1,669 matches
-
valorilor clasei lor350. Similitudinea s i ț u a ț i i l o r m a ț e r i a l e atinge cote de neînchipuit. Curtezana Nana devine și proprietara de domenii: "Vous savez, je suiș propriétaire... Oui, j'achète une maison de campagne" [Zola, Nana, p.165]. Muffat este capabil de a se ruină completpentru ea: "îl sentait qu'elle le possédait, îl aurait tout renié, tout vendu, pour l'avoir une heure, le soir-même" [ibidem, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
leș ministres, dans leș avant-scènes des petits théâtres, sur leș plages à la mode, au fond des auberges perdues" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon]. Întrebările și constatările personajelor din nuvelele lui Maupassant sunt de aceeași ordine: "Est-ce une gamine charmante ou une abominable coquine? Elle dit des choses à faire frémir une armée. (...) Elle me provoque, m'excite comme une courtisane et se garde en même temps comme une vierge. Elle pârâit m'aimer et se moque de moi" [Maupassant, Yvette
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sexe și femeia pariziana de o oarecare altă mai bine ca modă. "Bientôt je m'aperçus que je rencontrais tous leș jours une adorable petite femme, une de ces étonnantes et gracieuses créatures qui portent la marque de Paris. Jolie? Oui et non. Bien faite? Non, mieux que ça" [Maupassant, Rouerie, în La parure, p.302]. Pentru Pariziene, modă este semnul artei. Parizienele sunt deseori privite că obiecte de expoziție sau piese de colecție 392. Toaletă, rochia și coafura sunt la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
manieră inimitabila de a le asambla. Modă franceză, de o elegantă rafinată, rezultă din ansamblul țesăturilor și tonurilor, din ingeniozitatea garniturilor, care demonstrează evoluția gustului. Doamna de Gulleroy Olivier Bertin: "Îl la regardait. Bigre! comme vous êtes belle. Quel chic! Oui, j'ai une robe neuve. La trouvez-vous jolie? Charmante, d'une grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
62 Roger Callois distinge mitologia situațiilor interpretate că proiecție a unor conflicte psihologice (acestea acoperind în cele mai multe cazuri complexele psihanalizei) și mitologia eroilor [2000, p.18]. Pentru M.Milner, mitul prezintă "un aspect de la condition humaine condensé en une histoire ou un être, et permettant à celui qui s'y contemple de résoudre șes propres conflits" [Milner, ÎI, p.485]. 63 O trăsătură intrinseca mitului este căutarea. Lucian Blaga clasifică mitul (împreună cu viziunile religioase, concepțiile metafizice teoriile științifice, întruchipările în arta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
toujours un sourire sur leș lèvres" [Maupassant, Bel-Ami, p.28]. Comentariile feminine nu sunt lipsite de interes, ca cele ale doamnei de Burne: "Îl demanda, charmé: Croyez-vous que presque toutes leș femmes intelligentes soient capables de cette activité de pensée? Oui, dit-elle. Seulement elles s'endorment, et puis ont une existence déterminée qui leș entraîne d'un côté ou d'un autre" [Maupassant, Notre coeur, p.73]. 119 F. Hoffet consideră [p.86] că parizianul se caracterizează prin predominarea mobilelor personale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vite lassée, fatiguée, dégoûtée, éprise d'elle-même avânt tout et insatiablement coquette" [Maupassant, Notre coeur, p.167]. Calificativul "mais changeante", intercalat în seria determinativelor, relativizează înțelegerea celorlalte trăsături surprinse. 133 "C'était plus qu'une femme, c'était un roman. Oui, ces richesses féminines, l'ensemble harmonieux des lignes, leș promesses que cette riche structure faisait à la passion, étaient tempérés par une réserve constante" [Rey, La femme, p.121]. 134 "Inventată pe la 1820, expresia (Tout Paris, Întreg Parisul) definește un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Leș Français transforment en une cérémonie chaque événement de la vie, y compris, occasionnellement, leur propre mort" [Gramont, p.309]. 239 "La scène décrit la mise en échec du rituel, elle déjoue l'attente que la performance annnoncée a suscité: révolte ou scandale" [Lojkine, p.5]. 240 "Raportul de transcendență pune problema depășirii, a saltului, a trecerii fără soluție de continuitate de la un registru la altul" [Patapievici, p.124]. Înțelegem stereotipul că o reprezentare sumara pe care și-o face subiectul despre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
brise, perpétuellement" [Flaubert, L'éducation sentimentale, p.44]. 311 "Quelquefois, îl se réveillait le coeur plein d'espérance, s'habillait soigneusement comme pour un rendez-vous, et îl faisait dans Paris des courses interminables. A chaque femme qui marchait devant lui, ou qui s'avançait à să rencontre, îl se disait: "La voilà!" C'était chaque fois une déception nouvelle. L'idée de Mme Arnoux fortifiait ces convoitises. Îl la trouverait peut-être sur son chemin; et îl imaginait, pour l'aborder, des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor care la indicativ prezent se termină în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea: bunăvoință/ bunăvoinței
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor care la indicativ prezent se termină în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea: bunăvoință/ bunăvoinței, bunăstare (bunăstării) etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la noi se consumă lapte de oaie, chiar și sub formă de brânză. Mai departe vizităm o fermă avicolă. Fermierul cu soția sa, îngrijește 1.000 de găini Leghorn, cea mai răspândită rasă, de la care obținea în 1935 circa 220-250 ouă. După ce am vizitat crescătoria, în biroul său, în fața unei movilițe de gogoși calde și îmbietoare, completăm formularele. Ne interesează în special alimentația și bolile. Ouăle se vând la kilogram. Standardizarea, care se aplică riguros tuturor produselor agricole a influențat calitatea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
est le français qui nous a offert tant d’opportunités d’ouverture vers d’autres cultures tout le long de notre histoire. C’est pour cela que je pense que chacun d’entre ceux qui peuvent le faire, linguistes, politiciens ou simple utilisateurs d’une langue, a le droit et, en même temps, l’obligation de rappeler l’héritage francophone pour justement le renforcement du PLURILINGUISME en Europe. C’est à nous que revient le pouvoir de construire une Europe de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de perfectă în evoluția ființei vii, fie ea bacterie, plantă, animal sau om, încât este cu neputință de închipuit că aceasta se desfășoară haotic, fără o coordonare preexistentă. „Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oui fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea care se numește ființă viețuitoare - fie ea om, câine, pasăre, vierme sau plantă, sublimă capodoperă pe iângă care toată arta noastră nu este decât un fel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a mai apucat, Pe toate că le-am răbdat Și pe toate le-aș răbda De n-ar fi una mai rea, C-o drăcoaică De șerpoaică, Bat-o Maica Precista, S-a-ncuibat în barba mea. Ea, maică, că mi-a ouat, Ouăle și le-a lăsat În fundul șalvarului, Fundul pozunarului; În sânul meu c-a clocit Și puii și-a colăcit; În sânul mei că și-i crește Și de coaste mă ciupește". Bătrâna aleargă îndată la cârciumă, ia o cofă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Dans le verbe, tous leș temps șont, bien sûr, situés et ordonnés par rapport à l'acte de parole; mais leș formes simples, à détermination paradigmatique ou interne, n'expriment pas de rapports: elles signifient un seul moment du temps ou un seul espace temporel et șont, dans ce sens, non relationnelles, tandis que leș périphrases signifient un rapport entre deux moments ou deux espaces temporels: ainsi, dictum habeo signifie un rapport entre un moment dans le passé et le moment
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o maioneză consistentă cu 500 ml ulei, adăugăm sare, piper, delicat, muștar, patru sau cinci castraveți murați și tocați cubulețe și doi gogoșari murați, tăiați cubulețe. Punem sosul de maioneză peste ouăle fierte, după care decorăm cu măsline și verdeață. OUA IN ASPIC CU SUNCA Se fierb ouăle cleioase și se aranjează pe un platou rotund. Pe un postament de șuncă tăiată, ouăle tăiate în jumătăți se aranjează în cercuri cu tăietura în sus, iar în centrul fiecărui gălbenuș se aplică
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVISURI CU OUA DE PREPELITA 16 ouă de prepeliță, 8 felii de pâine prăjită, o lingură de muștar, 100 g unt, sare, piper și zeamă de la ½ de lămâie. Rețeta este pentru 4 porții. Punem în tigaie la topit 50 g unt, adăugăm muștarul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Ca decor, patru felii de cruton de pâine prăjită. Batem ouăle spumă, adăugând sarea, piperul, ciupercile, o prăjim pe ambele părți, o rulăm și servim pe platou cu salata și crutoanele. Pe omletă punem trei pălării de ciuperci ca decor. OUA UMPLUTE CU PATE DE FICAT Zece ouă, o cutie de paté, 600 ml de ulei, o lingură de muștar, sare, piper, Secretul Gustului, măsline după preferință, 100 gr. de unt sau margarină Rama. Se pun la fiert opt ouă în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ou. Desfacem paté-ul și îl amestecăm cu cele două linguri de maioneză. Dăm gust de sare, piper, punem 100 gr. de margarină sau unt și verdeață tocată fin. Cu pasta obținută umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, roșii, gogoșari. OUA UMPLUTE CU SOS DE ANSOA Patru ouă fierte tari se taie pe jumătate, se scoate gălbenușul și se zdrobește cu furculița, se adaugă jumătate dintr-o conservă de hering în ulei și 100 gr. de unt, sare, piper, puțină boia
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
desert. PRĂJITURĂ CU NUCĂ (1) 140 g unt, 140 g făină, 2 linguri de apă, 1 gălbenuș și sare Se amestecă toate, după care se fac două foi. Una se pune în tavă, peste ea se pune crema. Crema: 6 ouă 140 g zahăr, 140 g nucă. Gălbenușurile se freacă cu zahărul, se adaugă albușurile spumă nuca măcinată. Deasupra se pune cealaltă foaie și se dă la cuptor. Când este gata, se pudrează cu zahăr pudră și se taie cubulețe. PRĂJITURĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
la rece. LICHIOR DE CAFEA 500 g zahăr, 1 ½ pahar de apă, 2 pplicuri de vanilie, care se amestecă cu un pahar de cafea concentrată și strecurată. Siropul, când este rece, se amestecă cu 250 ml de alcool. LICHIOR DE OUA 250 g alcool, 4 gălbenușuri, 500 g zahăr, 500 ml lapte și un baton de vanilie. Laptele se pune la fiert cu zahărul și vanilia timp de zece minute, la foc moale. Între timp, se freacă gălbenușurile crude până devin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Factorii istorici, Editura Fundației Culturale Mihail Kogălniceanu, București, 1940. Brătianu, Gh., I., La politique extérieure du Roi Charles I-er de Roumanie, Cartea Românească, București, 1940. Brătianu, Gh., I., Deuxieme mémoire sur la question Roumaine en 1940: Le Démembrement de la Roumanie ou un clearing territorial et démographique du Sud-Est de l'Europe, Les Editions Dacia, Bucarest, 1941. Brătianu, Gh., I., "La fin du régime des partis à Byzance et la crise antisémite du VII-e siècle", în Revue Historique du Sud-Est Européen, XVIII
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru că începea să pună întrebări ca piticii din Albă-ca-Zăpada: Cine a mâncat din farfuria mea? — De ce sunt doar cinci biscuiți în loc de opt? De ce ai fiert patru cartofi? Ajungeau doar trei! Într-o zi, profitând de faptul că găinile s-au ouat în lipsa ei (ce curaj!) și nu știa câte ouă sunt, m-am dus în bucătăria de vară (pentru a evita mirosul) și am prăjit un ou. Am spălat repede cratița, am aerisit cât am putut de bine, am mâncat și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
drept e semn de bucurie. - Când ți se bate cel stâng - te vorbesc dușmanii. - Când unui bolnav i se bate tare și de mai multe ori un ochi - este semn de moarte. - Va orbi acela care se uită când se ouă găina. - Să nu se uite nimeni pe fereastră în casa altuia, căci va face urcior la ochi. - Poate orbi cine lucrează în ziua de Rusalii. - Dacă te uiți la cârtiță poți căpăta dureri de ochi. - Cine are dureri de ochi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]