98,453 matches
-
el a simțit cum crește, cum o atinge și-o dorește, cum o pătrunde mai apoi și se afundă, cu ochii-nchiși, într-o nouă dimensiune în care avea senzația că plutesc amândoi ușor, că aud muzica cerului și șoaptele pădurii care-și oglindea coroana-n apa limpede a râului ce se scurgea prin ei în unde calde și domoale. Cu tot gerul ce împodobise atât de frumos copacii, încât totul părea alb, acolo, sub palton, două trupuri înfierbântate se uneau
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
cinci-șase grade Celsius... Drumul spre casă a fost parcurs în tăcere. El, încordat la volan, ea atentă la examinarea filmului cu toate dialogurile purtate și cu toate momentele petrecute împreună. Nimic nu a mulțumit-o, în afara clipelor de iubire din pădure. „Mircea nu mi-ar fi întors spatele nici dacă era în pielea goală! Mie nu-mi era frig? M-a lăsat acolo... Da, după ce l-am satisfăcut. Nu mai era nevoie de mine... La baie, după atâția ani de căsnicie
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
și pâinii, Se moare discret sau cu mare scandal, Se moare în apă, sub pământ și-n văzduh, Se moare în mers sau zăcând vlăguit, Se moare-așteptând pentru ultimul duh, Se moare latent ori se moare subit, Se moare-n pădure cum arborii mor, Se moare de verde, se moare de drujbă, Se moare de joagăr și de topor, Se moare-n altar în biserici la slujbă... Se moare pe mirști, pe câmpul pustiu, Se moare sub ape veind în puhoi
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Se_moare_cu_tara_poem_man_romeo_tarhon_1381911709.html [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
în câmpia secetoasă a Burnazului. Două picioare așezate unul lângă celălalt formează o claie. După numărul clăilor oamenii pot aprecia recolta de boabe la pogonul secerat. Arșița soarelui în timpul secerișului este cumplită. În tot Burnazul nu mai există nici un copac. Pădurea nesfârșită de pe aceste locuri, cu desișul ei de stejari falnici, ce îi îngrozea pe turci în urmă cu numai trei sute de ani, a fost tăiată. Ei au numit-o în limba lor pădure nebună și de aici se trage denumirea
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
tot Burnazul nu mai există nici un copac. Pădurea nesfârșită de pe aceste locuri, cu desișul ei de stejari falnici, ce îi îngrozea pe turci în urmă cu numai trei sute de ani, a fost tăiată. Ei au numit-o în limba lor pădure nebună și de aici se trage denumirea de Teleorman. Oamenii n-au unde se adăposti de soare nici în timpul prânzului. Coviltirul carului nu poate fi folosit ca umbrar, deoarece apa din butoiul expus în bătaia soarelui s-ar cloci. Apa
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea estică a pădurii Lamba, nu departe de schela topografică ce marchează altitudinea de nouăzeci și cinci de metri față de nivelul mării. Jumuleau ei grâu până ce li se făcea foame. Atunci aprindeau focul sub pirostrii și făceau în ceaun un pui de mămăligă, după
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Volumul ,, Cântecul pădurii”- autor Cristina Mariana Bălășoiu Prefață(1) Floarea poemului sau efectul morganatic Poezia Cristinei Bălășoiu are o evoluție paradoxală, de la lirismul nostalgic cu inflexiuni populare, comparabil cu pictura naivă, la o poezie concentrată, uneori aforistică în vers alb, eliberat de canoanele
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1473247913.html [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
câini alergându-le sprinteni către țarcurile deschise. De după colinele cu iarba înaltă, pieptănată de un vânt moale, apăru chipul lui Florin, rumenit de mângâierea verii. O strigă, așa cum o striga de obicei când era gata să dea o fugă în pădure după ciuperci sau să se scalde împreună în Lacul Morii. Hainele prinseră să-i alunece de pe trup. Încercă să le oprească, dar nu își putea mișca mâinile. Nu se mai scăldase în pădure cu Florin de când acesta îndrăznise să îi
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
era gata să dea o fugă în pădure după ciuperci sau să se scalde împreună în Lacul Morii. Hainele prinseră să-i alunece de pe trup. Încercă să le oprească, dar nu își putea mișca mâinile. Nu se mai scăldase în pădure cu Florin de când acesta îndrăznise să îi fure o sărutare. Îi plăceau sărutările lui, dar, pur și simplu i se făcuse frică când se trezise prinsă strâns în brațele flăcăului. Avea doisprezece ani. „Un măr necopt” îi atrăsese atenția părintele
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul pădurilor, ca nicăieri înmiresmat, în lume, Am învățat cuvântul „dor”... Și-apoi prin el am înțeles Că-s totuși o femeie: − Ce sentiment înălțător! Maricuța MANCIUC-TOMA 14 Februarie 2011 Madrid, Spania Referință Bibliografică: PĂTIMAȘA IUBIRE (POEME) / Alexandru și Maricuța Manciuc Toma
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Patimasa_iubire_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
munte, Câteva umbre de nori - în gri, Ceruleum - o apă imensă Cu toate lacrimile cerului Și, O sumedenie de păsări călătoare. Dacă aș fi o pasăre Căreia i s-ar fi dat Destinul de pictor, Ți-aș mai picta și pădurile, Îmbrăcate în rochii tomnatice. Lumina cerului ți-aș picta-o - Mai ales pe cea a Asfințitului Veghind lângă o lotcă Rămasă captivă între stufărișuri. Ți-aș picta un tablou de vis... Dar, până când voi afla Pasărea al cărei destin secret
SONATA TIMPULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1447858049.html [Corola-blog/BlogPost/373757_a_375086]
-
crud târziu în noapte o pasăre cântă cu glasul mamei nopți fără greieri - doar soacra vecinului țipă și-n somn groapa de gunoi - proteza de lemn și un bocanc sfârșesc împreuna zi caniculară - doar sticlele de bere puse la gheață pădurea rasă- se sprijină unul pe altul doi puieți de ulm văr de la oraș- scormonind râul după pești la grătar din ușa casei un melc trezit din somn miroase iarba... salcâmi în floare- pe cărare grăbite furnici aurii noaptea de-nviere
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0.html [Corola-blog/BlogPost/356070_a_357399]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului Decor în negru, de sunete pictat, A nopții apăsare o destramă. Un răsărit ce ziua prinde-n ramă, De razele de soare-i desenat. Se recompune verdele-n albastru, Când patriarhul cerului privește Și prin pădurea deasă risipește, Ca miez fierbinte galbenul de astru, Se conturează creste pe fundaluri, Sub splendidele tușe de lumină, Fantasme se pictează pe retină, Și-n codri se îngână madrigaluri. *** Referință Bibliografică: Fantasme se pictează pe retină / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
FANTASME SE PICTEAZĂ PE RETINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437211926.html [Corola-blog/BlogPost/344000_a_345329]
-
se adaugă altor doua festivaluri desfășurate la Ciocănești, Suceava - cel al păstrăvului și cel al iernii. Astfel, vizitatorii pleacă cu impresii deosebite despre un loc în lume de un pitoresc nemaiîntâlnit și prin peisaj, apa Bistriței însoțind șoseaua paralelă cu pădurea. “Veniți să vedeți în acest decor, (îndeamnă localnicii), case de gospodari de la noi , decorate în motive tradiționale , elemente ce le veți găsi preluate în ouăle închistrite, vopsite în băi de culoare sau încondeiate în ceară, cu ornamente fitomorfe stilizate!” În
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
Film Macbeth Michael Fassbender este Macbeth, generalul scoțian din întunecata tragedie a lui Shakespeare. Epuizat de o lungă bătălie, generalul ajunge într-o pădure unde i se prevestește că va deveni regele țării. Ros de ambiție și împins de la spate de soția sa, Lady Macbeth (Marion Cotillard), generalul începe să plănuiască răsturnarea de pe tron a regelui Duncan. Justin Kurzel intenționează să facă cinste sumbrei
Filmul Macbeth în cinematografe by http://www.zilesinopti.ro/articole/10440/macbeth [Corola-blog/BlogPost/100526_a_101818]
-
Recomandări Firul poveștii l-am reluat Ca să fie continuat Basmul dulce ce-am legat. Vise multe colorate Din sertare adunate Doar pe buze răsfirate Toate un zâmbet și păstrate. Ritmic pasul îl grăbim Împreuna să fugim În pădurea Baciului Ca să ne-ntâlnim Muzica să-o iubim... Ne adunăm cu mic, cu mare Presărăm și un pic de soare, Bucurându-ne mai tare Că un an a mai trecut De când nu ne-am mai văzut. E prilej de sărbătoare
PETRECE-TE LA MIORITMIC by http://www.zilesinopti.ro/articole/7918/petrece-te-la-mioritmic [Corola-blog/BlogPost/98547_a_99839]
-
modern feciori, domnițe! Vineri de la ora zece, Lumea începe a petrece, Până când luna va trece, Ca sâmbătă să revenim, Mare horă să pornim. Mai țineți minte party-ul demențial de anul trecut? Serile de octombrie petrecute pe aleea Muzeului Etnografic din Pădurea Baciului? Ei bine, avem vești care vă vor bucura peste măsură! Și în această toamnă, ne adunăm cu mic cu mare în aceeași locație, pentru două nopți mioritmice de poveste! Pe 10 și 11 octombrie ne delectăm la scena NAIULUI
PETRECE-TE LA MIORITMIC by http://www.zilesinopti.ro/articole/7918/petrece-te-la-mioritmic [Corola-blog/BlogPost/98547_a_99839]
-
scenică a artistei e jocul luminii în vitrină cu frontoane albe, unduioasă, prelinsă pe cristal cu incizii argintate. Alexandra Ungureanu e o frumoasă fată moldoveancă oneșteancă ce i-a luat Trotușului undele și le-a prins la șold, a luat pădurii Oituzului verdele și l-a întins crud pe arterele inimii, a șters genunchii munților cu mătasea părului și a ruginit-o, a scăldat privirea în câmpii de cicoare și le-a luat albastrul, a spălat genele în zăpada visului și
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421037529.html [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
acestora nu le venea să creadă, și cu lacrimi în ochi mulțumeau Părintelui Mitropolit Justinian. După secetă, a urmat iarna grea a anului 1947, gerul năpraznic înghețând vetrele cantinelor, sobele școlilor și ale spitalelor, casele celor necăjiți. Lemne erau în pădure, dar lipseau mijloacele de a le transporta la cei în suferință, altă consecință a războiului, care a distrus parcul de mașini. Vlădica Justinian Marina a găsit soluția. Un tractor cu două sănii mari trase după el a împlinit această lipsă
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Acasă > Versuri > Iubire > DRUM PRIN VIAȚĂ Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului DRUM PRIN VIAȚĂ Am străbătut pădurea,pe poteci abia zărite Și-am reușit deunăzi s-ajung în luminiș, Și-au mai tăcut fantomele urâte, Ce m-alergasera nebune,prin desiș. Ce soare și miros îmbătător Și flori și tril de pasarele, Deasupra,azurul cerului,încântător, Un
DRUM PRIN VIATA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/edi_peptan_1454312279.html [Corola-blog/BlogPost/377518_a_378847]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ANOTIMP REBEL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Anotimp rebel Cu frunze mari, multicolore, Plânge pădurea-n miez de toamnă, Un stejar ca un tutore La demnitate o îndeamnă. Pe boltă stelele sclipesc; Se strâng în haite multe fiare, Dau rotocoale și pândesc, Să le cadă prada-n gheare. Întreg cuprinsul a-nghețat, Domnește-o stare melofobă
ANOTIMP REBEL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1454254799.html [Corola-blog/BlogPost/380858_a_382187]
-
ai să fii! îi spuse Iarna. Îi trimiți în toată țara pe toți slujitorii. În special, Viscorilă să alerge prin ținuturile de la nord, de la sud, de la est și de la vest. După el, Ger Sticlos să înghețe satele și orașele, apele, pădurile, câmpiile și tot ce-a mai rămas. S-a înțeles? - `Țeles, Măria Ta! bătu călcâiele Prăpădenie, care-și zise: lasă că scot eu acum untul din ei. Îi frec eu pentru toate decorațiile pierdute. Apoi împărăteasa se adresă lui Negru-Cioară
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
trecut o învolburare, un amestec între presimțirea galaxiei și valul înspumat, doborâtor de corăbii cu pânze, între câmpul de bătălie cu mii de coame de cal fluturând eroic și despicarea bruscă a covorului de nuferi pe un lac din adâncurile pădurii. Și acolo, cumva, era Goya. Nu știu cum mi-am dat seama, dar el era, trecând liniștit pe deasupra acoperișurilor. Am știut că nimeni altcineva nu poate trece în felul acela, nici Van Gogh, nici Mozart, nici Platon, nici chiar Cervantes. M-am
GOYA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1406222773.html [Corola-blog/BlogPost/349479_a_350808]
-
Dar eu simt a Ta lumină Și o văd cum se aprinde, Flacăra-i nemăsurată Tot Pământul îl cuprinde. Doamne, flacăra Ta sfântă Omului trimite-o-n dar, Simțurile îi deșteaptă, Suflul umple-i-l de har! Adu-l în pădurea deasă, Lângă cuc și lângă nor, Să se-ncarce cu iubire, Să tot simtă al Tău dor! Dă-i pădurii ramuri multe, Fă-o verde și frumoasă, Iară omului dă-i minte Să facă din Tine casă! Gheorghe A. Stroia
ÎNCOTRO O SĂ MĂ DUC? (PRICEASNĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492103353.html [Corola-blog/BlogPost/371801_a_373130]
-
flacăra Ta sfântă Omului trimite-o-n dar, Simțurile îi deșteaptă, Suflul umple-i-l de har! Adu-l în pădurea deasă, Lângă cuc și lângă nor, Să se-ncarce cu iubire, Să tot simtă al Tău dor! Dă-i pădurii ramuri multe, Fă-o verde și frumoasă, Iară omului dă-i minte Să facă din Tine casă! Gheorghe A. Stroia În Săptămâna Mare a Patimilor Referință Bibliografică: Gheorghe A. Stroia: Încotro o să mă duc? (Priceasnă) / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN
ÎNCOTRO O SĂ MĂ DUC? (PRICEASNĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492103353.html [Corola-blog/BlogPost/371801_a_373130]