856 matches
-
de ierarhii, conflicte, solidarități și invidii. Nu e bine și nu e firesc să emiți de la început pretenții, să refuzi sau să ceri imperativ subiecte, să-ți impui propriul program de lucru ori să te plângi de greutățile meseriei. La fel de păgubos și inestetic este să afișezi o atitudine de superioritate, să-ți dai cu părerea când nimeni nu ți-o cere ori să faci caz de talentul tău. Modestia și buna cuviință, abilitatea de a te face plăcut și simpatic, fără
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nutrește cele mai intense sentimente pentru copilul ei. Femeia poartă aceste sentimente, în inima ei, toată viața și nu există altceva, care să le echivaleze. 4.1.2.1.1. CĂSĂTORIA ESTE O AFACERE Căsătoria este în general o afacere păguboasă pentru femeie. Pentru femeie, căsătoria este o capcană cu intrarea aurită. Pe un canal T.V., sunt prezentate rochii de mireasă și niște tinere care le probează și își exprimă nerăbdarea să ajungă mirese. Așa se implantează dorința de a deveni
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
vi le voi încredința acum. Vă spun pe cuvântul meu, de fost pionier al patriei, foste socialiste, presupuse comuniste și utecist de nădejde, la timpul meu, că la ora actuală, pamfletul este singura mea modalitate de a protesta la politica păguboasă din țara aceasta, ajunsă în douăzeci de ani chiar de râsul curcilor. În consecință, vă rog, faceți-mi și mie un mărunt hatâr, fiindcă tot ne-am cunoscut, considerați fiecare schiță din acest volum ca un mic pamflet îndreptat fără
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu nedisimulată mândrie personală care nu mai duhnește a tutun, că am 3 (trei) ani de când nu am pus țigara în gură și nici nu am de gând să mai înnod vreodată acest obicei atât de urât și atât de păgubos pentru sănătatea și pentru punga omului. De Dumnezeu încă mai înjur dar se pare că El este binevoitor în continuare cu mine fiindcă de sus vede al naibii de clar că pe pământul acesta de tină și noroi, cum ar spune poetul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ci trebuie gândit, trebuie să elaborezi tactici, inițiative ș.a., spre a-ți promova interesul; or, în speță, asemenea preocupări nu au existat, România complăcându-se în inerție și nemișcându-se din statutul anonim care ce-i drept este comod, dar păgubos pentru țară și de neacceptat. 7. De ce se cramponează Federația Rusă ca să rămână, cu orice preț, în Convenție și împiedică normalizarea în Comisia Dunării o normalizare pe baza principiilor de drept, și nu în virtutea ireversibilității exprimate în proverbul că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
înțeleg spaimele de ei înșiși, frica de a-și trăi bunătatea, unicitatea. Și care pot trăi și fără acele mici, neînsemnate în fond, gesturi zilnice care dau contur omului. Care îl fac frumos. Care înseamnă măreția și unicitatea lui. Gând păgubos, desigur. Dar venit din mare dragoste pentru oameni. Un fel de admirație tâmpă pentru om. O admirație bulversantă pentru tot ceea ce înseamnă om. Un gând aiurea, desigur. De unde să știu eu ce-i omul? De unde să cunosc eu ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mele toate erau inutile. Nici supremul, că eram și eu în B.O.B.-ul de partid de la noi, de la Arhiva Cinematografiei, nu a ținut. „Ți se rupe ție dacă te vede sau nu te vede careva. La cât de păgubos ești, ce mai pot să-ți facă... Dar eu chiar am nevoie de documentarea asta. Lăsăm pentru la anu’.“ La „anu’“ n-a mai fost nevoie. Ceaușescu căzuse deja, iar T. era de-acum stabilită în Italia. Am plecat totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din multilateral dezvoltata, la finalul mileniului, să-l publice. Autobuzul de Însurăței se chema romanul acela colectiv și avusese un succes enorm. Prin acel soi de coincidențe care face ca viața să se suprapună literaturii, toți eroii din roman, inclusiv păguboasa aceea de navetistă care declanșase toată povestea, beau numai „Lacrima împușcatului“. Împușcatul în roman era, bineînțeles, cu totul altcineva, un șef de fermă la Însurăței care stăpânea județul prin legăturile lui oculte. Toată intriga romanului, în cele din urmă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și alte câteva. Își zâmbeau, dar nu se oprea să le vorbească. Foste matroane și ele, „mămici“, le alinta Wanda, acelea, din umbră, încă mai patronau mici combinații amoroase. „Să nu ajungi pe mâna lor niciodată“, mă avertiza Wanda. „Sunt păguboase, calice și te-alegi cu noduli sau scurgeri. Dacă ai mare nevoie, pui un sutar bine și te duci sus, la florăria de la biserica lu’ Krețulescu, și vorbești cu dom’ Riciard. Spui că vii din partea mea și el te rezolvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să recruteze prospături pe la drogheria Schwab și la căsuțele figuranților din preajma studiourilor Fox și Universal - fotografii în sepia, cu fete bine dotate pulmonar, goale de la talie în sus. Ofertă de serviciu în folosul Maiestății Sale, da sau nu, apoi contractele păguboase obișnuite după un „Da” - câte o replică în producții ieftine la RKO, masă și casă în cuibarele de futai de la Hughes Enterprises și frecvente vizite nocturne din partea Masculului însuși. Era bine dacă-i mai picau și ceva bani în plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
saltea, numai cu plasă de sârmă, pe care dormeau pedepsiții. I s-a cuibărit În plămâni oftica. L-au trimis acasă mai devreme din armată și l-au scutit pe toată viața de orice serviciu militar. Hristu, vesel, făcea afaceri păguboase cu mărfuri de contrabandă. Atunci, când cu camionul răsturnat, Oaie nu se ținuse de cuvânt: În loc de vin nobil din butucii boierului cu os domnesc, el Îi dăduse lui Hristu o damigeană cu vin obișnuit, care mirosea a doagă cu mucegai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pentru guri flămânde de sărmani muritori. Însă, treacă-meargă, hai, ce să mai zicem, prețul cerut este de râs și să aibă grijă mușteriul să nu spună nimănui cu ce lucruri neînsemnate cumpărase zeiescul grâu, căci de râs s-ar face păgubosul vânzător. Marfa cea mai de preț, femeia, era și ea pregătită cum se cuvine. Dintr-o coropișniță păroasă, murdară și cu clăbuci În colțurile buzelor, mintoșii scoteau fiice de zeițe gata mereu de Împreunare Înfocată și de zămislit urmași viguroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
furtul se petrecuse aievea și ocolindu-l pe oacheșul nea Titi. Acela, Înainte cu câteva zile de a-și sfârși zilele strivit de o remorcă de lemne, apucase să-l lămurească pe Ectoraș că nimeni nu furase niciodată nimic din păguboasa lui prăvălioară și că ar fi fost bine să-și reia relațiile de prietenie. După moartea lui Titi, afacerea fusese preluată de o femeie, pe nume Marioara, vorbăreață și pricepută În a-și atrage mușterii de tot felul: femei, bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pentru curățeniia apei și a haznelii... Deci de la Divan s-au socotit... dăndu-să toată volnicia Dimii și fratelui său Costandin suiulgii ca să curăță locul acela foarte bine... să li închidă, drum pe acolo să nu fie”. “1774 septembrie 3”. --Un păgubos dator-vândut - Coste Papafil - se apucă să moară. Vodă, la cererea păgubașilor, a scos la mezat toate acareturile nefericitei văduve “din care... o pivnițe de piatră cu cârciumă deasupra și cu doao dugheni alăture... care sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în jur, cu un ochi cât de cât critic, începi să te întrebi dacă nu cumva cuvintele lui Badea spuse cu năduful corespunzător, au ajuns dintr-o vorba din aceea românească, de a face haz de necaz, într-o pecete păguboasă, a tot prezentă, a timpurilor ciudate pe care le trăim azi. Trăim vremuri moderne, în care timpul ni-l umple televizorul, unde vedem zilnic vreo câțiva oameni, mai mereu aceleași figuri, abonate la imaginea de pe sticla ecranului, cum ne varsă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de prin casile lor totdeauna. Și câtu ce mai mare greu îi scotea și la vreme de iarnă de pin casă. Și osăbită supărare că le lua și așternuturile de pin casele lor. Și unele se prăpădeau de rămânea orășenii păguboși”. Cunoscând în cele din urmă aceste necazuri ale târgoveților, voievozii, Scarlat Ghica și apoi Ioan Theodor Calimah au cercetat lucrurile „și au aflatu un loc de casă aicea în Ieși care loc este aproape de Curtea domnească, pe care loc au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
În cadă face baie? Ei, nu, că înnebunesc! Bazil face baie în cada lui Bombonel? Spune adevărul, face baie în cada marelui doctor de nebuni, spune? Ești misionar apostolic, ești ambasadorul Crucii Roșii, Semilunii Verzi, al Organizației Unite numite Pomana Păguboșilor? Sau ești rabin, domn’ Marga, fiu de rabin? Parcă așa spuneai că voi, psihiatrii, sunteți ca rabinii. Sau budist, nene Marga. Ești tao, hai că ești tao, zen, yoga, ce ești? Te pomenești că ești mason, asta ești. Da, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe poduri, deși trecuse de ora prânzului, îl revoltau. ― Ce exces de zel! Ce risipă inutilă! Oamenii ăștia sunt ori nebuni, ori proști! Nu-și dau seama că au fost trași pe sfoară? Julien, care fusese luat în acest periplu păgubos, după opinia lui, la insistențele doamnei consul, pentru că ea se temea foarte tare, suspect de tare, după aceeași opinie, pentru viața soțului ei, nu se grăbi să răspundă. Asta nu mai intra în îndatoririle unui valet. ― Excelență, nu doriți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu era nici ciudată, nici imperială. Dinspre Istanbul curgeau valuri de învinuiri. Plenipotențiarii turci erau tot mai vehement acuzați. Întârziaseră în mod intenționat să informeze Poarta despre iminența războiului dintre Franța și Rusia. Acceptaseră mult prea ușor condițiile unei păci păguboase. Cedarea acelei jumătăți din Moldova priva piața otomană de multe produse animaliere și de unele sortimente de cereale, mai ales vestitul „grâu arnăut”. Tratatul era catalogat drept umilitor pentru Imperiul Otoman. Un tratat ca între învinși și învingători. Iar convingerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
s-o tragă, s-o tragă mereu, deși n-au făcut nici un rău, iar răii să fie totdeauna acolo unde-i profitul! - Chiar mă gândeam și mă Întrebam: ce ne lipsește nouă? Uite răspunsul: profitul! Hai să profităm și noi, păguboșii, de un ce profit, de un orișicâtuși, nu? Căci și noi suntem Ro’... - Să fiți sănătoși! Așa a fost cu Grabenko - Îți place? Nu prea, nu. Am auzit Însă În Închisoare de atâția alți “Întorși” mai feroci, ca toți Întorșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care-i scoți, îți ridici o casă lângă mine, faci rost de muiere și umpli ograda de nepoți. Ionică era un soi de Ion Creangă moroșan, plin de duh și încet la gesturi. Avea o înțelepciune tradusă într-o încăpățânare păguboasă. Celălalt Ion „s-a fost îndrăgostit” de o colegă plinuță, după care s-a răzgândit și „s-a fost amorezat” de sora acesteia. Amândoi închiriau niște pivnițe cu chiuvetă la subsolul caselor bătrânești și, timp de două-trei săptămâni, frecventau cinemateca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Ea poate să însemne că „cetățenii se plasează pe poziția de stăpîni ai destinelor lor, își acordă un rol în transformarea actuală, al cărei sens altfel le poate scăpa printre degete”. Da, așa este, dar asta doar dacă această „mentalitate” păguboasă a noastră, a tuturor, este percepută ca o vină asumată de către toți. Or, ea nu este ! „Mentalitatea românilor” este folosită, dimpotrivă, ca o scuză acceptată de toți : cum te poți lupta cu o mentalitate atemporală, dată, ba chiar „genetică” ? Nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care și bărba-su a fost la zdup... Aia i-a spus cum a murit pe capete acolo toți care a fost miniștri și avocați, și care-a avut averi, și care-a fost rudă cu ei, și care-a fost păguboși, toți a dat ortu popii acolo. Dacă și Brătianu acolo-a murit, că l-a vârât într-o pivniță și l-a ros de viu șobolanii ! Unii se rugase, cică, de el să fugă, de Brătianu ăsta sau de altu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la Școala italiană, da mult n-a fost, că, dacă l-a-nchis pe ta-su vitreg, pe general, pe ea a dat-o afară. Sau s-o fi închis școala. Eee, că așa a fost și Ivona asta, tot păguboasă... — De un singur lucru îmi pare rău, mi-a spus la înmormântarea lu madam Ioaniu. Îmi pare rău că, dacă tot m-am pensionat, n-am făcut-o măcar mai devreme. Să nu fi ajuns în halul în care a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la pușcă rie. S-a prăpădit sumedenie acolo, toți care a fost cineva-nainte, care-a fost miniștri, și care-a fost generali, și care s-a avut bine cu ei, și care n-a fost nimic, da a fost păguboși și-au intrat pe degeaba... Și Ioaniu se prăpădise el mai demult, da lu madam Ioaniu acasă nu s-a găsit niciunu să vie să-i spuie. Că la ce să intri în casa omului ca o cobe ? Așa că lor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]