1,159 matches
-
să îngropi de viu un cucoș în mijlocul ei; atunci nu se apropie „ucigă-l crucea“ de casă. Cînd dintr-o pădure se taie lemne pentru făcut casă, nouă lemne se lasă cioplite în pădure, ca să putrezească, zicîndu-se: „Acesta este lemnul păduchilor de lemn, acesta al cariilor“ etc. ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne pentru casă, nu însă din cele ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în vîrf o ploscă cu rachiu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți treacă frigurile. Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai mîncat dacă vrei să nu capeți friguri. Păduchi puși în rachiu - bun pentru friguri. Cînd te scutură frigurile, să te afumi cu piele de șerpe, că apoi nu te mai scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se vede afară urma boului, pentru că ar fi păcat. Lunea nu se umple borș, că se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci se crede că la din contra, se vor ivi în casă ploșnițe, gîndaci. Lunea e bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culcat, atunci tot anul ți-e lene, stai culcat. De vei vedea întîi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima ți va fi neagră. Cînd vezi pentru întîia oară miei albi, vei face păduchi, iar de vei vedea miei negri ai să faci pureci. Cînd vezi primăvara miel alb întîi, ai să fii tot anul sănătos. Miel alb văzînd întîi e a noroc și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împușcă cînd plouă capătă păcate. Păcură Sub patul unde e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că nu mai trăiește mult. Să nu-ți faci lăutoare cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că nu mai trăiește mult. Să nu-ți faci lăutoare cu apă rece, că faci păduchi și lindine. Păduchele găsit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că nu mai trăiește mult. Să nu-ți faci lăutoare cu apă rece, că faci păduchi și lindine. Păduchele găsit pentru prima oară pe capul copilului trebuie ucis pe o oală nouă, dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că nu mai trăiește mult. Să nu-ți faci lăutoare cu apă rece, că faci păduchi și lindine. Păduchele găsit pentru prima oară pe capul copilului trebuie ucis pe o oală nouă, dacă voiești ca copilul să fie bun cîntăreț. Dacă te lai în ziua de Crăciun, nu faci păduchi. Cînd păduchii de găină se pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că nu mai trăiește mult. Să nu-ți faci lăutoare cu apă rece, că faci păduchi și lindine. Păduchele găsit pentru prima oară pe capul copilului trebuie ucis pe o oală nouă, dacă voiești ca copilul să fie bun cîntăreț. Dacă te lai în ziua de Crăciun, nu faci păduchi. Cînd păduchii de găină se pun pe om, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lăutoare cu apă rece, că faci păduchi și lindine. Păduchele găsit pentru prima oară pe capul copilului trebuie ucis pe o oală nouă, dacă voiești ca copilul să fie bun cîntăreț. Dacă te lai în ziua de Crăciun, nu faci păduchi. Cînd păduchii de găină se pun pe om, nu se iau pînă cînd nu se uită în apă; tocmai atuncea fug. Cînd te uiți în puț, scapi de păduchi de găină, dacă ai. Păianjen Cînd se lasă un paingăn deasupra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă rece, că faci păduchi și lindine. Păduchele găsit pentru prima oară pe capul copilului trebuie ucis pe o oală nouă, dacă voiești ca copilul să fie bun cîntăreț. Dacă te lai în ziua de Crăciun, nu faci păduchi. Cînd păduchii de găină se pun pe om, nu se iau pînă cînd nu se uită în apă; tocmai atuncea fug. Cînd te uiți în puț, scapi de păduchi de găină, dacă ai. Păianjen Cînd se lasă un paingăn deasupra unui om
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bun cîntăreț. Dacă te lai în ziua de Crăciun, nu faci păduchi. Cînd păduchii de găină se pun pe om, nu se iau pînă cînd nu se uită în apă; tocmai atuncea fug. Cînd te uiți în puț, scapi de păduchi de găină, dacă ai. Păianjen Cînd se lasă un paingăn deasupra unui om bolnav e semn că peste puțin va muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste. Cînd îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De Sf. Dumitru nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se zice că dacă a furat cineva un pieptene și moare, apoi ies pe dîn sul o mulțime de păduchi. Pierdere Dacă-ți pare rău de-un lucru pierdut, nu l mai găsești. Cînd pierzi ceva, să zici de mai multe ori, că-l găsești: „Scoate, drace, ce-ai furat, că te bat cu maiele, pînă-ți iasăă“ Cînd ai pierdut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că dacă se visează cineva zburînd va spori în cinste. Mergînd cu trăsura visînd, vei primi o știre supărăcioasă. Dacă visezi că bați pe cineva, vei căpăta oaspeți. De visezi că vorbești cu vreun preut, vei avea o mare scîrbă. Păduchi în vis însemnează bani. Se crede că dacă visează cineva că mănîncă pîne proaspătă i se va întîmpla ceva nepriincios. Se zice că dacă visează cineva ceva ce-și tîlcuiește că este rău și împărtășește aceasta altei persoane, acea persoană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
precizat că pe pereți trebuia lipit un anunț: "Scuipatul este permis numai în batistă". Însușirea igienei a căpătat o mare importanță, căzând în sarcina cadrelor didactice; un loc de excepție în cadrul acesteia revenea luptei contra paraziților (a viermilor intestinali și păduchilor). În ceea ce privește numărul exact al școlilor elementare care funcționau în Transilvania de Nord, fiecare referire la subiect diferă de celălalte. Probabil nu vom greși dacă vom afirma că, în timpul administrației ungare, învățământul pentru elevii între 6 și 10 ani era asigurat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cârpe colorate sau CD-uri suspendate de crengile copacilor pot da, de asemenea, rezultate bune. Totuși, aceste metode nu sunt eficiente decât pentru o scurtă perioadă: păsările, care nu sunt atât de proaste, își dau repede seama de păcăleală. Insectele Păduchele de frunze Este, fără îndoială, dușmanul nr. 1 al grădinarilor! Cu siguranță, ați văzut deja aceste insecte mici de culoare neagră, care trăiesc în colonii pe plante și se hrănesc cu seva acestora. Le recunoaștem după corpul umflat, cu piciorușe
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
mici de culoare neagră, care trăiesc în colonii pe plante și se hrănesc cu seva acestora. Le recunoaștem după corpul umflat, cu piciorușe și antene lungi și fine, și cu două excrescențe care se găsesc la extremitatea corpului, cornițele. Iarna, păduchii se ascund, dar odată cu primele zile frumoase, ouăle lor aclozează. Femele fără aripi, numite „fondatoare”, ies și dau naștere larvelor. Fiecare femelă poate astfel da naștere la 30-80 de larve, care se reproduc de la vârsta de 8-10 zile: prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
dar odată cu primele zile frumoase, ouăle lor aclozează. Femele fără aripi, numite „fondatoare”, ies și dau naștere larvelor. Fiecare femelă poate astfel da naștere la 30-80 de larve, care se reproduc de la vârsta de 8-10 zile: prin urmare, coloniile de păduchi cunosc o creștere excepțională și invadează foarte rapid culturile! Daunele pe care le provoacă Fără sfială, păduchii nu fac mofturi și atacă aproape orice fel de plantă: salată, bob, mazăre, trandafiri, meri, piersici, viță-de-vie... Se hrănesc cu seva vegetală, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
larvelor. Fiecare femelă poate astfel da naștere la 30-80 de larve, care se reproduc de la vârsta de 8-10 zile: prin urmare, coloniile de păduchi cunosc o creștere excepțională și invadează foarte rapid culturile! Daunele pe care le provoacă Fără sfială, păduchii nu fac mofturi și atacă aproape orice fel de plantă: salată, bob, mazăre, trandafiri, meri, piersici, viță-de-vie... Se hrănesc cu seva vegetală, pe care o extrag din tulpini, frunze, muguri și rădăcini. Atacurile lor provoacă deformări ale părților vegetale atinse
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
o extrag din tulpini, frunze, muguri și rădăcini. Atacurile lor provoacă deformări ale părților vegetale atinse. În plus, pot transmite plantelor viruși prin înțepăturile lor. Un flagel venit din America Unul din exemplele cele mai cunoscute de boală transmisă de păduchi este filoxera. Această specie americană de păduche a fost accidental introdusă în Europa în secolul al XIX-lea. Insecta trăiește pe rădăcinile viței-de-vie și s-a dovedit a avea o eficacitate redutabilă: în câțiva zeci de ani, a distrus în
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
rădăcini. Atacurile lor provoacă deformări ale părților vegetale atinse. În plus, pot transmite plantelor viruși prin înțepăturile lor. Un flagel venit din America Unul din exemplele cele mai cunoscute de boală transmisă de păduchi este filoxera. Această specie americană de păduche a fost accidental introdusă în Europa în secolul al XIX-lea. Insecta trăiește pe rădăcinile viței-de-vie și s-a dovedit a avea o eficacitate redutabilă: în câțiva zeci de ani, a distrus în întregime vița-de-vie europeană! Aceasta nu a putut
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
zeci de ani, a distrus în întregime vița-de-vie europeană! Aceasta nu a putut fi reconstituită decât folosind butași americani, rezistenți la atacurile filoxerei, pe care au fost altoite răsaduri de viță-de-vie europene. Un adevărat Attila al viilor! Dușmanii naturali ai păduchilor În afară de grădinar, păduchii au și numeroși dușmani naturali: buburuzele, crysopa și larvele unor muște (Syrphus pyrastri) sunt printre cei mai cunoscuți, dar mai există și alții. Cum păduchii trăiesc în colonii, epidemiile se răspândesc rapid și îi decimează mai repede
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
a distrus în întregime vița-de-vie europeană! Aceasta nu a putut fi reconstituită decât folosind butași americani, rezistenți la atacurile filoxerei, pe care au fost altoite răsaduri de viță-de-vie europene. Un adevărat Attila al viilor! Dușmanii naturali ai păduchilor În afară de grădinar, păduchii au și numeroși dușmani naturali: buburuzele, crysopa și larvele unor muște (Syrphus pyrastri) sunt printre cei mai cunoscuți, dar mai există și alții. Cum păduchii trăiesc în colonii, epidemiile se răspândesc rapid și îi decimează mai repede. Anumite ciuperci le
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
răsaduri de viță-de-vie europene. Un adevărat Attila al viilor! Dușmanii naturali ai păduchilor În afară de grădinar, păduchii au și numeroși dușmani naturali: buburuzele, crysopa și larvele unor muște (Syrphus pyrastri) sunt printre cei mai cunoscuți, dar mai există și alții. Cum păduchii trăiesc în colonii, epidemiile se răspândesc rapid și îi decimează mai repede. Anumite ciuperci le străpung pielea, le invadează organismul și, în cele din urmă, îi ucid. Aceleași ciuperci produc spori care sunt împrăștiați de jur-împrejur și care contaminează alți
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]