1,143 matches
-
6. Poiana Brașov - Poiana Soarelui - Poiana Turismului Supranumită și „Poiana Soarelui” datorită celor cca 280 zile Însorite din an, sau de „Grădina Balcanilor” datorită abundenței deosebite a vegetației, compusă dintr-o neasemuită armonie Între pajiștele presărate cu flori multicolore și pîlcurile de molizi ce se prelungesc din pădurea ce acoperă o bună parte a Cristianului Mare, stațiunea Poiana Brașov privită În toate componentele sale (bază materială de cazare, gastronomică, de agrement, calitatea serviciilor etc.) se constituie Într-o renumită și apreciată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ale pădurarilor sunt singurele locuințe. În dreapta se înălța o detunată golașă și pitică, Bulzul Gălzii. Din cauza bușiturilor unul din lăstarii de fag cu care făcusem presuceaua lanțului s-a rupt. Numai pe celălalt mal al Gălzii se mai vedeau câteva pâlcuri de fagi. Dar câteva ochiuri de apă se zăreau ici și colo. Din gardul făcut din pari înfipți în pământ și împletiți cu curpeni, al ogrăzii casei pădurarilor, am smuls un par potrivit. Soția pădurarului tocmai ieșea din casă și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Rezoluția Adunării Generale O.N.U., înregistrată la numărul 2758 (XXVI), privind "Restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze la Organizația Națiunilor Unite" triumfase. Trimișii taivanezi n-au mai așteptat sfârșitul votului și au dispărut din sală; de fapt, un pâlc de delegați dezlănțuiți i-au "ajutat" să ajungă cât mai repede pe scări. Stupefiați, diplomații americani trăiau momentul istoric al unei mari înfrângeri a politicii externe a Statelor Unite. Toate manevrele procedurale la care apelaseră până atunci fuseseră epuizate. Dispăruse chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
sufletul și emoția îndrăgostitului de frumos și pe care o imortalizează întru veșnicie în tablourile sale. Este poetul întru culoare și forme al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce străjuiesc cu statornicie un drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
13 puțin circulat, ca la 50 locuitori/km2, plopii, vară sfîrșită în verde crud, Sîndominic doi polițiști la intersecția spre Bălan, tabla nouă pe turla bisericii, în toate pereții kilometrici de piatră, Hășmașul Mare dinspre vest, interfluviul Olt Mureș copacii pîlcuri, arbuști, imensitate cu puncte în maci, lăzi lăsate în iarbă casele fără acareturi, mai sus fînare, tunel, panglica șoselei l-a ocolit, citește pe văi, brazii țîșnind mai sus de tren, mii de ramuri curbate de conuri bărbătești, stațiunea climaterică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trăi, tu mîna pe mașină nu mai pui! deschizătura de Valea Rece lineară la debușeu, ne-au rămas trei dealuri necosîte, am cosit două, n-a fost vreme, o săptămînă fără ploaie dacă a fost! ce te încîntă fără nume pîlcurile de mesteceni Păltiniș, plini de soare umerii zăpezii, biserica ortodoxă viaduct, l-am scăpat în munte tunel, patru studenți nivel de problematizare mediu, am întristat un copil, a plecat, călătorie în puncte de imaginație pentru iarnă, Livezi-Ciuc-Somn. Șesul Ciucului în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de Sărmășel Bistrița, mărfar, în poliția gării ceafa groasă, țuguiul capului, zîmbesc amical pentru omul meu, minilocomotive din capetele magaziei, a treia complicație cu apa în spumele de ceață, lungește podul pe uscat, Chețani "Cheț" a doua piatră kilometrică, morminte pîlcuri în cimitir, "Chețani, județul Mureș" baza de recepție cereale, dezafectată, pîrîul Grindeni Grindeni 7 km, cioara în par linear algoritmul fragmentării, l-am simțit pe sat, igiena penelor, Gligorești s-a pierdut trecerea pe apă, ciobanul atîrnă din subțirimea ciomagului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
km Deleni haine nu pe deplin cernite, Ideciu de Jos, să merg încet, cu bățul la biserică, s-a ridicat bariera după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de sate, iepure infiltrat în dispozitivul antinatural-uman, ne-ar trebui altceva în figurarea nimicirii, cîinii nu m-au simțit, mantăile, pluralul cazon în loc de mantale, bă Mihai bă! Ioane! Ardealul mai vechi ca povestea lui, Brîncovenești/Marosvecs aflorimentul uvertura la melodrama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să redea cele date în suflet, Gălăuțași/Galócás, era Gălăuțaș! stă bine în tupeu, ce bine stau cu stomacul! "Colemn Gălăuțaș SA", Consiliul Local Gălăuțaș oficial, biserica lemnul nou în plai însorit adună case, a doua terasă de Mureș, brazi pîlcuri, pielea de iarbă, pîclă de soare lăptos, apa exactă în profilul răchitei, halta Sărmaș-Runc tîrg, blocuri, pescuiesc la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de echivalente schimburile! înserare prelungită cît să iasă din timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă și se vor mulse, halta Candreni km 117 în case bătrînești, căciula podurilor strivește pereții, una se ține, alta cu șița spartă, pîlc de vreme autonomă de muzeu, cel mai liniștit șes în muntele cel mai înfundat concepția Bucovina despre relief, e prea grasă, nu merge fără varză, pe urmă borăști cărăbuși, cărăbuși de mai! fata asta e soare, păi nu-i neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
amîndouă bordurile, pereții culoarului, tot lasă și ridică piciorul de pe frînă, pe ambreiaj, sucește tot cu volanul, "Păstrați Andi ecoparc PRZ Curățenia", etalonul normal a răscolit în Apuseni măsura, munți rohmani ce veți veni! brazi brădetul plantat, pășune, fîneață și pîlc de foioase pe 200 de metri din cartierul de blocuri, trei minute de mers pe jos, iar pămîntul pietros, nici cartofi, nici flori, firul văii pîrîu în întuneric, cinci-șase case, araci de fasole două petice, urcă, microbuzul exact în curbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
amerindienii au visat-o înainte de Columb, ș-apropo! eu știu c-am discutat ș-am discutat, aspectul verbal superlativul verbal, și mi-o spus! suprasegmental accent cîntat în cheia Ardeal Cerurile Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după ieșirea din rai s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît, tunel în semantica lui de avertizare, două ieșiri la verticala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
toți acești ani, Hartley i-o fi pomenit vreun cuvânt despre mine. Nibletts este un bungalov mic, pătrat, construit din cărămidă roșie, care, din fericire, a fost parțial văruit. Pur și simplu se cațără pe deal, având în față un pâlc de copaci turmentați de vânt, alături panta ce coboară spre sat, în spate povârnișul ce duce la mare, iar în jur și deasupra, pădure. Are o înfățișare trainică, solidă. Alte case ar putea fi clădite pe nisip sau chiar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
morții se întinde tot mai mare și mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste, Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad asabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedeștri, colo caii se răstoarnă, Când săgețile în valuri, care șuieră, se toarnă Și, lovind în față,-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pământ lor li se pare că se năruie tot
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază al comunei Voinești. O statistică a utilizării teritoriului comunal din ultimile decenii ale secolului trecut indică faptul că, din suprafața totală de 8730
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
an); mai bogate (până la 600 mm/an) în Cirenaica (nord-est), acestea cad în timpul iernii; nu există cursuri permanente de apă, dar numeroase neduri (văi secate, create de ploile torențiale) prind viață în timpul ploilor; vegetația discontinuă; în Jebel el Akhdar apar pâlcuri de păduri (sub 1% din teritoriu) și pășuni. Fauna este relativ săracă în specii și exemplare, cu animale adaptate la uscăciune. Scurtă istorie În Antichitate, teritoriul Libiei era locuit de triburi hamite (libieni). Pe coasta libiană, fenicienii au întemeiat, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
articol apărut la 18 noiembrie 1901 în publicația Dobrogea din Tulcea se arăta că "în ziua de 14 noiembrie orașul Tulcea a fost frumos pavoazat cu steaguri tricolore, drapelul național fâlfâia pe la magazinele și casele locuitorilor, iar de la orele 10 pâlcuri de cetățeni se îndreptau către catedrală spre a asista la Te Deum"2455. La 29 noiembrie 1901 aceeași publicație insera în paginile sale un articol semnat de către Petre Georgescu, articol în cuprinsul căruia se arăta că meritul inițierii festivităților de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
d-nii colonel adjutant Grigorescu și Dem. Gusti, au consacrat ziua de eri (14 sept. 1934 - n.n.) vizitării echipelor regale studențești de pe Valea Doamnei. Pretutindeni a fost întâmpinat cu flori și zâmbete... la Corbi mașina voievodală a fost întâmpinată de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mai existat astfel de ceremonii triste, dar aceasta mi s-a părut cea mai tristă pentru că am trăit-o noi. Nimeni nu era îmbrăcat de sărbătoare, ci fiecare cum l-a prins momentul. Sala Tronului părea și mai imensă față de pâlcul restrâns al asistenților. La stânga am luat loc eu, Ion V. Gruia, David Popescu (ministrul de Interne în fostul guvern Gigurtu), Mihail Manoilescu (ministrul de Externe în fostul guvern Gigurtu) și Vasile Stoica, subsecretarul meu de stat, pe care îl chemasem
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
numele unui vestit vânător, care În ciuda imenselor greutăți și primejdii pe care le Întâmpina din partea indienilor, Între 1773-1775 a făcut cunoscută măreția vestului și a contribuit la Începerea colonizării sale. Duminică, de obicei din loc În loc, călătorul e izbit de pâlcul de mașini Îngrămădite În jurul unei modeste construcții, care e biserica. Aici nu sunt biserici mari, costisitoare, ca În Europa. Biserica e separată de stat. Sunt nu mai puțin de 212 comunități - secte religioase. Fiecare e liber să-și aleagă comunitatea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un altul, uscat, s-a instalat un mic bufet. Sequoia e un conifer cu lemn roșu, ușor, bun pentru construcții ușoare, creioane, mobilă, jucării. Pe malul Pacificului, În nord, ocupă suprafețe mari. Exemplare mari, bătrâne, de mii de ani, fac pâlcuri mai restrânse, restul fiind ocupat de exemplarele tinere. Mergem să-l vedem pe cel mai Înalt exemplar al lumii, de 122 m. Înconjurat de un grilaj, pus de o societate a naturaliștilor. Mergem să admirăm pe cel mai gros copac
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
secundar, de unde putem privi mai bine oceanul. Drumul e Îngust și duce printr-o pădure de pini bătrâni, În parte uscați. La un moment dat vedem un pin În flăcări. La câteva sute de metri, alții. Iar mai departe un pâlc Întreg e În flăcări. Înapoi nu mai pot da. Dau viteză mașinii și reușesc să scap. Seara ne oprim În plină pădure, la niște cabane. Numărul turiștilor s-a Împuținat. Vis a vis de cabina noastră sunt două Învățătoare din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o familie de țărani săraci și cinstiți, în realitate, așa cum dovedește foaia matricola, Ceaușescu nu se născuse în comuna Scornicești, ci într-un cătun din apropierea comunei, Tătărai. Conform lui A. B. Cornea, originar din Scornicești, cătunul fusese întemeiat de câteva pâlcuri de tătari, refugiați prin partea locului după răscoală lui Tudor Vladimirescu, pe lângă care se aciuaseră ulterior mai multe grupuri de țigani nomazi. În timp ce comună Scornicești se constituise prin 1803, cănd boierul Radu Scornici primise încuviințarea Episcopului de Slatina să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și cazare. Găsesc lapte, zahăr, cacao. Fac ciocolată, încerc să presar un pic de făină, dar nu iese cremă, se fac cocoloașe. Porcului i-e greu să mănânce din cauza rănii, l-am hrănit atent cu lingura. Ies pe acoperiș. Un pâlc de copaci și câteva case, o moară de vânt știrbă cu fereastră. Niciun fel de militari, niciun echipaj de vânătoare. Probabil litoralul e gata. Seara: porcul are temperatură, gura deschisă, limba afară. Respiră gâfâit, râtul i s-a umflat. Nu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]