812 matches
-
limbă, decât românește. Pînă a fost stăpânirea Ungariei au fost periculoși, pârau pe români de ori ce vorbă vorbeai contra Ungariei. În 1916 când a intrat România în război, mulți români de la noi au fost duși și închiși la Cluj, pârâți de unguri din sat că au susținut armata română. Așa au suferit bieții oameni mai bine de un an închisoare, dar să vezi că românul nostru îi bun că nu a mai trecut mult și Ardealul neam unit cu țara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trecut mult și Ardealul neam unit cu țara. Și oamenii aceștia toți, care au fost închiși și au suferit, afară de Ion Scorobeț care a murit, s-au întors în putere , dar nu s-au răzbunat pe cei care i-au pârât, deși îi știau, așa cum pe alte sate s-au mai răzvrătit români împotriva sașilor, ca de exemplu în Cârța unde sașii au pus foc la români și românii la sași în 1916 când România a intrat în război de au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care era implicată și „uă Catarina Chiriacu” care „...a Tabloul moșiilor ce urmau a fi vândute În județele Fălciu, Tutova și Vaslui amenințatu de mai multe ori pe amantul ei Blasius Oczkovschi (ungaru), de câte ori a maltratato pe numita, că va pârÎ pe dânsul la Judecătorie, că În timpul unei petreceri În România a omorât pe un domnu, răpind dela mortu un ceasu de auru”. Se pare că individul căutat la Huși era un client mai vechi al pușcăriei de vreme ce documentul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
peste graniță, mărind rândurile celor care vor un stat iudeu (subl. În orig.)”. l. Speculanți dați În gât Fără să țină cont de faptul că județul Fălciu nu era, Încă, Înglobat județului Vaslui, Terdiman, În teribila sa dorință de a pârî pe rudă pe sămânță, amintise de un comerciant vasluian domiciliat pe strada Călugăreni (Galler) care „(...) a fot prins pe când scotea un camion cu vin fără autorizație, dar cu toate taxele plătite la fisc”. Potrivit Legii 351/2 mai 1945, completată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
piept și zice „Tarzan“, apoi o lovește pe ea în piept și zice „Jane“, apoi iar pe el, apoi pe ea și tot așa - era numai bună să fie încercată cu fetele. Acestea însă nu gustau niciodată poanta și ne pârau tovarășei învățătoare că le loviserăm cu pumnul în piept. Ce știau ele cum se comportă un bărbat adevărat? Strigătul lui Tarzan era bun în pauze, în curtea școlii, când vreunul dintre noi se trezea fațăn față cu băieții de la B
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cerut lui Stoian, Popescu și Murărescu să se sprijine unul pe altul în anchetă și să susțină că acțiunea a fost justă, dar cu unele greșeli. Conflictul dintre el și Țurcanu e vizibil și în anchetă, când Popa l-a pârât pe rivalul său că avea niște pastile ascunse în gulerul hainei. Țurcanu simțea însă că vor fi scoși țapi ispășitori și i-a recomandat lui Popa ca, dacă nu are alte mijloace de a se sinucide, să nu mănânce nimic
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mod individual; nu generaliza și nu culpabiliza întregul grup pentru aceasta. 48. Dacă unele comportamente nedorite sunt răspândite în întreaga clasă concentrează-te asupra liderului acesteia. 49. Nu invita elevii la delațiune, nu-i pune în postura de a-și pârî colegii. 50. Respectă regula pedepsei naturale corectând anumite comportamente negative tocmai prin consecințele lor naturale. 51. Folosește cât mai puține cuvinte cu un efect cât mai mare. 52. Nu-ți fie teamă să arăți că ai simțul umorului. 53. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
-ul, ca Bielorusia lui Lukașenko O cinematografie nu se face numai cu filme de calitate, dar numai filmele de calitate pot face o cinematografie. Când am scris, în 93, articolul Despre un Cinematograf care nu există, Laurențiu Damian m-a pârât lui George Littera ; astăzi, ne dăm seama că Laurențiu Damian n-are atâta gură cât ar fi trebuit ca să pârască non stop... Până la urmă, când tragi linie și faci adunarea, nu poți da vina pe altcineva decât pe tine că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pot face o cinematografie. Când am scris, în 93, articolul Despre un Cinematograf care nu există, Laurențiu Damian m-a pârât lui George Littera ; astăzi, ne dăm seama că Laurențiu Damian n-are atâta gură cât ar fi trebuit ca să pârască non stop... Până la urmă, când tragi linie și faci adunarea, nu poți da vina pe altcineva decât pe tine că nu ți-a ieșit socoteala. Merităm o cinematografie mai bună ? De ce am merita-o ? Ce facem ca s o merităm
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai curând o victimă: plasat brambura într-o funcție fără legătură cu alcătuirea lui mentală, ipochimenul bate câmpii candid și face porcării din stupiditate și inadecvare. Dacă încerci să-l trezești, nu-nțelege ce vrei: înjură, se învinețește și te pârăște „la centru“. E și obedient (cu cei „mari“), e și sărăntoc, dar e, mai ales, adumbrit intelectualmente și tembel. Nu poate fi vindecat, reorientat, strunit. E un ticălos somnambulic. Mai mult decât indignare, stârnește uimire și o resemnată bună dispoziție
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se cuvine pentru că altminteri puteți lua locul sacului de box”. Micii tirani ai locurilor de joacă sunt notorii pentru faptul că își aleg drept victimă acel copil pe care îl consideră cel mai puțin apt să se apere, să îi pârască sau să refuze să le dea banii de buzunar. Punctul culminant al cărților despre creșterea copiilor îl constituie momentul în care micii tirani ajung să fie pedepsiți atunci când copiii timizi găsesc curajul (și bețele ninja, ca în Karate Kid-ul hollywoodian
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
în cel mai obscen limbaj cu putință) sunt rapid raportate, ușor de documentat, și în general prompt soluționate. Însă ofensele mai puțin clare ridică problema pârei pentru victimele agresiunii verbale. Chiar trebuie să merg la șeful șefului meu să-l pârăsc pentru un incident atât de mic? N-o să par cumva un pămpălău care nu e în stare să se apere singur niciodată? Nu cumva șefii tind să se sprijine unii pe ceilalți? A fost oare într-adevăr un incident cu
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
îi arăt degetul mare pe care mi l-am îndreptat spre tavan și mă așez la o masă. Mă desparte cam un metru jumate de altă masă, la care stă o tipă. N-am scanat-o, dar nările mele o pârăsc și-mi spun că și-a turnat sticla de parfum în cap. Vreau să mă ridic și să mă mut la o altă masă, dar mă uit în jur și nu văd nici una liberă. E oră de vârf. Fuck. E
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și cercând să nimicească roiul harnic de albine, Pentru că, invidioșii, nu puteau face mai bine. Astfel fost-am de ocară în tot chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că n-avem copii frumoși. Dar a vrut Dumnezeu sfântul și făcutu-s-a lumină, S-a deosebit cu-ncetul grâul spornic din neghină; Alți tineri cu focul sacru golurile au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am făcut plăcut și util dar eu știu că am scris prost și am fost trimis de la Secția Cultură la secția de scrisori a "Scânteii". A fost o experiență care m-a zguduit: erau scrisori de demascare, oameni nevinovați erau pârâți pentru activități inexistente, fiii își demascau părinții, era o ură devastatoare, totală. Ajunsesem să am insomnii datorită acestor scrisori incredibile. Mi-a picat la un moment dat, în mână, o scrisoare, acest fapt n-o să-l pot uita niciodată, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Nici Ion nu lipsea, de multe ori de la poznele noastre, chiar dacă era cu doi ani mai mare și îi plăcea să o facă pe instructorul, mai mult ca să se dea mare. Nu ne bătea însă, de frică să nu-l pârâm, căci și el era năstrușnic, câteodata chiar capul rautăților și cel care ne băga in belele. Spun că Ion o făcea pe instructorul cu noi, pentru că el avea misiunea să ne ducă la școală, pe mine și pe Petrea. Pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Cine a zis că mai bine păstorești un cârd de iepuri decât o fată, a avut mare dreptate.Numai că după ce au venit părinții, vecinii spionaseră toată activitatea lor, probabil au avut consemn de la tata sau mama și le-au pârât pe fete.Astfel părinții au aflat tot ce făcuse ei, adică bănuiau că nu știau ce lucraseră ele cu ofițărașii, cum le zicea tatăl lor, fie iertat. Acum era pus în fața faptului împlinit și știa că fetițele lui (Brăndușa și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lui Oțel. Deși atestarea documentară a satului Fruntești datează, la fel ca și pentru Filipeni, din 1565, după cum specifică cartea de mărturie și de întărire dată de domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanul, pentru Gavril Dunavăț și verii lui care au fost pârâți de popa Onica din Fruntești și cu alte rude din Obârșia (Berheciului), pentru o jumătate de poiană, unde a trăit Coste Călugărul, este, fără îndoială, mai vechi, chiar din timpul lui Alexandru cel Bun. Dania făcută lui Mihail Oțel se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adunate transcrise, traduse și analizate de Olimpia Bșdșlu 1565 (7073 Aprilie 25), Hîrlșu Alexandru Voedod, din mila lui Dumnezeu, domn al țării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră popa Onică din Fruntești și cu alte rude din Obârșie și au pârât Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni pentru o jumătate de poiană, unde au trăit Coste Călugărul, care această jumătate din poian a cumpărat-o Filipaș, tatăl lui Gavril Dunavăț, de la unchiul său Sava, fiul lui Mleaștniță, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înfrunte veacurile. Ce știm sigur este că la 1565 este amintit popa Onica din Fruntești, care, împreună cu rudele sale din Obârșie (e vorba de obârșia, începutul Dunavățului, adică Mărăști, însă s-ar putea să fie și Obârșia Berheciului) l-au pârât la domnie (domn era Alexandru Lăpușneanu) pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni pentru o jumătate de poiană, unde a fost Coste Călugărul. Despre sat și biserică vorbește un document din 1605, în care Anton din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar, cu siguranță, el nu a rezidat în aceste locuri, așa cum au făcut urmașii săi. Pentru satul Fruntești, cel mai vechi locuitor care a știut scrisul, cititul, tipicul slujbei bisericești, a fost popa Onica care, împreună cu rudele sale din Obârșia, pârăște la scaunul de judecată domnesc, la 1565, pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni. Pentru secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, atât în Filipeni, cât și în Fruntești întâlnim mai mulți localnici care știau scrisul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea egal în lumea comunistă la acea vreme), să fie împușcat, fără judecată, ca un câine? Am vizitat România de mai multe ori. În 1986, chiar am fost expulzat: m-a trădat însoțitorul meu, un oarecare domn Florian, care a pârât la Securitate tot ce vorbeam noi. Eu știam că sunt supravegheat, dar nu mi-am închipuit că voi fi turnat în cel mai primitiv mod. Securitatea a trimis o scrisoare KGB-ului, prin care ruga organele sovietice să nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu cer de plumb, gata să se lase pe pămînt, să-l strivească. Se îmbrăcase gros, cu berta cea mare pe cap și cu traista sub braț. A plecat pe furiș, să n-o afle careva din sat, s-o pîrască la comună. Cînd s-a întors nu-mi amintesc, dar mi-a rămas în minte imaginea ei așezată pe pat, cu spatele rezemat de sobă, povestindu-i tatii totul, cu de-amănuntul. Umblase de la o ușă la alta, era dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fragile ca niște baloane. De ce o fi fécut Sonia așa? Ce nume interesant, Sonia. Ce frumos mirosea de la ea a parfum de lécrémioare În sticluțé rotundé și lungé cu crestéturi, ca un pépușoi mic de sticlé. De ce nu l-a pîrÎt ea pe Șasa atunci cînd i-a gésit péduchii, de ce nu l-a spus lui Nadejda Petrovna? Șasa ar fi vrut sé aibé și ea péduchi și el sé nu spuné la nimeni. Sé știe numai ei amîndoi. Dar sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
E cineva care-l urmérește, si cred cé știe el cine este. Este aici unul céruia i-i ciudé cé Nicolai Arsenievici vrea sé-și facé o scaré atît lungé. Dar de unde a aflat? Cred cé este unul care l-a pîrÎt și știe Nicolai Arsenievici despre cine-i vorba. Se duse În casé și se culcé. Dar nu putu sé doarmé toaté noaptea. Stétu În pat cu ochii deschiși și se uité pe geam. Dar ce este o zi? O zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]