672 matches
-
fac penele măciucă. — Și în vremea asta vistieria se golește văzând cu ochii - spuse Ximachi cu obidă. Birurile nu mai are cine le strânge. Vacile nu mai are cine le duce în ciurdă. Albinele nu mai au unde se roi. Pârjolurile se țin lanț. în găini parc-a dat strechea. Oile s-au retras la munte, mai coboară-le dacă poți. Mănăstirile n-are cine le termina. Târgurile s-au umplut de praf, abia mai poți respira. Mergi la țară, țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Teodora continuă : Eminescu a fost pentru noi pretextul uitării. Simion îmi poves-tea ce descoperise și cum intenționa să-și continue căutările după război. Băteam împreună drumul spre bibliotecile, librăriile și anticariatele din Cernăuți. Din păcate, ele erau deja trecute prin pârjolul ocupației rusești. Sub liliacul care răspândea un parfum amețitor recitam versurile lui. Uitam că frontul înaintează și că de acolo vin din ce în ce mai des depeșe purtând în ele moartea. L-am iubit mult și nu știu pe care din cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să-mi aducă ziaru Știri. Nici că m-am bunghit la pagina dă sport, da m-am pus pă buchisit cronica judicioasă, care am văzut pozat ghinionu În ea: la zero ș-un sfert noaptea, se umflase o huidumă de pârjol În casa-quinta lu doctoru Abenhaldun, din Villa Mazzini. Cu toate că Secția dă Pompieri a făcut o treabă trăznet, conacu a fost o pradă ușoară pentru flăcări, iar În pârjol perise propitaru, destins membru dân colonia siro-libaneză, doctoru Abenhaldun, mare pioneer În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ea: la zero ș-un sfert noaptea, se umflase o huidumă de pârjol În casa-quinta lu doctoru Abenhaldun, din Villa Mazzini. Cu toate că Secția dă Pompieri a făcut o treabă trăznet, conacu a fost o pradă ușoară pentru flăcări, iar În pârjol perise propitaru, destins membru dân colonia siro-libaneză, doctoru Abenhaldun, mare pioneer În Împortu dă surogat dă linoleu. Mă lua cu spaime groase. Baudizzone, care niciodată nu Îi ie grijă dă pagina lui, nici baremi nu pomenise dă vro cerimonie religioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ba În localuri, rusnacul se lefterise. Atunci s-a Întors În istoria antică și a dat foc dughenei de mobilă, ca să pună mâna pe asigurare; Tai An era Înțeles cu el: l-a ajutat să facă lampioanele care au Întețit pârjolul; apoi doctorul, cramponat de salcie mai ceva ca salamandra, i-a surprins ațâțând focul cu jurnale vechi și talaș. Dar stai să vezi ce făcea fiecare În timpul nenorocirii. Dama l-a urmărit pe Tai An ca o umbră; și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
după mutarea vitelor din locul în care fuseseră ținute, terenul se transforma în teren agricol. Avantajul acestei transformări constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și în cazul defrișării prin incendiere, se urmărea îngrășarea și fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului putea deveni o amenințare pentru recolte, ceea ce a dus la o încercare de reglementare a acesteia la nivel constituțional. În 1785, M.
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și în cazul defrișării prin incendiere, se urmărea îngrășarea și fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului putea deveni o amenințare pentru recolte, ceea ce a dus la o încercare de reglementare a acesteia la nivel constituțional. În 1785, M. Șutzu a încercat să limiteze aplicarea acestei tehnici la primăvară și toamnă; la rândul său, Divanul a cerut
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
când mi-a declarat căse duce undeva pentru niște necesități personale. Nu mai puțin surprins am fost când, întorcându-se, a comunicat, oarecum indiferent, că acele necesități au fost satisfăcute. Barcagiul meu plecase; soarele se înclina la orizont aprinzând un pârjol imens în pădurile de sălcii. La treizeci de pași, luciul bălții tresărea în goana vresperilor lacomi, care se țeseau după albitură măruntă. Fluiera o mierlă nu departe; doi granguri îi răspundeau din desimea sălciei celei bătrâne. Mierla își repeta frântura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
umple dintr-odată de zgomote. Lenox va descrie furtuna care se dezlănțuise: Ce noapte rea! S-au prăbușit de vânt, Pe când dormeam, hogeagurile casei, Și vaiere-n văzduh s-au auzit Se zice, stranii gemete de moarte, Cumplite voci vestind pârjoluri crunte Și zile tulburi, proaspăt răsărite În veacul de restriști. Și toată noaptea S-a tânguit întunecata cobe. Spun unii că pământul, prins de friguri, S-a fost cutremurat 1. Și o va face exact în momentul în care Macduff
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
n) și gârliciul și argeaoa încă au căzut” i-a “vândut numai locul crâcimii și a dughenelor și hrubele ce au rămas întregi”. --Cum se vede, pe la 1753 Curtea domnească era arsă. --Apoi asta-i una din cele vreo douăsprezece pârjoluri care au dat peste Curtea gospod. --Am mai vorbit noi despre vânzarea unor bunuri pentru a achita datorii vechi, rămase în general după soți. Așa s-a întâmplat și la 29 iulie 1753 (7261), când “Catrina,... giupâneasa răpoosatului Ioniță zugrav
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!" 16. De aceea Domnul Dumnezeul oștirilor va trimite ofilirea prin războinicii lui cei voinici, și între aleșii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc. 17. Lumina lui Israel se va preface în foc, și Sfîntul lui într-o flacără care va mistui și va arde spinii și mărăcinii lui, într-o zi. 18. Va arde, trup și suflet, strălucirea pădurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!" 16. De aceea Domnul Dumnezeul oștirilor va trimite ofilirea prin războinicii lui cei voinici, și între aleșii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc. 17. Lumina lui Israel se va preface în foc, și Sfîntul lui într-o flacără care va mistui și va arde spinii și mărăcinii lui, într-o zi. 18. Va arde, trup și suflet, strălucirea pădurii și cîmpiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
lumina soarelui va fi de șapte ori mai mare (ca lumina a șapte zile), cînd va lega Domnul vînătăile poporului Său, și va tămădui rana loviturilor lui." 27. "Iată, Numele Domnului vine din depărtare! Mînia Lui este aprinsă, și un pîrjol puternic; buzele Lui sunt pline de urgie, și limba Lui este ca un foc mistuitor; 28. suflarea Lui este ca un șuvoi ieșit din albie, care ajunge pînă la gît ca să ciuruiască neamurile cu ciurul nimicirii, și să pună o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
imagini surprinzător de plăcute: un cuplu de rătăciți prin canion, doi ciudați peste măsură de fericiți; o fostă vedetă care-și dă seama că se pricepe și la alte lucruri; iarbă și flori care se ițesc pe pante distruse de pârjol, puieți de pin care scot capul peste tot locul, în număr mai mare decât înainte; bărbatul din visele ei, același lângă care se și trezește dimineața. Și-un altul care-a apărut dintre copaci. Mike și-a închis telefonul mobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și neconvingător comportamentul stilistic al unui profesionist al scrisului. Evocările sunt puerile și nu au nici o semnificație literară: „Noii noștri colegi din clasa a II-a A ne-au primit pe mine, pe Costică Cristian și pe un alt coleg, Pârjol, clasificat cu premiul III, cam de sus. Adică cum s-ar spune «au venit deștepții ăștia de la B cu premiile lor să facă pe grozavii! Lasă că le-arătăm noi!» Din păcate parcă și unii profesori ne-au privit la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
strident. Referirile la dragoste suferă, la rândul lor, de un declamativism gongoric. Iată un exemplu dintr-o altă piesă, Șaua Dracului, despre un bărbat vârstnic, dar bogat, care vrea să se însoare cu o tânără: „SILVESTRU: Ați uitat însă că pârjolul inimii, învrâstată de 55 de veri dogorâte, mă-mpinge în brațele lui Aghiuță... Pripașilor, tot arginții îs mai grei în balanță.“ Că personajul antipatic vorbește atât de caraghios, mai treacă-meargă. Dar când și aleasa inimii lui, suava Ileana, începe să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cele patru vânturi și că dinspre Răsărit nici o primejdie nu mai amenință Moldova. Îți mai transmite că va fi acolo, atunci când va sosi clipa. - Acolo? Clipa? - În ciuda victoriei tale și a stăpânului meu asupra tătarilor, Moldova nu poate scăpa de pârjolul otoman. Toate bătăliile sunt pierdute, toate cetățile sunt asediate. Mai rămâne o șansă. Voievodul tău va Încerca să oprească invazia la Valea Albă. Nu are Încotro. Mai sus de Valea Albă e Cetatea Neamțului, apoi Baia, apoi drumul Sucevei. Mahomed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de foc fie ea chiar și de caise sau de pere pergamate, toate animalele și grânele întâlnite în cale se confiscă pentru hrana armiei noastre pospolite. Dar, Măria Ta, să ai în vedere că în fața noastră totul este numai un pârjol, a îndrăznit să-i atragă atenția generalul Potoțki. Călăreții trimiși în față spun că fânurile și paiele au dispărut mistuite de flăcări, adăposturile așijderi, grânele au fost dosite în gropane de negăsit, animalele și-au pierdut urma prin păduri, fântânile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
munca lor, și o fac să fie mai prosperă și mai demnă de laudă, cu atâta, cu cât le stă În putință, spre cinstirea și spre fericirea lor și a blânzilor și bravilor lor Înaintași! Praznicul blestemat Ascensiunea lui Mereuță Pârjol avusese loc sub auspiciile celor două mandate de primar, În comuna sa natală, Seaca de Vijelie. Provenea dintr-o spiță numeroasă. Nu era Însă nici mai sus, nici mai jos, decât media mult dezvoltatului său neam. Nici ca avuții mobiliare
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
adunare, În urma căreia avea să se stabilească, de către cei strânși pe terenul viran, din fața magazinului cooperatist, existent, de o bună bucată de vreme, În vestita comună amintită mai sus. Și, cum-necum, măgăreața a căzut pe capul său: al lui Mereuță Pârjol. Prin urmare, candidatura lui, de independent, a fost Înaintată la județ. Comenduitorii de acolo au aprobat-o fără nici un pic de osteneală. Unul a zis: ai săi l-au propus și aprobat - ai săi să și-l aibă, așa cum și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
din capătul de sus al listei. Și, În privința eroului nostru, așa s-a și Întâmplat. În anii primei legislaturi a fost ponderat. A furat mai cu perdea, mai câte puțin, la Început, dar, pe măsură ce timpul trecea, pe măsură ce experiența primarului creștea, Pârjol pârjolea mai cu nesaț, mai cu nerușinare, mai cu Înverșunare. Pământ, și iar pământ! Își dorea, mai mult decât orice pe lume, pământ! Cât mai mari suprafețe de pământ, pe care și le alătura, celor de mai dinainte, Încât, moșia
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
El - nu și nu. Și, nu, a rămas, În cele din urmă. Pentru toată lumea și, mai preciză el, pentru totdeauna! A murit unul din apropiații bucătarului său șef, Păscălin. Acesta numai nu s-a târât În genunchi, În fața latifundarului Mereuță Pârjol, pentru a-i aproba, acolo, câțiva metri pătrați de teren, alături cu vechiul cimitir, atâta, doar, cât, să fie suficient, pentru un mormânt. NU!, mă, NU! Și ce să facem cu mortul? Ardeți-l! Cum să-l ardem?! La crematoriu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
voi, În parte! Dar, a Îndrăznit, cel cu ruga, să-i Înmoaie, poate-poate, inima, dar, zic, a rostit, el, cu ton jos: atunci, când o să muriți dumneavoastră, ce o să facem, unde o să vă Înmormântăm? La care, speriat de Întrebare, Mereuță Pârjol a ridicat brusc fruntea și a replicat: ei, bine, să nu mă Îngropați nicăieri! Să mă duceți acolo unde vă trimit eu, pe voi, acuma! Și să mă ardeți. Și cu cenușa ce să facem, după aceea, a Întrebat, enervat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
din localitatea respectivă, la preotul de acolo, la primărie. Și totul, sau, aproape totul, la suprafață, a reintrat În normal. Au mai trecut niște ani. Pe un soare torid, În zi de sărbătoare, după ce a servit masa de prânz, Mereuță Pârjol a avut chef de un scăldat pe cinste. Și, nici una, nici două, s-a dezbrăcat, a urcat pe trambulină și, cu o voinicitate nenaturală, parcă, s-a azvârlit În apa, limpede și rece, a piscinei proprietate personală. S-a cufundat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și l-au așezat, la loc de cinste, În fostul său birou de lucru. Au trecut și cele patruzeci de zile. A sosit momentul praznicului. Păscălin nu a luat În derâdere, și nici nu a uitat Îndemnul adresat de Mereuță Pârjol, cu privire la ce să facă, atunci când va veni sorocul, cu cenușa sa. Și omul s-a comportat Întocmai. A gătit toate felurile de mâncare. A presărat cenușa tiranului peste borșuri, peste fripturi, peste deserturi și, invocând amețeli de cap, s-a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]