1,924 matches
-
vedea pe unde i-a înțepat pieptul. Au murit atunci și dom’ locotenent cololonel Sorescu, și sublocotenentul Popescu... Of! A fost mai grea lupta la retragere decât la înaintare. Doamne! Cum se mai ruga la mine un soldat basarabean, cu pântecele flenduri, să-l împușc! Și n-am putut ...”. De-aici încolo n-a mai putut scoate nicio vorbă moș Eugen. Plânsul său ne-a copleșit și pe noi. Ne simțeam vinovați că am răscolit jarul din sufletul celui pe a
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
goală din ceață, Cerul susținut de câțiva pilaștri Îți face pe plaje o primire măreață. Mă apropii de tine să te cuprind, Dar rămân în brațe cu visul altor zile, Sub fontele amiezii care mă încind Himere se așează pe pântece fertile. Batem la Biserica zilei și nimeni nu descuie, Marea aduce neliniște și-n prag coralii, Însă briza pe-o scară de vise ne suie Sfinți așezându-ne în vitralii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înălțarea la Cerul luminii Limbii
ÎNĂLŢAREA LA CERUL LUMINII LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351533_a_352862]
-
ardeam aripile la flacăra lumânării tale...Da, eram fericită. Și-mi era bine. (după un timp ) Vezi, Costache...și noi, femeile, creem lumea. Amândoi o creează...și bărbatul și femeia. Însă femeia este cea care a ținut și ține în pântecele ei lumea. Și istoria. ( după un timp, oftând) Acolo, în pântecele ei este geneza lumii. (ca și cum s-ar lamenta) Și ea știe asta. Simte lucrul acesta. Dacă nu știe cu știința, acolo în subconștientul ei, ea știe asta. Inconștientul sau
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
era bine. (după un timp ) Vezi, Costache...și noi, femeile, creem lumea. Amândoi o creează...și bărbatul și femeia. Însă femeia este cea care a ținut și ține în pântecele ei lumea. Și istoria. ( după un timp, oftând) Acolo, în pântecele ei este geneza lumii. (ca și cum s-ar lamenta) Și ea știe asta. Simte lucrul acesta. Dacă nu știe cu știința, acolo în subconștientul ei, ea știe asta. Inconștientul sau subconștientul ei știe, știe că acolo, în pântecele ei, al femeii
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
oftând) Acolo, în pântecele ei este geneza lumii. (ca și cum s-ar lamenta) Și ea știe asta. Simte lucrul acesta. Dacă nu știe cu știința, acolo în subconștientul ei, ea știe asta. Inconștientul sau subconștientul ei știe, știe că acolo, în pântecele ei, al femeii, se alcătuiește și izvorăște lumea... De aia ea simte bărbatul, îi intuiește geniul. Nu este ea cea care l-a creat ? Și dintre toți cei pe care i-a născut îl întâlnește, (tremurând, emoționată) îl întâlnește pe
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
reprezintă un capitol însemnat al antropologiei scripturistice și, deci teologice: „De grăiți într-adevăr dreptate, drept judecați, fii ai oamenilor. Pentru că în inimă fărădelege lucrați pe pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc. Înstrăinatu-s-au păcătoșii de la naștere, rătăcit-au în pântece, grăit-au minciuni” susține Profetul David în Psalm. 57, verset. 1-3. Iar Sfântul Apostol Pavel, adresându-se creștinilor din Efes, le poruncește: „să vă dezbrăcați de viețuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi,... și să vă înnoiți în
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
De ce n-am avut și noi o istorie demnă și fericită, sau cât de cât o istorie mai fericită ?. Deși Dumnezeu ne-a dăruit cu mari bogății, munții noștri au purtat codrii uriași pe umerii lor și mult aur în pântece, iar noi am cerșit din poartă în poartă. „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă în poartă. În decembrie 1989, când a fost răsturnat de la Putere Nicolae Ceaușescu, speram și credeam cu toții că, în sfârșit, o dată scăpați de comunism
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
fac unul altuia, temeinic și cu toată convingerea, de nesuportat, dar nu am fost în stare să aflu răspunsul. Poate lipsa unor sentimente de afecțiune mai profunde, rutina sau grijile de fiecare zi, lipsa unor preocupări mai înalte decât îndestularea pântecelui, aduc uneori în prim plan o meschinărie de care te rușinezi luând cunoștință. Să fi văzut cum se străduiau avocații să scoată la iveală cele mai murdare intimități, în fața completului și a unei săli pline de figuranții altor piese, scrise
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
EA - FEMEIA -a fost sceptrul nostru aurit, prin care am supus popoare. Că noi am fost FARAONII, dar EA- FEMEIA -este piramida în care antica glorie își doarme somnul. Că noi am fost altfel (cum, oare?) , dar ea a fost pântecele în care a încăput NECUPRINSUL: ALFA și OMEGA. Că noi suntem cireșii în floare, dar EA -FEMEIAa fost floarea albă ce a purtat cu ea sâmburele adevărului etern. Azi, aici, acum, vă veți reîntâlni cu glasul rădăcinilor voastre, veți întâlni
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346586_a_347915]
-
acest subst. japonez a ajuns prin cultura Cucuteni și prin etrusci, o populație mai veche ca latinii. O altă coincidență latino-japoneză e haru din haruspices, preoți care ghiceau destinul oamenilor după măruntaiele animalelor sacrificate. Sigură e comparația cu jap. hara „pântece“, din harakiri „a tăia burta, pântecele“, or instituția preoților ce tâlcuiau destinele oamenilor se știe sigur că latinii o aveau de la etrusci. Fenestra este de asemenea, un cuvânt etrusc. S-a discutat mult despre semnificația lui fen, însuși marele B.P.
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
cultura Cucuteni și prin etrusci, o populație mai veche ca latinii. O altă coincidență latino-japoneză e haru din haruspices, preoți care ghiceau destinul oamenilor după măruntaiele animalelor sacrificate. Sigură e comparația cu jap. hara „pântece“, din harakiri „a tăia burta, pântecele“, or instituția preoților ce tâlcuiau destinele oamenilor se știe sigur că latinii o aveau de la etrusci. Fenestra este de asemenea, un cuvânt etrusc. S-a discutat mult despre semnificația lui fen, însuși marele B.P. Hasdeu a formulat o ipoteză ce
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
În păr ți-am împletit viorele. Pe la urechi ți-am atârnat Buchete mici de lăcrămioare Și maci pe buze eu ți-am pus, Eterna dulce sărutare. Pe sânii-ți proaspeți de fecioară Am pus doi crini, sub braț zorele, Pe pântece inimi din frezii Însăgetate cu lalele. Mai jos întins-am o garoafă Iar pe genunchi, pusu-ți-am roze, La glezne albe flori de nufăr, și între degete, mimoze! Pe alba pernă pus-am cale Și mândre flori de paradis ... Păreai o
CRĂIASA FLORILOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356323_a_357652]
-
dimineața, apoi, întreaga zi și, mai ales, la culcare, pentru toate darurile pe care ți le-a dat peste zi și pentru că te-a ajutat. De asemenea, este bine să-i cântăm Preacuratei Fecioare: cântarea “Ave Fecioara Marie!” - pentru rodul pântecelui său neprihănit. Aceeași autoare ne oferă și “Rugăciunea școlăriței” - în care fetița merge la școală ocrotită de Iisus de pe cruciuliță. Un tablou tulburător ne înfățișează această autoare și anume, Patima lui Iisus, purtându-și crucea grea pe umeri, pe Golgota
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
judecată cât și după ea, în rai sau în iad. Vorbește când de o înviere spirituală, când de una corporală[173]. Și cei devorați de pești și de fiare vor învia, precum Iona, care după trei zile a ieșit din pântecele chitului[174]. Nimic din ce a primit Hristos de la Tatăl nu va pieri, nici cea mai mică parte a trupului pentru că mântuirea se acordă și trupului prin care a fost văzut Mântuitorul și sufletului prin care s-a crezut în
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
poate vom avea și noi de pe urma lui ceva de câștigat”. Premonitoriu, gândindu-ne că volumul a apărut cu peste șase ani înainte de eliminarea lui Ceaușescu. În schimb Guillaume, care este și prenumele lui Apolinaire, dorește să ajungă din nou în pântecele mamei,. Trăiește printre flori sălbatice, ar avea nevoie de o bicicletă, iar poetul Mazilescu i se adresează - „ mă copilul meu mă străinul meu mă unde te duci tu mă”. Presupunem că autorul ar fi dorit să meargă și el Vest
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]
-
ignorând partea sufletească. - în fața omului, în viață, stau numai două două drumuri: unul care urcă permanent și altul care coboară permanent; unul care escaladează un munte iar un altul care pare mai ușor dar care coboară continuu. - între îndoparea zilnică pântecelui și zborul sufletesc, dumneavoastră ce alegeți? - feriți-vă de mânie că nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu, feriți-vă și de pofte că vă pot coborî mai jos decât animalele. - Dumnezeu nu mântuiește pe nimeni cu sila. - Dumnezeu, ca principiu Creator
COGITO 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355845_a_357174]
-
mine greu, păcatul Pământul trage-n jos de ale lui Și-n drumul meu de-a lungul și de-a latul Nu-mi strig neputința nimănui M-a subjugat doar grija pentru trup Goana lumii, grija pentru blid Rob la pântecele meu avid Azi baierele inimii se rup! Primește Doamne lacrima târzie Nevrednic sunt, slujbașul la galere Goana asta tot mai multe cere victime. Și înc-au să mai fie! Nemernic trupu-n țăr'nă se întoarce Și din el rămâne numai praful
CU FAŢA CĂTRE TINE, DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355902_a_357231]
-
iancu a apus peste deal la munte-n sus scoțând lujerele noi vara printre dor și ploi fiind speranță și fiind spadă pruncilor ce va să vadă eu privesc ca-ntr-o oglindă cum crește pădurea-n ghindă și copilu-n pântece în dorul de cântece inima mi-e alandala și ți-aș scoate iar sandala să-ți sărut piciorul gol și brațul la subțior ochii sun-a iasomie semănată pe câmpie pieptul doldora de sâni gura izvor de fântâni în care
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
mea cu noi? Ce se întâmplă neamul meu cu Tine? Ne-am prăbușit la pământ în noroi, Agonizăm și nu ne este bine! Nimic nu merge-n țara asta tristă, Plutește-asupra noastră un blestem Lumina însăși este otrăvită, Copiii-n pântece se zbat și gem! Ce se întâmplă Țara mea cu noi? Munții Carpați pleznesc adânc și crapă, Izvoarele pe gură scot puroi, Și țara toată a devenit o groapă! Doamne, fie-Ți milă de neamul acesta! Ticăloșit și cel mai
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
spre Kato Lefkara, adică Lefkara de Jos, care este așezată în același fel, pe coasta muntelui dar înspre baza lui, alături de alte câteva sate din împrejurimi. Parcă sunt niște terase pe care în loc de butași de viță sunt case dăltuite în pântecele munților și răsfirate până jos la poale, unde se oglindesc cu toată frumusețea lor în apele unui lac: „Dhypotamos Dam” - o amenajare hidrotehnică datând de prin anii '80, unde pe parcursul anotimpurilor în care mai și plouă se adună apa, zăgăzuită
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
în aceste pagini e un tezaur, o frumusețe spirituală purificatoare. Meditând la toate aceste lucruri m-a simt finit în fața infinitului înțeleg mai bine cuvintele lui David din psalmul 139: Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptura așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, țesut în
INNOBILATI DE FRUMUSETEA DIVINA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355310_a_356639]
-
fac unul altuia, temeinic și cu toată convingerea, de nesuportat, dar nu am fost în stare să aflu răspunsul. Poate lipsa unor sentimente de afecțiune mai profunde, rutina sau grijile de fiecare zi, lipsa unor preocupări mai înalte decât îndestularea pântecelui, aduc uneori în prim plan o meschinărie de care te rușinezi luând cunoștință. Să fi văzut cum se străduiau avocații să scoată la iveală cele mai murdare intimități, în fața completului și a unei săli pline de figuranții altor piese, scrise
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
și Iona să fugă în afara cercului și a ajuns în burta unui chit. Câți pești și câte burți de pește a mai spintecat Iona în viziunea scriitorului Marin Sorescu și tot nu a putut ajunge la lumină! Se zbătea în pântecele unui pește înghițit de alt pește, un șir nesfârșit de burți de pește. Când și-a spintecat propria burtă a reușit să evadeze din haosul în care s-a zbătut. Nu e bine să evadăm în afara cercului. Orice evadare din
ÎN AFARA CERCULUI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368811_a_370140]
-
cred că așa a vrut Dumnezeu. În perioada 1992 - 1996 am avut niște probleme destul de neplăcute în familie, referindu-mă aici strict la mama mea. Nu înțelegeam cum se poate întâmpla ca persoana care m-a ținut nouă luni în pântece, care cu timpul a învățat să mă iubească (spun asta deoarece nu și-a dorit niciodată copii, iar eu am fost rodul dorinței tatălui meu), care a fost alături de mine în destul de multe situații, mai puțin plăcute vieții mele, acum
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]
-
care încercasem eu să-l înfirip cu Tatăl meu din ceruri, însă mult mai concret mult mai la obiect. Acolo scria așa: „4. Fost-a cuvântul Domnului către mine și mi-a zis: 5. « Înainte de a te fi zămislit în pântece, te-am cunoscut, și înainte de a ieși din pântece, te-am sfințit și te-am rânduit prooroc pentru popoare». 6. Iar eu am răspuns: «O, Doamne, Dumnezeule, eu nu știu să vorbesc, pentru că sunt încă tânăr». 7. Domnul însă mi-
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]