpul studiilor liceale de la colegiul „Sfântu Sava”. El a semnat câteva articole În ziarul lui C. A. Rosetti, Pruncul român . Această
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
corupătoare” și „bunului sălbatic” par a fi preluate fie de la Rousseau, fie de la unul dintre numeroșii săi epigoni. Receptarea lui Boerescu era Însă una atipică; „civilizația” și „inocența” intrau Într-un bizar raport de convergență. Diletantism juvenil? Foarte probabil. Însă oscilația Între scepticism și candoare progresistă precum și Încercarea de a le concilia urmau să rămână constante ale profilului intelectual boerescian. Cea mai coerentă expunere a concepțiilor politice ale lui Vasile Boerescu din perioada studiilor pariziene o conține lucrarea La Roumanie après
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
starea noastră socială și de dificultățile practice de la noi” și „execuția” statutului dezvoltător al Convenției de la Paris, „singura Încercare de vot universal, care s-a făcut la noi În țară”, cu efecte nu „din cele mai bune” . Am arătat deja oscilațiile de mai târziu ale politicianului, precum și Încercarea de a mima, la nivelul argumentării, constanța. Recuperarea trecutului imediat, a tradiției organice, nu s-a limitat Însă la momentul Convenției de la Paris. O importantă contradicție față de discursul primilor ani a apărut În
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
cel puțin la nivelul ierarhiei și al ramurii sale monahale, făcea loc unei apologii argumentate În cel mai conservator discurs boerescian. Considerațiile sumare de mai sus sunt suficiente pentru a proba consonanța În paradox a unei identități doctrinare complexe. Eclectismul, oscilația Între raționalism și tradiționalism, Între conservarea ierarhiei și reforma politică, Între libertate și autoritate marchează cel mai provocator discurs, sub aspect doctrinar, din prima parte a domniei lui Carol I. Schimbările de poziție din spectrul politic, o sociabilitate eludând adesea
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
AURORA AGHEORGHIESEI EDITURA PIM Iași, 2010 EDITURA PIM INTRODUCERE Tema predării oscilațiilor si undelor mecanice este una din cele mai interesante si in același timp dificile din întreaga programa de fizica din liceu. Importanta temei poate fi motivata printr-o multitudine de argumente ce vor fi detaliate pe parcursul prezentării lucrării. Fenomenele legate
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
mecanice este una din cele mai interesante si in același timp dificile din întreaga programa de fizica din liceu. Importanta temei poate fi motivata printr-o multitudine de argumente ce vor fi detaliate pe parcursul prezentării lucrării. Fenomenele legate de acustica, oscilații si unde pot fi abordate începând cu gimnaziul si regăsite in toți anii de liceu. putem afirma ca este tema ce acoperă zona cea mai mare din programe de fizica; legat de aceasta observație apar si dificultățile de abordare concreta
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de vedere metodic a acestei probleme. Lucrarea de fata încearcă o astfel de abordare având drept principale obiective: analizarea principalelor aspecte metodice legate de acest subiect; prezentarea conținutului științific al subiectului (capitolul I si II); Capitolul I este dedicat prezentării oscilațiilor mecanice iar cel de-al doilea elementelor de acustica muzicala. Fenomenele legate de acustica muzicala au fost prezentate mai mult din punct de vedere calitativ, nepunându-se accent pe latura matematica. Acest fapt se datorează in special faptului ca aplicabilitatea
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
pe o axă a unui punct aflat în mișcare circulară uniformă pendulul lui Kater pendulul cicloidal pendulul de torsiune balansierul metronomul Pentru studierea mișcării oscilatorii, se definesc următoarele mărimi fizice: • Perioada. (T) a mișcării oscilatorii este timpul necesar efectuării unei oscilații complete; (T)SI= s. • Frecvența (ν) a mișcării oscilatorii este numărul de oscilații efectuate în unitate de timp; (ν)SI=Hz • Elongația x (sau y) a mișcării oscilatorii este deplasarea oscilatorului față de poziția de echilibru, la un moment dat (x
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
Kater pendulul cicloidal pendulul de torsiune balansierul metronomul Pentru studierea mișcării oscilatorii, se definesc următoarele mărimi fizice: • Perioada. (T) a mișcării oscilatorii este timpul necesar efectuării unei oscilații complete; (T)SI= s. • Frecvența (ν) a mișcării oscilatorii este numărul de oscilații efectuate în unitate de timp; (ν)SI=Hz • Elongația x (sau y) a mișcării oscilatorii este deplasarea oscilatorului față de poziția de echilibru, la un moment dat (x) SI = m. • Amplitudinea (A) este elongația maximă pe care o atinge oscilatorul în timpul
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
moment dat (x) SI = m. • Amplitudinea (A) este elongația maximă pe care o atinge oscilatorul în timpul mișcării. Dacă oscilatorul este scos din poziția de echilibru, printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare este înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
A) este elongația maximă pe care o atinge oscilatorul în timpul mișcării. Dacă oscilatorul este scos din poziția de echilibru, printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare este înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare este înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu distanța până la poziția de echilibru, F = Ky (sau F = Kx). Relație între mișcarea circulara uniformă și mișcarea oscilatorie armonică. Consideram un punct material
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
înmultirea cu V și defazarea înainte cu φ. I.3. Exemple de oscilatori I.3.1 Pendulul elastic Pendulul elastic este un punct material de masă m, suspendat de un resort cu masă neglijabilă, de constantă elastică K, ce efectuează oscilații verticale (Fig.6). Forța cu care resortul acționează asupra corpului este o forță elastică, egală în modul cu forța deformatoare dată de legea lui Hooke, dar de sens opus deformației. In timpul oscilațiilor, greutatea rămâne constantă iar forța elastică variază
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
neglijabilă, de constantă elastică K, ce efectuează oscilații verticale (Fig.6). Forța cu care resortul acționează asupra corpului este o forță elastică, egală în modul cu forța deformatoare dată de legea lui Hooke, dar de sens opus deformației. In timpul oscilațiilor, greutatea rămâne constantă iar forța elastică variază în funcție de alungirea resortului, y. Aceasta este o forță de tip elastic, orientată către poziția de echilibru fiind proporțională cu depărtarea oscilatorului față de această poziție. Energia potențială a pendulului elastic, în câmp gravitațional, este
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]