820 matches
-
nu prea era întărită din moment ce e prădată de hoți. Iar dacă boierul nu reușise să se apere de hoți, cum ar fi putut înfrunte puterea domnească ? La 12 iunie 1459, are loc un alt process. Ivașco din Serețel l-a pârât cu nepotul său, Ion Negoescul, pentru satele Berești, Drângești și Havati. Ivașco pierde procesul, deoarece Ion aducea “un privilegiu mare“, prin care dovedea că Ivașco i-a dat aceste sate de bună voia sa, iar Ivașco “n-a putut să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de bună voia sa, iar Ivașco “n-a putut să se apere nici într-un chip”. Domnul întărește lui Ion Negoescul cele trei sate, iar Ivașco, „nici el, nici copiii lui și nici altcineva din neamul lui să nu mai pârască niciodată, cu nici o carte, niciodată în veci.” Ca să nu se mai pârască niciodată, se pune o zavescă de 60 de ruble de argint, ceea ce înseamnă că, dacă cineva va încerca să se judece pentru acele sate, mai întâi avea să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici într-un chip”. Domnul întărește lui Ion Negoescul cele trei sate, iar Ivașco, „nici el, nici copiii lui și nici altcineva din neamul lui să nu mai pârască niciodată, cu nici o carte, niciodată în veci.” Ca să nu se mai pârască niciodată, se pune o zavescă de 60 de ruble de argint, ceea ce înseamnă că, dacă cineva va încerca să se judece pentru acele sate, mai întâi avea să plătească cele 60 de ruble de argint. La 13 aprilie 1460, Fârțe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dobândit-o din tot dreptul și din toată legea.” La 5 decembrie 1460, se spune în privilegiu “au venit înaintea noastră și a boierilor noștri slugile noastre, anume Ivașco comis și Totoma Dimitrescul și Coste Turbure și s-au pârât [cu Ivașco] pentru satele, anume, Săsești, pe Bârlad și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiul socrului său, pan Ion vistier, a câștigat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierilor noștri slugile noastre, anume Ivașco comis și Totoma Dimitrescul și Coste Turbure și s-au pârât [cu Ivașco] pentru satele, anume, Săsești, pe Bârlad și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiul socrului său, pan Ion vistier, a câștigat cu toată dreptatea și judecata, iar Toma Dumitrescul și Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor și cu toată dreptatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anume Ivașco comis și Totoma Dimitrescul și Coste Turbure și s-au pârât [cu Ivașco] pentru satele, anume, Săsești, pe Bârlad și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiul socrului său, pan Ion vistier, a câștigat cu toată dreptatea și judecata, iar Toma Dumitrescul și Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor și cu toată dreptatea și legea.” Dacă Toma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atace Baia. Crasnăș a trădat și și-a pierdut capul, el și boierii care au trădat alături de el. La 17 august 1461, scrie în document, ”au venit înaintea noastră și a boierilor noștri, Petrișor, fiul lui Galin, și s-a pârât cu Luca Pârcălăbescul pentru satul Fârloeștii di pe Tazlău... [și] ...s-au sculat sluga noastră Petrișor, cu a sa bunăvoie înaintea noastră și înaintea a lor noștri boieri și s-au lăsat de acel sat”, iar Luca i-a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă un nou privilegiu Musei, soția lui Pentelei, și fiicei sale, Cerna, soția lui Petru Oțelescul, pentru satul Pânteleești, deoarece privilegiul vechi fusese pierdut. La 13 august 1464, Mândre și soția lui, și cumnatele lui, fiicele lui Voineag, s-au pârât cu Misea pentru satul Târnauca. Misea a spus că satul și alte bunuri îi fuseseră dăruite de unchiul său, Bera. S-au pârât ce s-au pârât și Misea a adus un înscris de la Bera, cum că i-a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pierdut. La 13 august 1464, Mândre și soția lui, și cumnatele lui, fiicele lui Voineag, s-au pârât cu Misea pentru satul Târnauca. Misea a spus că satul și alte bunuri îi fuseseră dăruite de unchiul său, Bera. S-au pârât ce s-au pârât și Misea a adus un înscris de la Bera, cum că i-a dat acel sat. “Noi însă cu boierii noștrii i-am făcut lege după legea țării, ca să jure Misea pentru acel sat, împreună cu popa Hanco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1464, Mândre și soția lui, și cumnatele lui, fiicele lui Voineag, s-au pârât cu Misea pentru satul Târnauca. Misea a spus că satul și alte bunuri îi fuseseră dăruite de unchiul său, Bera. S-au pârât ce s-au pârât și Misea a adus un înscris de la Bera, cum că i-a dat acel sat. “Noi însă cu boierii noștrii i-am făcut lege după legea țării, ca să jure Misea pentru acel sat, împreună cu popa Hanco, cu pan Stan Babici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pan Tador Ansanul.” Misea a jurat cu acești jurători și a câștigat acel sat. Jurământul unor martori era mai tare decât înscrisul lui Bera ! La 30 decembrie 1465, Boldur, cu giupăneasa lui, Naste, și Petre Stravici, și Feti Brătulescul, se pârăsc cu Ona pentru satul Stroești și, deși, e vorba de trei boieri, rămân de lege și satul îi este întărit lui Ona. La 15 septembrie 1466, Ștefan cel Mare cumpără de la Stan Babici și de la frații acestuia, pan Iachim și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zloți tătărești.” Este vorba de răscumpărarea unei ocini. La 25 ianuarie 1472, domnul îi întărește lui Șandro Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor să nu mai pârască și nici să nu mai pomenească de aici înainte de aceste sate mai sus-scrise... în veci, pentru că Cernu și Romănel și Drăgoi au pierdut cu privilegiile lor, deoarece au fost false și le-am stricat.” La 8 octombrie întărea unui boier
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
A făcut apoi parte din Sfatul Domnesc din 12 aprilie 1458 până la 12 august 1468. Petru Ponici l-a ucis pe Andrică, tatăl lui Petre stolnicul, în împrejurări pe care nu le cunoaștem. Pentru moartea lui Andrică, Petre stolnicul “a pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40 de zloți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Crăciun. La 23 aprilie 1448, Petru voievod îi dăruia Mihului locul unde au fost morile domnești de la Baia ca să își întemeieze mori noi sau steze, dărste și pive. La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint topit, încât, atunci când Stan Poiană și urmașii săi se vor ridica împotriva logofătului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfatului Domnesc, provocat de pâra fiului lui Vasco, fiul lui Vasco de la Horodnic, care, împreună cu frații săi, au cerut să li se dea o parte din moștenirea lui Ion Cupcici, deoarece ei erau nepoții soției marelui boier. Ivan s-a pârât cu Marușca, fiica lui Ion Cupcici, soția lui Andreico Șerbici și cu Mihno, nepotul Marușcăi, fiul lui Grozea Cupcici. Domnul i-a cerut lui Ivan să aducă 24 de martori care să jure că el și frații săi sunt nepoții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plus alte două sate care formează temeiul, ocina de la care pornise formarea domeniului său. Dar chiar în anul în care începe numărătoarea noastră, la 14 octombrie 1473, are loc un proces în care Petrea, stolnicul lui Ștefan cel Mare, o pârăște pe Ilca, fiica lui Petru Ponici, pentru moartea tatălui său Andreică, pe care îl omorâse Petru Ponici. Acesta din urmă este unul din marii boieri ai Moldovei. La 20 iunie 1453, făcea parte din Sfatul Domnesc, iar la 8 septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și cercând să nimicească roiul harnic de albine, Pentru că, invidioșii, nu puteau face mai bine. Astfel fost-am de ocară în tot chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că n-avem copii frumoși. Dar a vrut Dumnezeu sfântul și făcutu-s-a lumină, S-a deosebit cu-ncetul grâul spornic din neghină; Alți tineri cu focul sacru golurile au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ceva obișnuit pentru convingerea celor care ezitau să se alăture rebeliunii ca vecinii mai deciși ai acestora să le dea foc la case, iar Karagheorghe îi spînzura pe turci de pragul propriilor lor case."15 În acest caz, rebelii îl pîrau autorităților pe stăpînul gospodăriei, acesta fiind apoi forțat să se refugieze în zonele de deal și să se alăture insurgenților. Pe durata revoltei, participanții produceau adeseori mai multe daune propriilor lor consăteni decît otomanilor. Țăranii lui Vladimirescu dădeau foc și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Moldova, evenimentele s-au desfășurat mai lin, din cauză că domnitorul Mihail Sturdza era și inteligent și puternic. Și el a fost pus în fața unei opoziții constante din partea boierilor, dar a reușit să-i țină în frîu. Atunci cînd aceștia l-au pîrît la Poartă și Rusiei, el s-a apărat și a dovedit că nu era vinovat de acuzațiile aduse. Sturdza nu a întîmpinat nici o problemă în punerea în aplicare a Actului Adițional, astfel încît chestiunea aceasta nu a constituit un subiect
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ca noi cu vreo doi ani. Și a venit într-o pauză și i-a zis lui Șăfu: băi, pleșcarule, cum ieșim la unu’, te aștept afară să ți-o trag. Parte-n parte. Nu vii cu scheme să mă pârăști lu’ profu’ sau mai știu io ce. Șubi zicea că e pregătit să-l bărbierească. Avea și un aparat de ras la el. Uite, că poate tu nu știi cum se folosește scula asta! Șăfu nu-l băga în seamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-l băga în seamă și bineînțeles că Șubi s-a enervat și mai tare, las’ că vezi tu, la unu’ te măcelăresc, te snopesc, te căpiez, te-adună mă-ta cu fărașu’ de pe jos. Toți credeau că Șăfu o să-l pârască la dirigu’ sau o să aștepte vreun profesor ca să plece cu el pe la intrarea din față, cum făcea de obicei. Faze de tocilar pupincurist. Dar nici atunci nu ieșea de frică. Doar ca să sfideze. Imita comportamentul profilor, pentru a le arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
puncte negre. Tata a fost de la început un abonat la lovirea cu vâna de bou: existau desigur turnători printre deportați (ceilalți locuitori din colonie îi recunoșteau după consistența și culoarea căcatului...), iar unul Onofrei, un basarabean sărac lipit pământului, îl pârâse pe tata că în fiecare seară citește din Biblie. Asta era o vină uriașă. După vreo două săptămâni, tratamentul brutal, deși părea instalat pe vecie, a încetat brusc, spre norocul tatei și al celorlalți năpăstuiți din colonie care, altfel, probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
în totalitate, în mare parte. Din păcate, am încă zile când semăn cu tot poporul român. Sunt fatalist, îndărătnic, miștocar, dezbinat. Nu-i nici o greșeală: sunt dezbinat cu întreaga mea ființă. Nu mă plac, nu mă mai suport, mi-aș pârî toate defectele la Securitate, să se ocupe și alții de ele, nu-mi place deloc ceea ce văd în fiecare dimineață în oglindă. Nu văd nimic în înfățișarea mea care să amintească de daci și de romani, am impulsuri anarhiste, aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
genul ăsta. Bineînțeles, eram hotărâtă să nu fac copii într-o lume socialistă. Dar nu se punea nici problema unui avort. Cu un an în urmă văzusem cum o arestaseră pe-o studentă care avortase și fusese descoperită. Adică o pârâse cineva. Nu cred că mi se întâmplă ceva nasol, dacă sunt nevinovată. Mereu am pornit de la premiza asta și uneori am avut dreptate. În cele din urmă, prietena mea m-a programat la un doctor care lucra în spital, dar
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ungurii de la noi au fost aduși de grof încă de pe timpil obăgiei, iar nemții au rămas de pe la glăjărie. Astăzi s-au contopit cu românii, nu mai vorbește niciunu altă limbă, decât românește. Pînă a fost stăpânirea Ungariei au fost periculoși, pârau pe români de ori ce vorbă vorbeai contra Ungariei. În 1916 când a intrat România în război, mulți români de la noi au fost duși și închiși la Cluj, pârâți de unguri din sat că au susținut armata română. Așa au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]