804 matches
-
76.Ioan Radu 77.Lonu Grovu 78.Neculae Loghin Grovu 79.Ioan Avram Șolomon 80.George Ioan Vodă 81.Ioan Zenove Budac 82.George Lupenciu 83.Ioan Safta Vodă 84.Ioan Vodă Banciu 85.Ved. Rafira Ion Banciu 86.Nicolae Pădurean 87.Ioan George Vodă 88.Valere Băbariu 89.George Băbariu 90.Ion Ion Popa 91.George Coman Budac 92.Ion Ilisie Budac 93.P-chiva Achim Monea 94.Niculae Halmaghi 95.Ion Ion Dogariu 96.Gerase Blendea 97.George Florică Blendea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
118.Coman Budac 119.Maximilian Budac 120.George Vasile Grovu 121.George Grecu 122.Neculae Coman Budac 123.Ioan Nica Vodă 124.George Trandafir Budac 125.Constandin Bucurenci 126.Pantilimon Budac 127.Petru Budac 128.Niculae Budac 129.George George Pădurean 130.Vasile Grovu 131.George Cernic Grovu 132.Antone Geția 133.Nica Grovu 134.Candit Cândulețiu 135.Niculae Aron Cândulețiu 136.Constandin Budac 137.Niculae Man Budac 138.Nichitu Banciu 139.George Mateiu Cândulețiu 140.Macaveiu Geția 141.Aleman Șolomon
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
consemnăm cu intenția de a transmite posterității și numele acestora : Din Streza îi reamintim pe Gheorghe Totu, Petru Schiopu, Stoica Vasile, Petru Moldovan, după cum din Oprea îi menționăm pe Nicolae Grovu (a lu’ Popoi), Gheorghe Budac (a lu’ Gheorghiță), Iancu Pădurean. Suntem conviși că au mai existat și alții care binemerită menționarea noastră și recunoaștința satului, dar cititorul va trebui să accepte că și autorii lucrării sunt oameni, cu limitele lor omenești. De aceea cerem iertare celor ce vor sesiza multele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Austria, când devenise o mare putere. În anul acela 1914, Austria făcea o mare manevră militară, numită manevra regală pe acele teritorii, la care au fost concentrați mulți oameni și de pe la noi, cum a fost Petru al lui Scorobeț sau Pădurean Gheorghe din Oprea și alții pe care nu-i mai țin minte. Deci la acele manevre au luat parte moștenitorul Tronului împreună cu soția (Arhiducele Franz Fersdinand de Habsburg, moștenitorul tronului austro ungar și soția sa, ducesa de Hohenberg, născută Sofia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
soldat, n.1894, căzut la Mărășești. 14.Iacob Gheorghe, soldat, lui Gherase Florii, căzut pe frontul românesc în 1916. 15.Monea Alexe, soldat, regimentul 2 Infanterie cade pe frontul din Basarabia, asfixiat de gaze la vârsta de 28 ani. 16.Pădurean Gheorghe, soldat, al lui Gheorghe lui Simion, căzut pe Tisa în luptele împotriva ungurilor în 1919. 17.Pădurean I. Nicolae, soldat, n. 1896, căzut la Mărășești în 1916. 18.Solomon Iulian, soldat, regimentul 40 Călugăreni, voluntar în aramata română, căzut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1916. 15.Monea Alexe, soldat, regimentul 2 Infanterie cade pe frontul din Basarabia, asfixiat de gaze la vârsta de 28 ani. 16.Pădurean Gheorghe, soldat, al lui Gheorghe lui Simion, căzut pe Tisa în luptele împotriva ungurilor în 1919. 17.Pădurean I. Nicolae, soldat, n. 1896, căzut la Mărășești în 1916. 18.Solomon Iulian, soldat, regimentul 40 Călugăreni, voluntar în aramata română, căzut pe frontul din Moldova, la vârsta de 23 ani. 19.Strezuț Ghedeon, soldat.Voluntar în armata română, căzut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Loghin, plutonier 2.Banciu A. Ioan, soldat 3.Banciu Z. Matei, soldat 4.Banciu A. Gheorghe, soldat 5.Budac A. Gheorghe, soldat 6.Budac O. Constantin, soldat 7.Budac Octavian, soldat 8.Jiga Ioan, soldat 9.Mitea Gheorghe, soldat 10.Pădurean Gheorghe, soldat Oameni care au avut de suferit persecuția autorităților maghiare, pentru că au manifestat simpatie față de întrarea trupelor române în sat, în septembrie 1916 : Au fost arestați, brutalizați, maltratați, transportați la Cluj, judecați și condamnați la câte nouă luni de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lui Grecu, ai lui Dancu, ai lui Ieronim, Roman, Arsene, George, Petru și Coman Budac, ai lui Cizmașu, ai lui Gheța, ai lui Bucurenci, ai lui Oana, Blendea și Solomon, ai lui Banciu, Halmaghe, ai Băbariului, ai lui Dogariu, Olariu, Pădurean, ai lui Stoica, ai lui Turcu, ai lui Arsene și ai lui Ion Popa, ai lui Simon, ai lui Hoajă, ai lui Iacob, ai lui George și Costandin Oltean, ai lui Zosim Folea, ai lui Boeraș, ai lui Tutor, ai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în misiune de cercetare, dincolo de Tisa, împușcat în ambele picioare la 20.12.1944. 36.Nanași Toma, soldat, n.1924, fiul lui Balint și Elena Nanași, regimentul 40 Infanterie căzut în luptele de la Cotul Donului în 24.11.1942. 37.Pădurean Alexandru, soldat, n.11.05.1922, fiul lui Octavian și Filofteia Pădurean, regimentul 90 Infanterie Sibiu, Căzut pe frontul de Vest în luptele din jurul Clujului în 30.09.1944. 38.Simon Pavel, soldat, n.05.02.1923, fiul lui Ion
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
12.1944. 36.Nanași Toma, soldat, n.1924, fiul lui Balint și Elena Nanași, regimentul 40 Infanterie căzut în luptele de la Cotul Donului în 24.11.1942. 37.Pădurean Alexandru, soldat, n.11.05.1922, fiul lui Octavian și Filofteia Pădurean, regimentul 90 Infanterie Sibiu, Căzut pe frontul de Vest în luptele din jurul Clujului în 30.09.1944. 38.Simon Pavel, soldat, n.05.02.1923, fiul lui Ion și Eufrosina Simon, regimentul 2 Infanterie-Râmnicul Vâlcea, vărsat apoi la batalionul 12
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sub privirile curioase ale cercetătorului. Așa de exemplu în listele locuitorilor Cîrțișoarei, cu care se deschide conscripția de acum aproape trei sute de ani, aflăm nume care au jalonat permanent fascinanta istorie a satului, cum ar fi Boieraș, Cînduleț, Iacob, Blendea Pădurean, Tarcea, Udriște, Coman, Halmaghi, Ghețea, Banciu, Folea, Oana, Stoica, Schiopu, Scorobeț, Grovu, Roman, Morariu, Vodă, Cârțean, Sâlca, Bucurenciu, Pandrea, Nan, Mandan, Budac și altele. Aproape toate aceste familii au dat oameni care au rămas prin ceva anume în scripte sau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de la Ilisie, a revenit în țară. 85.Budac Nicolae, 86.Budac Ilie, 87.Budac Ion și 88.Budac Eufrosina, frați toți patru, ai lui Gheorghiță, toți stabiliți în America. 89.Popa Victor, plecat fără pașaport, a revenit în țară. 90.Pădurean Victor a lui Gavriluț, stabilit în America. 91.Nan Ioan, a revenit în țară. 92.Budac Ion, a lui Zenovie, a revenit în țară. 93.Grovu Ion, al Finii, a revenit în țară. 94.Grovu Filip, a revenit în țară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fapt oameni, a renunțat la meseria de măcelar și s-a transferat la o mare companie de construcții de căi ferate. Revine cu suficiente rezerve bănești în țară, își construiește o frumoasă casă și cumpără pământ. Se căsătorește cu Elena Pădurean, cu care are două fiice, din care una, are la rândul ei pe Steluța, profesoară de matematică la Blaj. 101.Sâlca Nicolae, a revenit în țară. 102.Budac Arsenie Gheorghe, a fost convertit pe-acolo la secta adventiștilor, revenit în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nevastă mea ne simțim prea aproape de ușa de intrare în neființă, și de-abia ne mișcăm”. După care adăuga ceea ce mai spusese: „Doi copii îi am la Craiova, Ionică și Elena, Rodica la Focșani și Iulia la Mărășești, predă la Pădureni agricultura și botanica” Tecuci 3 martie 1985 Dragă Alecule, M-a întristat foarte mult vestea despre iubitul nostru coleg Coșulschi, eu îi scrisesem prin decembrie și dacă am văzut că nu îmi răspunde mi-am închipuit că trebuie să se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mileniul I î. Hr.). Prin cercetările de suprafață au fost identificate urmele unor așezări neolitice, atribuite aspectului cultural Cucuteni A și A-B. Așezări aparținând acestei faze de dezvoltare sunt situate în vatra orașului Huși și în localitățile din jur: comuna Pădureni (așezarea de la Dealul Popii), satul Râșești, așezarea de la Purceaua (com. Drânceni), Bunești-Averești (Dealul Muncelului), Valea Teiului (com. Tătărăni), Târzii, Oltenești, Văleni. Referindu-ne la materialul colectat din majoritatea așezărilor cercetate, putem constata abundența ceramicii provenind de la vasele uzuale de diferite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
descoperite vase aparținând culturii Cucuteni A, decorate cu spirală și cu derivatele ei în două sau trei culori. Cercetătorii au descoperit alte fragmente ceramice, de tipul culturii Cucuteni B, și vetre neolitice pe dealul Coțoi. În așezările de la Huși și Pădureni, apar sporadic fragmente aparținând aspectului cultural Cucuteni C. Idolii antropomorfi de la Averești (la 2 km de șoseaua Huși-Iași) și exemplarele patrupede descoperite la Lohan-Valea Teiului devin reprezentanți ai artei preistorice din zona Fălciului. Cercetătorii au stabilit că unele obiecte din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
localității provine, se pare, de la numele proprietarului Hodco. Leoști. În județul Fălciu erau două sate cu acest nume: unul pe Crasna și altul pe Sărata, denumit și Cotroceni, lângă Cârligați și Rusca, făcând parte din comuna Șchiopeni (astăzi, în com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim. Lohan. „Salcie” sau „locul hanului”, zonă unde se exploata silitra din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
năvălitorilor, în locuri apărate natural. Plopenii. Situat în partea de sud-est a orașului Huși, satul este străbătut de pârâul Drăslăvăț. Chiar de la înființarea Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neolitică din punctul „Chilia” - satul Brad - a fost descoperită o așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Monteoru” și un mormânt de înhumare cu ceramică din epoca bronzului. Altă așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Noua”, a fost descoperită în satul Pădureni (Moara lui Conachi), situat în partea de sud a comunei, unde s-au găsit cești cu torți supraînălțate și cu buton, precum și ceramică aparținând culturii Monteoru. Cele mai însemnate și caracteristice descoperiri din epoca bronzului au fost în partea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a-i cuprinde pe toți locuitorii, rude între ei, avea loc fenomenul roirii, plecarea din vatra satului vechi mai la deal sau mai la vale, mai sus sau mai jos, într-o poiană, dând naștere unui cătun (Moara lui Conachi - Pădureni) sau unui sat nou. Astfel așezările pătrund în bazinele superioare ale pâraielor, înaintând prin părțile joase ale văilor, pe Berheciul superior și pe afluenții săi - Dunavățul și Dunaviciorul. Trebuie să facem precizarea că în tot evul mediu românesc, populația din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate locurile de casă și grădină, cei care și-au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
autonomă, își angaja singură preotul și învățătorul, pe care-i plătea din banii comunei. Din banii comunei se făceau podurile, șanțurile, drumurile, reparațiile, iar veniturile erau nesemnificative. Autoritatea comunal avea în subordine satele Filipeni - Slobozia, Fruntești cu Moara lui Conachi (Pădureni), Lunca (reședința comunei Filipeni), Valea Boțului și Pârlituri. Nu se poate vorbi de lucrări edilitar gospodărești, de drumuri și poduri, de apărarea populației în caz de calamități naturale. În anul 1890, deputatul Take Ionescu, sprijinit de Jorj Sterian, a propusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost arondate administrativ, după criterii greu de aflat acum, câteodată fără o argumentare care să reziste criticii. Vom exemplifica cu satele comunei Filipeni, creată în 1864, care acum include și fosta comună Mărăști: Balaia, Bradul, Filipeni, Fruntești, Lunca, Mărăști, Pădureni (Moara lui Conachi), Știubiana. De asemenea, Filipenii (comuna) au fost supuși permanent schimbării autorităților de plasă, deși autoritatea județeană, după anularea ținuturilor și ocoalelor, a fost la Bacău. 1. Satul Blaia: Sat în comuna Mărăști; Sat comuna Gloduri Sat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]