3,706 matches
-
vede treaba că ultimele evenimente ți-au cam umbrit gândirea limpede, vecine” - l-a luat puțin la vale gândul de veghe. „Bine că ai apărut și tu, ca să-mi tulburi liniștea” - i-a răspuns Gruia, supărat. „Nu ridica sabia asupra păcătosului, prietene. Eu nu am vrut decât să-ți amintesc că profesorul - dragul de el - a vrut să spună că se apropie momentul când trebuie să finalizezi unele lucrări, În vederea... Ei! Da’ ce? Eu trebuie să te dădăcesc?” „Oprește-te, gură
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
taie beregata cu briciul unui ofițer rusnac... Așa că ne-am pomenit cu el la frizeria noastră și-acum, de curând, a fost făcut mare șef peste frizeriile din București... Și nu știe nici briciul să-l țină bine-n mână, păcătosul!... Un politruc nenorocit, conchise Sever. Lulea și cu ăsta parcă ar fi frați. Peste tot te împiedici de indivizi ca ei... Ce să facem, spuse Ticu, viața e grea. Ar trebui să fim mai curajoși, tată, vorbi Victor neîntrebat. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ochii Dorei ale cărei pleoape se coboară încetul cu încetul. Din chipul ei relaxat iradiază o lumină blândă. Nu mai resimte angoasa din seara trecută. Cuvinte murmurate de Teodora îi ating urechile ca o fâlfâire ușoară de aripi de fluture : "...păcătoasă... sfârșit... sfânt... iertare..." Nu mai are nevoie de nici un alt îndemn. Se concentrează și o cheamă în memorie pe mama ei, pe Isidora. La început, gândul o poartă doar la patul de spital, unde o revede așa cum a văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
chip nu vor înceta să-l preamărească pe Domnul reprezentat în închipuirea lor concretă sub chipul unui bătrân cu barbă albă privindu-te din bolta bisericii, sub înfățășarea unui patriarh plutind pe nouri sau cineva cu arătătorul dojenitor, îndreptat către păcătoși și sprijinindu-se în toiag, oricum, ceva palpabil, perceptibil pe cale senzorială. Toate acestea, garnisite și cu o fărâmă de ignoranță, au determinat ca, la destule case din Huțulie, portretul lui Franz Ioseph, frumos înrămat, să fie păstrat pe peretele dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Tu-ți bați joc de tac-tu, mă! Ce! Credeai că nu te găbjesc, mă șmecherie de trei parale! Nenorocitule! Scârnăvie nevrednică ce ești! Ia poftește tu la tata să te măsoare el pe la spinare cum scrie la carte, stârpitură păcătoasă și neobrăzată! Bătu-te-ar Dumnezeu să te bată! Golan necredincios și puturos ce te îndestulezi numai din truda părinților fără să pui osul la treabă acasă ori pe unde te-am trimăs! De-amu ai să huzurești pe munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Augustin. Dar mai știu și ceea ce spune Cioran, că lumea aceasta zămislită de Tine trebuia să fie oricum, numai așa cum este ea nu. Uneori, Doamne, iartă-mă, cred însă și ce spune Cioran. Ajută-mă, Doamne! Știu că sunt un păcătos, dar Tu știi, la fel de bine ca și mine, că nu sunt ticălos. De aceea, Te rog să mă ajuți... Așa m-ai cucerit, Z: cu rugăciunea asta țicnită a ta. Dar timpul ne-a vestejit sentimentele. E vremea să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Augustin. Dar mai știu și ceea ce spune Cioran, că lumea aceasta zămislită de Tine trebuia să fie oricum, numai așa cum este ea nu. Uneori, Doamne, iartă-mă, cred însă și ce spune Cioran. Ajută-mă, Doamne! Știu că sunt un păcătos, dar Tu știi, la fel de bine ca și mine, că nu sunt ticălos. De aceea, Te rog să mă ajuți... Dar cum femeile nu au nevoie de ermiți... Nu pot scăpa de amintiri și iluzii, nu mă pot reinventa, revendicând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
zi înainte, relua și oful din acea zi. Îl ruga, evlavios, pe Dumnezeu, să intervină urgent pentru a-l aduce pe calea ce bună pe cel care călcase strâmb, "pentru că numai Tu, Doamne, mai poți repara ceva în sufletul acestui păcătos". Brusc, spre final, glasul său era aproape un tunet. Parcă nu se mai ruga, parcă nu mai "pâra", ci, pur și simplu, îi poruncea lui Dumnezeu, motiv pentru care bunica îl persifla mereu: "Te porți cu Dumnezeu de parcă ți-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
era aproape un tunet. Parcă nu se mai ruga, parcă nu mai "pâra", ci, pur și simplu, îi poruncea lui Dumnezeu, motiv pentru care bunica îl persifla mereu: "Te porți cu Dumnezeu de parcă ți-ar fi ordonanță în armată..." "E păcătoasă, Doamne, zicea bunicul, Andra aceasta a mea. Știu că n-are voință, tragere de inimă, dar ajut-o, că numai în puterea Ta stă îndreptarea ei!" Când spunea "ajut-o, că numai în puterea Ta stă îndreptarea ei!", aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
am spus un adevăr pe care-l știa toată lumea..." În ziua aceea am priceput de ce unii sunt de-a dreptul fericiți după o noapte în care "au dormit buștean": nu riscă, asemenea Monei, să asculte mari și jenante dezvăluiri despre păcătoasa lor ființare. Și tot în acea zi, Sonia, vecina noastră ninetistă de la etajul al cincilea, a hotărât să arunce de pe ușa apartamentului ei numărul 13 și să bată în locul acestuia o plăcuță argintie pe care stătea scris, nespus de frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai grozav cadou?"... Grătărel mi-a luat plicul din mână, s-a ridicat ușor, zâmbind trist, ca și cum sora sa vitregă l-ar fi sărutat de despărțire... Of, Doamne, Dumnezeul meu! Trei flori m-au ținut în viață, împreună cu femeile, recunosc, păcătosul de mine: angelica sau "elixirul vieții", busuiocul și iarba fiarelor. Rădăcina de angelică băută cu alcool tare, dimineața, pe stomacul gol, sau chiar mestecată zilnic, doar câte o bucățică, aduce și păstrează tinerețea și puterea, la orice vârstă. Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dar nu orice: "Ei, ei, ei, ei, ei, ei, eiiiiii!.../ Am noroc că știu cânta, / Că-mi astâmpăr inima"... Și-atunci când l-au dus la cimitir, preotul ar fi zis că n-a cunoscut în viața lui un om mai păcătos și cu o inimă atât de mare ca a lui nea Grătărel. Iar când am fost pentru prima și ultima oară ca să-i mulțumesc, în cimitir, l-am auzit cum cânta, ca în ziua aceea de pomină în care-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Durerea de pe chipul Său este însă îngemănată cu bucuria și speranța. Unul dintre ucenici mi-a spus că este atât de frumos și de "nu știu cum să mai zic, lady", încât nu L-ar lăsa niciodată să-i spele picioarele lui, păcătosul. Nici nu mi-am dat seama când a apărut pe perete și un înger aproape negru. Am înțeles apoi că am pictat imaginea unei ființe care are statuie în inima ta: Marele Bronz. M-ai emoționat cu povestea acelei ființe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Augustin. Dar mai știu și ceea ce spune Cioran, că lumea aceasta zămislită de Tine trebuia să fie oricum, numai așa cum este ea nu. Uneori, Doamne, iartă-mă, cred însă și ce spune Cioran. Ajută-mă, Doamne! Știu că sunt un păcătos, dar Tu știi, la fel de bine ca și mine, că nu sunt ticălos. De aceea, Te rog să mă ajuți... Ajută-mă, Doamne, să pricep că nu este adevărat ce scrie Andra în Pseudojurnalul de Caraibe: "Am ajuns să cred în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
noi se află într-o mizerie mai mare decât întregul glob pământesc. Știu că asta nu mai este deja o rugăciune, ci o încercare nereușită de a negocia destinul, de a face lobby pe lângă Divinitate, dar Tu, Doamne, Creatorul meu, păcătosul Z, cu siguranță mă înțelegi. Am ajuns o specie defectă, dereglată, Doamne! Ce zici de un nou punct zero al aventurii noastre prin lume? Nu se poate să nu vezi că, între proiectul Tău și devenirea noastră, s-au așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
poți s-o numești direct pronie cerească! Eu chiar nu știu dacă acest Silvestru este de compătimit ori nu, dar un lucru este limpede știut și să nu ne îndoim nicio clipă de el: aici, destinul nu a urmărit vindecarea păcătosului, ci condamnarea lui! ianuarie, 2013 66 Rareș Tiron Istorisiri nesănătoase fericirii 67 Invidie mocnită ucrul cel mai ieșit din comun, pe care l-am trăit în vremea cât am lucrat la deratizare, care mi-a rămas mult timp în minte
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Dumnezeu, și doar pe El, să mă aibe în paza Sa... Celula în care am fost adus apoi - și din care scriu acum - parcă este gândită anume cu menirea să semene spaimă și să-l înrăiască și mai tare pe păcătos, în loc să-l îndrepte. După dulcea și neprețuita libertate, în care oamenii roiesc slobozi, adesea fără s-o bage de seamă, acum mi se desfășura dinaintea ochilor acea încăpere nespațioasă, sufocantă și neprimitoare, în care calci pe beton și privești în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ta, căci întotdeauna vrei să se repete lucrul care te face fericit! Însă, trezindu-mă acum din această dulce reverie și întorcândumă la realitatea mea, îți zic că toate neajunsurile chiar de aici mi se trag, din pântecul serviciului meu păcătos și sumbru, care nu m-a lăsat niciodată să trăiesc. Dimpotrivă, m-a subjugat cu greutatea sa copleșitoare, prefăcându-mă într-o unealtă oarbă și înrobindu-mă trup și suflet, încât n-am putut să dispun vreodată de mine nicio
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nici nu-și putea închipui cam cât de nepotrivit a ales dânsul să procedeze și cam cât de greșit și-a făcut calculele, dorind puternic, cu tot dinadinsul, săși țină lăcătuite în suflet toate acele gânduri și intenții bolnăvicioase și păcătoase, ce-l tot bântuiau neîncetat. Lucru care are să se vadă foarte bine, de altfel, în urmarea povestirii. În popor, preacinstitele guri înțelepte zic că este necesar să consumi un întreg sac cu sare, ca să poți să spui despre un om
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu cea în care, atunci când se întâmplă 172 Rareș Tiron să aluneci pe un povârniș abrupt, nicidecum nu te mai poți echilibra și, astfel, te rostogolești necontrolat în vale. Trebuie, totuși, să remarc acum că, în scopul satisfacerii viciului său păcătos, narcomanul furase isteț, cu o mână experimentată și iscusită, bani din casă numai o bucată de vreme și doar atât cât lipsa banilor respectivi să nu devină cumva bătătoare la ochi pentru Victoria - de asta se temea el cel mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
domestice, un Empireu al eficienței muncitorești. Acestea fiind spuse, îmi rămâne, în final, sarcina ingrată de a executa o mică evaluare a situației autohtone. Deși formal integrată în structurile europene, România se află, după toate aparențele, în continuare sub zodia păcătoasă a colonialismului cultural, reflex al unui imperialism de tip oriental: secolele de ocupație fanariotă au lăsat urme adânci în mentalitatea balcanicilor. Pentru a-și găsi locul, pe care cu toții sperăm că-l merită, între națiunile civilizate ale lumii, țara noastră
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cadou. Iată însă în ce alte combinații intră, de data aceasta împreună cu alte ideograme pentru a forma cuvinte, cele trei femei (nu-i așa, ce altă reprezentare mai bună a iadului vă puteți imagina, decât gurile vociferânde ale celor trei păcătoase?): ei bine, cum este deja de așteptat, o serie întreagă de cuvinte din sfera semantică a răutății, a înșelătoriei, a minciunii, a adulterului, a curviei etc. Bineînțeles, chiar atunci când bărbatul dă dovadă de iraționalitate, tot femeia este de vină: kanji
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se ducea către Zedon. -Ia și tu de bogdaproste, a zis Verona, aruncându-i și acestuia un cuțit care l-a doborât la pământ într-o clipă. Îmi pare rău că n-am reușit să-l șterg de sângele unui păcătos ca tine și s-a repezit la Zedon, care o întâmpina zâmbind. Pe Verona a deranjat-o zâmbetul barbarului și a mai strigat: -Dacă mă dovedești, voi fi pe viață sclava ta. -Nu sclavă, femeia mea, a zis Zedon, din
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aiurea; cum să păcălesc pe unul ca să-mi însușesc niște bunuri pe care nu le merit și multe altele. În momentul în care omul nu este concentrat la semnul crucii, o face din fățărnicie. -Prietene să știi că ești un păcătos, a zis Fănică, după care a continuat. Biserica este casa domnului și atunci când treci pe lângă ea trebuie să te închini cu smerenie. -Eu știu că Dumnezeu este pretutindeni. De aceea fac efort să nu văd cine și ce este în jurul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sa față de eretici, schismatici și față de cine era compromis în fața puterii politice: nu are compasiune față de marele preot, ci față de popor. Foarte distant de dezamăgirea celor pioși, dar în favoarea celor ce sunt obiect de dispreț, care nu respectă legea, vameșii, "păcătoși" și "păcătoase". În consecință, mesajul lui Isus și comportamentul său constituie o provocare fără precedent pentru sistemul religios și social, dar și pentru reprezentanții săi, ierarhia. El pune la îndoială modelul ebraic tradițional. Acțiunea sa de protest împotriva comerțului în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]