678 matches
-
învățătură de minte Parcă-am fi niște orbeți, Condamnați de știu eu cine: Dăm cu capul de pereți, Însă mintea nu ne vine. Să ne-o spunem verde-n față: Ne-am purtat precum un struț Și-am intrat din pâclă-n ceață, Am sărit din lac în puț.
La o (ne)?nv???tur? de minte by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84154_a_85479]
-
3. Acu plecă și ea... urma să plece și ea (REPETÎND DECIZIA DE A PLECA) 4. Oare făcea un lucru cuminte? (ÎNDOINDU-SE) 5. Stă în forfotul mulțimii în gara din North Wall.(PREGĂTINDU-SE DE ÎMBARCARE) 6. Dintr-o pîclă de deznădejde, se ruga lui Dumnezeu s-o călăuzească, să-i arate care-i era datoria. (NESIGURANȚA SCHIMBÎNDU-SE ÎN TEAMĂ) 7. Îl simți pe Frank cum îi apucă mîna.(FRANK ÎNDEMNÎND-O SĂ PLECE) 8. Nu! Nu! Nu! (REFUZ
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și informatorii din jurul peronajului „Evelina”, cît și catalizatorii ce însoțesc evoluția narațiunii, în principal „guvernată” de funcțiile propriu-zise, contribuie cu toatele la o prezentare închegată. Chiar și cele mai mici detalii ale textului joacă un rol. Iată cuvintele forfot și pîclă de la 5 si 6. Pe lîngă folosirea lor efectivă în aceste propoziții, ele sînt de asemenea și indicii, referindu-se la întreaga povestire, exprimînd nehotărîre și șovăială sau, respectiv, confuzie. Mulți cititori, mergînd mai departe cu interpretarea, extrag indiciile dominante
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
povestiri este evident că Evelina nu îl urmează pe Frank la bordul vaporului ce urma să o ducă la Buenos Aires. De ce? Oare datorită faptului că nu a apărut și un supra-adjuvant? Căci textul menționează totuși un supra-adjuvant: Dintr-o pîclă de deznădejde, se ruga la Dumnezeu s-o călăuzească, să-i arate care-i era datoria. Dar faptul că nu pleacă are raționamente mult mai complexe. Ea nu se roagă pentru un ajutor în evadare, ci pentru a afla "care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
încarcerării sfidau logica elementară, într-un joc diabolic ce avea unicul scop de a exacerba orgoliul paranoic al puterii. Existența lui Ivan Denisovici Șuhov se consumă într-o coordonată spațio-temporală aflată sub semnul închiderii - barăcile pătrunse de vânt și ger, pâcla dimineții, lumina difuză a amiezii, cenușiul copleșitor al înserării. Supraviețuirea înseamnă o stare permanentă de vigilență, susținută de un simț practic ascuțit de-a lungul celor opt ani de muncă silnică. Cum se economisește pâinea, cum se evită carcera, cum
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
au mașină, dar au dragoste de Ea. Zeci de mașini și autocare așteaptă cuminți la poartă, ca într-o vitrină a pământului, calci pietrele șlefuite de vreme și de ploi și ochii ți se îndreaptă spre luminițele ce străbat prin pâcla nopții. Multe mașini cu număr de Vaslui și doar un singur autocar, cel mai viu și mai frumos dintre toate. Spun asta că e roz bonbon, taman pe gustul meu. În fiecare vineri, când se fac rugăciuni, de la începutul anului
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
și peregrinări, școală a spiritelor la marile universități și cetăți ale Vestului, cele care au avut norocul istoric de a trăi o feudalitate structurată și de a crea acel uriaș val al omenirii care s-a numit Renaștere, ieșirea din pâclele medievalității, dar și descoperirea miraculoasă a antichității; În fapt, o reîntregire, o unificare a efortului creator și spiritual al continentului pe Întinderea a două milenii. O unificare a Europei, mai ales cea vestică, chiar și sub elanul „nou, revoluționar” al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pustiu, Dar rătăcim se pare ...fără-a găsi pricina Și toate iar se-ngroapă sub cerul plumburiu. Simțim încă mireasma pădurii pe aproape, Cum clipocesc pâraie, din munte care vin Și clipe curg în taină, ca roua sub pleoape, Ca pâcla cea subțire, ce toarce un destin. Privim covorul toamnei, cu frunzele în vânt... Simțim doar că iubirea ne arde încă-n în piept, Ce-i oare amintirea, ce-i veșnic pe pământ ? Ce-i Doamne nemurirea, cine-o să spună
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93297]
-
clădirile stației Adjud și vîrtejul de la podul peste Trotuș peste Trotuș și peste închipuire, cădeți, pogorăminte cu har! rînduri trecute, moartea lucrului despărțit de roada sa, sămînța care l-a rodit, lunecarea cîtorva lumini pe șosea, jumătate de kilometru în pîclă albă, tot scenografie, neamul de oameni peste ce trece, peste sinea lui? Spre Tecuci, de la Mărășești, nu mai este zăpadă pe cîmpie. IV. VULPĂȘEȘTI HIEROGAMIE Nicolina Buhăești Roman "Vineri, 5 iulie 2002, ora 2,00, în gara Nicolina": citez aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ruinată, halde lîngă ea, stație de transformare, Ploieștiul după miros, fabrică, viaduct, lanț de cisterne, unul în marș, alte trei staționare, prima rafinărie din estul orașului, parc de rezervoare de țiței, linii care se întretaie, case vechi, uzina "Upetrom", în pîcle stă soarele răsărit, în gară, între două trenuri personale, Ploiești Mărășești spații largi, "Lăsați loc pentru defilarea trenurilor" chenar, marcat eufemism la "Nu treceți calea ferată aiurea!", ocolește formalul "Atenție la tren!", peronul cu pasaj subteran, pe acoperiș ciori, clipele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Dolhasca șocul mobilizării, dă bagajele încoace, băi! tot vagonul, Mihai, tu stai ca p... în p...! dedicație la pălăria cu boruri întoarse de texani, zăplanul blond și pielea roșie de soare, DJ 282 Pașcani Suceava panglica de asfalt, peste luncă pîcla de vară, parcele pe deal tăieturile, foarfece depărtarea, ce se întîmplă? la întrebare va răspunde: ochi de pește, i se întîmplă, balastiera cap din banda de asfalt, colinele scăzute, Șaua Bucecea apropierea Vereștiului, da, muncă în neagra străinătate, acolo TVR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai vechi numărători chezaro-crăiești, rufele cenușii între clădiri de lemn în haltă, iarba udă, porumbiștile la lărgime, km 229 cantonier cu stegulețul desfășurat, ultima cobor, elefantiazis la șolduri, pe pămînturi soarele în roz, halta nume scris în fugă, roz în pîclă, vîscozitate, n-avem culori, ci lumină ce-și ia registrele, Cămara Sighet peste șosea, curte de iarbă în ușa privatei abandonate, balastieră, Sighetu Marmației intrare lentă, hale goale, Strada Horia, imobile de serviciu feroviar. Ora 7,45, în autobuzul Sighetu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
activitate, se aude că-l vor închide ca să-l demonteze pentru Egipt, cu scumpirea gazelor nu rentează, turcul e șef, 30 de minute gratuite la "Orange", cazuri excepționale și cu 4 dolari, am avut și eu, fumegă pe multe turnuri, pîclă de nori și umezeala, buza turnului de apă cu porumbei, vine în jos vrîstat albastru cu crem, ape din ploi trec pe sub rambleu, ies pe lîngă zidul de incintă al uzinei, circulația în coloană pămîntie pe betonul străzii, podeț și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în suflet, Gălăuțași/Galócás, era Gălăuțaș! stă bine în tupeu, ce bine stau cu stomacul! "Colemn Gălăuțaș SA", Consiliul Local Gălăuțaș oficial, biserica lemnul nou în plai însorit adună case, a doua terasă de Mureș, brazi pîlcuri, pielea de iarbă, pîclă de soare lăptos, apa exactă în profilul răchitei, halta Sărmaș-Runc tîrg, blocuri, pescuiesc la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de rumeguș, biserica catolică turle gemene colțate de săgeți, barză singură și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urare "Domnul cu tine!", alt răspuns era mai potrivit, zîmbesc la capătul drumului nostru, studiai favorabilă de pe parcurs, Valea Strîmbă șleau cu roți înghețate, mașini, tractor, Punct Oprire Șugău, Eminescu intuiția invariantelor Cuvîntului, sîntem pe centru, făgaș în variantele Voșlăbeni, pîcla perdele pe creste, "Dolomita Voșlăbeni" pe rezervoare, nepoții, amica, te-ai impus pînă la zîmbetul și ieșirea acordate cu Domnul, controlul din versant, învîrtita Voșlăbenii în dulce de pante, biserici trupurile comunei, trupuri de brazi în devălmășie, tăpșanele populate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
după dealul cu dragostele carieră de argilă, succesiunea potrivită! "Ceramica" plămădirea ei în necurățenii de fabrică, Dancu extremul est, Tomeștii "morții lazaretului din ~ , la 90 de ani" fraza semipreparată, Holboca centrala pe cărbune, ciorile semiinternaționale de lunca Prutului, semn de pîclă în semn releul Cornești tăind Prutul din luncă, student la economie, da, la Iași! leii moldovenești cu 5:1, care din ei pe 5? Ungheni-Prut sub spinări de blocuri din jumătatea cealaltă, fîșia a fost arată, sîrma ghimpată, soare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în mînă, n-ai bilet? berea "Chișinău" gata, spasiba! de prim plan chica sare cu piper, România peste umerii de deal păduratic, aliniamentul rezistent în 1944, Stînca-Roznovanu șase luni peste Iași, barza deasupra satul Semeni, "șăfulețule!" pe taximetristul din Ungheni, pîcla pîclei semnului releul de la Repedea, locul ți-l schimbi, te ține umbra înger cu o carte în mîini Stănescu, blondă ca umbra, oile pe miriște, linia de camuflaj vegetal punct pe doi-trei stejari, barza tot singură, cireadă cu sărăturări pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mînă, n-ai bilet? berea "Chișinău" gata, spasiba! de prim plan chica sare cu piper, România peste umerii de deal păduratic, aliniamentul rezistent în 1944, Stînca-Roznovanu șase luni peste Iași, barza deasupra satul Semeni, "șăfulețule!" pe taximetristul din Ungheni, pîcla pîclei semnului releul de la Repedea, locul ți-l schimbi, te ține umbra înger cu o carte în mîini Stănescu, blondă ca umbra, oile pe miriște, linia de camuflaj vegetal punct pe doi-trei stejari, barza tot singură, cireadă cu sărăturări pe fundul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nivelul tău de lectură, Cartea Osho despre femei guru, și de la cizme negre pe caniculă, fustiță, coif în coafură! culoarele de vale Mureșul, Argeșul, Siretul supraactivate în misterul părților constitutive românești, Coșlariu înțepenit așezămînt feroviar, berbeci rîndurile de munți și pîcla soarelui în zimți de ferăstrău, țancurile adună biserici în spălătură lumina, prilej să supraviețuiești pînă la Unirea haltă, pentru viața mea detașată o poveste cu fratele mort la 74, eu îs ultimul din opt, 69, în fiecare zi la ștrand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zbor șoimul perihoreză la case Reghin, "Bere Silva", șoimul val de aer din porumburi hieroglifa văii cu narativitatea ei creativă, țarca, șoimul geminat aripile cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești domnu'! adă niște urdă, că pun un chil de jinars! pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului semnul ei în preistoria scris-vorbirii, istoria cercul prezent, halta Rușii-Munți șerpar pe țiganul tocmit la coasă, șomoiog de iarbă udă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
făcut dintr-o găleată fără fund, semn că viața lui Dumitru curgea, curgea ca fumul, în tăcere și fără a stingheri pe nimeni... *** Era sfîrșitul vacanței și luasem în piept drumul înzăpezit al Ungurenilor. Regretam satul din vale, unde o pîclă subțire se așezase grijuliu, ca o pătură călduroasă, peste case, peste copaci și peste biserică, estompînd imaginea locurilor mele dragi. Privirea își lua un ultim rămas bun, rămasul bun al dezrădăcinatului. Și sub poalele pădurii, la Stîna lui Ciuraru, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
accepte Tartorul de pe la Crasnaleuca. În vremea foametei... Fratelui meu, Mihai Tataie, mi-e foame... N-are tata nimic. Acuși ajungem acasă... Drumul de la Botoșani spre satul Ghireni șerpuia prin stepa moldavă trist, singur și dezolant. Cît ochiul cuprindea, pînă dincolo de pîcla lăsată încolo, hăt departe, peste văi și dealuri molcome, nu era nimic aflat în mișcare, nu depistai nimic ce ar putea respira, nu îndrăznea nici vîntul să facă un efort inutil care să dea impresia de "eppur si muove". Două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
verile cu soarele dogoritor La umbră deșira câte ceva de pe mosor. Cînd soarele își potolea arșița, Mătușa Nisia deschidea portița Și urmărea carul cu fân. Primea binețe dela al lui stăpân. 95 de primăveri trecut-au prin a ei viață, Până când pâcla de ceață întunecă a ei privire înțeleaptă. Și s-a stins ființa bună și dreaptă. CAPITOLUL V De la ocoșii satului, adunate Motto : Să râdem pentru că râsul ne face frumoși ! (Eminescu) Operativitate De trei ceasuri bune șede Ion în drum. Carul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fund, chiar de către cei pe care i-a promovat și susținut adică, exact cum i s-a întâmplat, la Craiova, bunului său prieten Marin Sorescu (și nu numai lor). Umilit și marginalizat, s-a stins pur și simplu, uimit de pâcla ce începea să acopere steaua poeziei într-o lume a pragmatismului sensibil doar la "ochiul dracului". A fost un suflet chinuit. Fata pe care a adoptat-o prin anii '80 îi poartă numele și, cu devoțiune, îi editează postumele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]