1,360 matches
-
Moldova Nouă, Drobeta-Turnu Severin, Cetate, Corabia, Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Călărași, Brăila, Galați, Tulcea, Hîrșova, Sulina etc.) și sate (de ordinul sutelor). Străbate masive muntoase importante, are peste o sută douăzeci de afluenți și formează sute de lacuri și bălți, ostroave, pe malurile sale ori între brațele și canalele derivate. Geografii Antichității îl descriu ca avînd cinci, șase sau chiar șapte brațe la vărsare, ceea ce ar putea însemna că și-a schimbat sau i s-a schimbat între timp cursul pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai obișnuită este observația obiectivă. Prut Este numele unui afluent de stînga al Dunării, lung de 742 de kilometri pe teritoriul Romîniei, și care constituie granița de stat dintre Romînia și Republica Moldova. De la acest hidronim s au format, prin polarizare, Ostrovul Prut, Rezervația Rîul Prut, locul Pruteț în Culoarul Prutului, Prutețul Bălătău, Prutul Vechi, Lunca Joasă a Prutului (rezervație naturală), Lunca Joasă a Prutului Inferior (parc natural), Șesul Prutului. Numele este atestat de Herodot sub forma Pórata, folosită de localnicii sciți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Corbului, Rîpa Corbului, Valea Corbului, Vîrfu Corbului etc.), unii cercetători au avansat ipoteza existenței, în prealabil, a unui nume romînesc comun sau propriu (de persoană), dezvoltat din tema corb și tradus de slavi ca Vrancea. Este dat ca exemplu tandemul Ostrovul Corbului- pădurea Vrancea (aflate foarte aproape una de alta). Fantezistă este ipoteza bazei slave *vran (<bran, „poartă“) + ik, cu sensul de „defileu“, și cea a unui nume anterior neatestat *Frange (< lat. frange), care ar însemna „frîngerea, adică „îndoitura“ Carpaților.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
datorită orientării societății românești spre lumea Europei occidentale. În plan lingvistic, acest fapt a condus la marginalizarea și, uneori, chiar la eliminarea vechilor termeni împrumutați, pe cale cărturărească, din slavonă (se spune secol alături de veac, dar numai insulă și spion în loc de ostrov și iscoadă) sau din turcă (bazin în loc de havuz). Influența franceză a contribuit mai ales la înlocuirea masivă a vechilor termeni în anumite limbaje specializate, în care au pătruns ulterior și termeni din germană și engleză. Problemele etimologice pe care le
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prin Fetești, pe la Urziceni și pe „autostrada soarelui“ (pe-asta nu știu de ce-o numeau așa, că avea doar două benzi și iarna rămâneai înțepenit pe ea, cu mașina scufundată în zăpadă). Mai exista și-un al patrulea, prin Ostrov, dar acolo treceai Dunărea cu bacul și parcă n-aveam chef să văd peștii în noiembrie. Am luat-o pe drumul prin Urziceni; era mai lung, te filau și vreo nouă radare, dar măcar nu rupeai mașina. Maria a adormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
recunoști, zici? Dar Ptițân e martor! Vrei să-ți spun cine ești? Păi, dacă ți-aș arăta acum trei ruble, dacă le-aș scoate din buzunar, ai fi în stare, de dragul lor, să te târăști în patru labe până la Vasilievski Ostrov! Ăsta-mi ești! Așa ți-e sufletul! Și acum am venit ca să te cumpăr cu bani, nu te uita la cizmele pe care le am în picioare, căci, frate, am bani mulți, te cumpăr de viu pe tine și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mine, iar tu, după asta, ai venit în pețit și mai că n-ai adus-o și pe soră-ta! Oare Rogojin a avut dreptate când a zis că ești în stare, pentru trei ruble, să te târăști până la Vasilievski Ostrov? — Se târăște, spuse deodată Rogojin, încet, dar cu un aer de profundă convingere. — Și măcar dacă ai muri de foame, dar se zise că ai leafă frumoasă! Și, pe lângă rușine, mai erai în stare să duci în casă o soție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Gata! Nu te-apropia! — Gata! se auziră câteva glasuri. Ne-așteaptă troicile cu zurgălăi! Nastasia Filippovna înșfăcă pachetul. — Ganka, mi-a venit o idee; vreau să te răsplătesc; de ce să pierzi totul? Rogojin, se târăște pentru trei ruble până la Vasilievski Ostrov! — Se târăște! Ei bine, ascultă, Ganea, vreau să-ți privesc sufletul pentru ultima oară; m-ai chinuit și tu trei luni încheiate; acum e rândul meu. Uite pachetul ăsta, în el sunt o sută de mii! Acum îl arunc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mine, că eu însumi sunt un gimnazist sărman (mi-am exagerat cu bună știință umilința; am absolvit de mult cursurile și nu mai sunt gimnazist) și că n-are rost să-mi cunoască numele, dar că plec imediat la Vasilievski Ostrov, unde locuiește colegul meu Bahmutov și că, întrucât știu precis că unchiul lui, consilier titular de stat, celibatar și fără copii, își adoră cu adevărat nepotul și-l iubește cu patimă, văzând în el ultimul vlăstar al familiei, «poate, colegul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se mai poate aștepta la nimic bun. M-au condus cu plecăciuni, aproape că nu mai erau în toate mințile de bucurie. N-o să uit niciodată expresia de pe chipurile lor. Am luat o birjă și am plecat imediat spre Vasilievski Ostrov. În decursul celor câtorva ani de gimnaziu, tot timpul am fost în dușmănie cu acest Bahmutov. Printre noi, era considerat aristocrat, cel puțin așa îl numeam eu; se îmbrăca excelent, venea la școală cu trăsura personală, n-o făcea deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
comunitar. Având în vedere prigoana la care au fost supuși credincioșii de rit vechi și faptul că au fost forțați de contextul istoric să emigreze către alte spații, căutarea acestuia a căpătat și o conotație simbolică în insula imaginară, în ostrov. Identificat drept un simbol etnic în primul rând, reluăm ideea conform căreia este „vorba despre Insula imaginară, întruchipare a paradisului terestru, spațiu securizat, unde omul își află odihna sufletului și realizarea viselor sale de Bine și Frumos. Având în imaginația
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Precista din Piatra Neamț, călugărit la 15 ani și deprins Încă de la această vârstă fragedă cu jertfa pentru aproapele. După 1878 a trecut confesor al trupelor din Dobrogea, contribuind financiar alături de ofițerii colonelului Gorjan la clădirea unei școli de piatră În Ostrov. 7 ani mai târziu, va construi pe cheltuiala sa proprie o școală mixtă În comuna Vânătorii Neamțului pentru a deveni școală de meserie, pe care o va Înzestra cu mobilier, o bibliotecă cu 4600 de volume și numeroase broșuri În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
imixtiunii socialului, atât proza, cât și teatrul evoluează înspre subiectivitate și atmosferă lirică - prin Jurnalul unui pribeag de Ion Minulescu, Din lumea gândurilor de Al. I. Zamfirescu (Matei Elian), prin poemele în proză și dramatice semnate de Ervin, precum În ostrovul de vis, Steaua amintirii, Fântâna blestemată, prin Darul muzelor din Tripticul dramatic al lui Pompiliu Păltănea -, demne de interes se arată contribuțiile teoretice dedicate artei dramatice: psihologia personajelor lui Molière e abordată de Pompiliu Păltănea, valorile universale ale tragediei antice
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
cu participarea Germaniei, Italiei și U.R.S.S.. Structurată în două etape (24 octombrie-16 noiembrie 1940 și 5-20 decembrie 1940), reuniunea s-a încheiat fără nici un acord, însă, la 28 octombrie 1940, printr-un act de forță, trupele sovietice au ocupat ostroavele Tătaru Mic, Dalerul Mic, Dalerul Mare și Maican, împiedicând navigația pe brațul Chilia. Prima vizită a generalului Antonescu la Berlin a avut loc în perioada 21-24 noiembrie 1940, ocazie cu care și-a exprimat dezacordul față de Arbitrajul de la Viena, nemulțumirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
122,4 - Prestări servicii 24,9 - Import, export 107. "Balcan" N. - Producerea, industrializarea 578,3 Nicolae - - Constantă Nicolae Bălcescu - și comercializarea produselor ------- Bălcescu Bălcescu Ș.A. agrozootehnice 503,2 - Prestări servicii 75,1 - Import, export 108. "Ostrovit" - Producerea, industrializarea 320,4 Ostrov Regie 1 Constantă Ostrov Ostrov - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 275,3 - Prestări servicii 45,1 - Import, export 109. "Pesco" - Producerea, industrializarea 148,6 Peșteră - - Constantă Peșteră Peșteră - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 123,4 - Prestări servicii 25,2 - Import
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
24,9 - Import, export 107. "Balcan" N. - Producerea, industrializarea 578,3 Nicolae - - Constantă Nicolae Bălcescu - și comercializarea produselor ------- Bălcescu Bălcescu Ș.A. agrozootehnice 503,2 - Prestări servicii 75,1 - Import, export 108. "Ostrovit" - Producerea, industrializarea 320,4 Ostrov Regie 1 Constantă Ostrov Ostrov - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 275,3 - Prestări servicii 45,1 - Import, export 109. "Pesco" - Producerea, industrializarea 148,6 Peșteră - - Constantă Peșteră Peșteră - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 123,4 - Prestări servicii 25,2 - Import, export 110. "Agropit" - Producerea
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
9 - Import, export 107. "Balcan" N. - Producerea, industrializarea 578,3 Nicolae - - Constantă Nicolae Bălcescu - și comercializarea produselor ------- Bălcescu Bălcescu Ș.A. agrozootehnice 503,2 - Prestări servicii 75,1 - Import, export 108. "Ostrovit" - Producerea, industrializarea 320,4 Ostrov Regie 1 Constantă Ostrov Ostrov - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 275,3 - Prestări servicii 45,1 - Import, export 109. "Pesco" - Producerea, industrializarea 148,6 Peșteră - - Constantă Peșteră Peșteră - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 123,4 - Prestări servicii 25,2 - Import, export 110. "Agropit" - Producerea, industrializarea
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
șefului/comandantului formațiunii locale a Poliției de Frontieră Române. ... (3) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fâșia de protec��ie a frontierei de stat, în situațiile în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum și în insulele și în ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de șeful/comandantul formațiunii locale a Poliției de Frontieră Române. ... (4) Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
adâncime, precum și în insulele și în ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de șeful/comandantul formațiunii locale a Poliției de Frontieră Române. ... (4) Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră nu este permis până la determinarea apartenenței acestora pe baza înțelegerilor încheiate bilateral între statul român și statele vecine. ... Articolul 52 Accesul persoanelor la bordul navelor, precum și cel al marinărilor străini la uscat sunt
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
CONTROL PENTRU TRECEREA FRONTIEREI în care urmează să se efectueze lucrări de modernizare și extindere - Județul Arad - Nădlac - Județul Arad - Varsand - Județul Bihor - Borș - Județul Caraș-Severin - Naidas - Județul Constantă - Constantă - Județul Constantă - Vama Veche - Județul Constantă - Negru Vodă - Județul Constantă - Ostrov - Județul Dolj - Calafat - Județul Giurgiu - Giurgiu - Județul Mehedinți - Porțile de Fier - Județul Satu Mare - Dorolt - Pețea - Județul Satu Mare - Halmeu - Județul Suceava - Siret - Județul Timiș - Moravița - Județul Timiș - Jimbolia - Județul Vaslui - Albita - Județul Timiș - Comlosu Mare -----------------
HOTĂRÎRE nr. 280 din 26 mai 1992 privind îmbunătăţirea activităţii în punctele de control pentru trecerea frontierei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108645_a_109974]
-
inclusiv; - pentru zona de frontieră cu Republică Moldova (de la Mm 72, Gura Prutului, la Mm 72,5), pe o durată de 30 de zile, în perioada 22 aprilie - 21 mai inclusiv; - pentru zona de frontieră cu Republică Bulgaria (de la Chiciu - Ostrov, km 374,5 la Gură Timocului, km 845,6), pe o durată de 30 de zile, în perioada 22 aprilie - 21 mai inclusiv; - pentru zona Bazinului Panonic (de la Gură Timocului, km 845,6, la Bazias, km 1.075), ce constituie
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
perioada 17 - 23 aprilie inclusiv; ... b) în sectorul ÎI (Ceatal Chilia, Mm 43 - Cotu Pisicii, Mm 76), pe o durată de 20 de zile, în perioada 23 aprilie - 12 mai inclusiv; ... c) în sectorul III (Cotu Pisicii, Mm 76 - Chiciu - Ostrov, km 374,5), pe o durată de 30 de zile, în perioada 27 aprilie - 26 mai inclusiv; ... d) în sectorul IV (Chiciu - Ostrov, km 374,5 - Gură Timocului, km 845,6), pe o durată de 30 de zile, în perioada
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
zile, în perioada 23 aprilie - 12 mai inclusiv; ... c) în sectorul III (Cotu Pisicii, Mm 76 - Chiciu - Ostrov, km 374,5), pe o durată de 30 de zile, în perioada 27 aprilie - 26 mai inclusiv; ... d) în sectorul IV (Chiciu - Ostrov, km 374,5 - Gură Timocului, km 845,6), pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 - 30 mai inclusiv. ... Articolul 8 Prohibiția pescuitului sturionilor în anii 1998 și 1999 se stabilește după cum urmează: a) în zona litorala a
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
în zona litorala a Mării Negre, în perioada 15 februarie - 15 mai; ... b) în sectorul Marea Neagră - Cotu Pisicii (Mm 76), pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie - 15 mai; ... c) în sectorul Cotu Pisicii (Mm 76) - Chiciu - Ostrov (km 374,5), pe o durată de 60 de zile, în perioada 6 aprilie - 4 iunie; ... d) în sectorul Chiciu - Ostrov (km 374,5 - Gură Timocului (km 845,6), pe o durată de 60 de zile, în perioada 8 aprilie
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
durată de 60 de zile, în perioada 15 martie - 15 mai; ... c) în sectorul Cotu Pisicii (Mm 76) - Chiciu - Ostrov (km 374,5), pe o durată de 60 de zile, în perioada 6 aprilie - 4 iunie; ... d) în sectorul Chiciu - Ostrov (km 374,5 - Gură Timocului (km 845,6), pe o durată de 60 de zile, în perioada 8 aprilie - 6 iunie; ... e) în sectorul Gură Timocului (km 845,6) - Bazias (km 1.075), pe o durată de 30 de zile
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]