948 matches
-
pentru a verifica dacă mai existaseră și alți pacienți din California eliberați cam în aceeași perioadă cu Goines. Răspunsul, după ce rămase la telefon pe linia interurbană timp de douăzeci de minute: nici unul. Urmă oboseala, crampele de la scris și somnul. Patru păhărele bonificație și zvârcoleala din așternut l-au făcut să adoarmă ca mort și să se întâlnească din nou cu câinii și cu Omul Cameră, care acum avea colți - ai lui - și mușca o morgă întreagă de cadavre cu grupa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dădu repede din cap. Danny îl lăsă liber, desfăcându-i cătușele. Bordoni își strânse lucrurile de pe jos, fiind foarte atent cu trusa de scule. Ajuns la ușă, întrebă: — Pentru tine e o chestie personală, corect? Buddy Jastrow dispăruse demult, patru păhărele pe noapte n-ajungeau, manualele și cursurile nu erau reale. Danny spuse: — E tot ce am. *** Rămas iar singur, Danny își fixă privirea pe fereastră și văzu cum firmele cinematografelor se sting, transformând bulevardul într-o stradă întunecată oarecare. Adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de păr lucitoare. Danny o zbughi spre casă, cu amintirea din San Berdoo, 1939, cu Tim aruncându-i priviri sticloase, pentru că nici nu voia să se uite la Roxie. Găsi rezerva de I.W. Harper, dădu peste cap cele patru păhărele tradiționale și văzu ceva și mai rău, Tim reproșându-i, spunându-i, da, n-a fost decât o hârjoneală, dar ți-a plăcut. Încă două păhărele, Chateau Marmont în culori, numai fețe frumoase, iar el știa că toate aveau trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
uite la Roxie. Găsi rezerva de I.W. Harper, dădu peste cap cele patru păhărele tradiționale și văzu ceva și mai rău, Tim reproșându-i, spunându-i, da, n-a fost decât o hârjoneală, dar ți-a plăcut. Încă două păhărele, Chateau Marmont în culori, numai fețe frumoase, iar el știa că toate aveau trupul lui Timmy. Atunci bău direct din sticlă, iar băutură de calitate îi arse gâtlejul ca spirtul, Omul Cameră și cadre cu femei, femei, femei. Karen Hiltscher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Karen Hiltscher. Mult prea stilat, mult prea mulat și cu revere prea înguste. Când îl îmbrăcă, își dădu seama că arăta periculos, iar faptul că haina se mula pe el îi dădea de gol revolverul calibrul 45. După ce bău două păhărele și luă niște apă de gură, se sui în mașină și se îndreptă spre Chateau Marmont. Era o noapte rece și umedă. Stătea să plouă. Muzica răzbătea prin curtea interioară - solouri furibunde de jazz, ritmuri săltărețe de boogie-woogie, tremolouri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu pancarta ridicată, strigând cu toată convingerea „ROȘII AFARĂ!” și în același timp savurând șopârla pe care o lansase. Omul Cameră începu să funcționeze și totul părea în regulă și sub control, de parcă Danny ar fi dat peste cap patru păhărele și n-avea nevoie de un al cincilea, de parcă ar fi fost născut pentru asta, iar porcăriile perverse de la locuința lui Gordean nu l-ar fi afectat cu adevărat. Era ca un fel de haos în vid, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
țeapă: - Vă facem mîncare? Ca întotdeauna, la bufet se găseau cîteva notabilități. Văzîndu-l pe Fărocoastă, preotul se arătă grăbit să plece. Pe loc rămaseră doar instructorul utece, Tomulescu junior și nelipsitul Grigore Costan, edec politic de pe vremuri. După numai două păhărele, Grigore începea să răcnească: „A timpuri a muris, cum zicea conu Neculai. Trăiască!” și își căsca ochii în cap, prăvălindu-se peste tejghea. Cum pe Fărocoastă bătrînul pezevenghi îl distra, acesta ne îndemnă să-l cinstim. Instalat la Mitică acasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ce ținea loc de cuhne. Pe măsuță se afla un coș. Cu o curiozitate nestăpânită, am ridicat un colț al ștergarului. De sub el și-au arătat obrazul rumen plăcinte poale-n brâu, alături de care ședea într-o rână, între două păhărele, o sticlă în care, după culoare, se ghicea o băutură din cele ce numai bătrânul știa să le facă... “Cine și când a adus aceste bunătăți? Fata din vis... sau din realitate?...” - mi-a fulgerat prin gând. Am luat panerul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mijiți, poleiți cu lumină și bucurie. A întins brațele și l-a primit ca pe o ofrandă. Apoi, cu gesturi rituale, a așezat șervetul pe iarbă, pe care a pus strachina învârfonată cu plăcinte și alături sticla cu cele două păhărele... Când totul a fost după placul lui, s-a îndreptat cu fața spre soare-răsare, și, cu adânci plecăciuni, și-a făcut semnul crucii. L-am urmat... A umplut apoi păhărelele și a ridicat unul. --Să trăiești, om bun, și să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
strachina învârfonată cu plăcinte și alături sticla cu cele două păhărele... Când totul a fost după placul lui, s-a îndreptat cu fața spre soare-răsare, și, cu adânci plecăciuni, și-a făcut semnul crucii. L-am urmat... A umplut apoi păhărelele și a ridicat unul. --Să trăiești, om bun, și să nu te părăsească niciodată dragostea de cetatea nepereche a Iașilor... -Sărut dreapta, sfințite, și te rog să primești din parte-mi urarea de sănătate și zile senine. --Să dea Domnul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dureri de cap statul cu noi și de asemenea va trebui să conștientizăm, că în acest fel contribuim major la liniștea absolut necesară, unui președinte atât de iubit, precum Băsescu, pentru a putea să se gândească în tihnă sorbind un păhărel de coniac și la alte măsuri tot așa de prielnice cetățeanului, care a avut nefericirea să se nască român. Totuși nene Trăienică, te știu băiat de gașcă și de aceea, n-aș vrea să închei această scriere fără să pun
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Când Randall a făcut semn să ni se aducă nota, m-am simțit inundată de căldura anticipației. Atmosfera fusese perfect creată pentru o secvență gen „Vrei să vii pe la mine, Claire? / moment de ezitare mimat, de dragul aparențelor / Sigur, pentru un păhărel înainte de culcare“, iar acum abia așteptam să-mi joc rolul. Mi-ar fi plăcut să te fi putut invita să bei ceva la mine, Claire, s-a lamentat Randall, scoțând din buzunarul de la piept un stilou Cross și semnând cecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
da, înțeleg“, încuviința, fără convingere, placidă. Plăcinta! gândi isterizat agresorul recepționer, agasat de vocea plăcută, de violoncel, care nu era decât ritmica expirație a plăcintei din fața sa. „Da, da, înțeleg“ rostise iarăși Venera. Beau ceaiul, se serveau tartine modeste, un păhărel de țuică, rareori, se sorbea tacticos cafeaua-surogat, din orz sau din tărâțe, Deschideau televizorul, să-l privească pe Bâlbâit urlând despre fericirea poporului-model și amenințând dușmanii poporului-model. Apoi, Tolea relua monologul, pățanii, parabole, proverbe, ar fi explodat până și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
căutând ceva ce pur și simplu nu există? Debbie pare deja puțin plictisită. Se uită prin rafturile cu haine, fără să le acorde prea mare atenție. Are o privire absentă. Cunosc privirea asta. —Hai, zice, să mergem să bem un păhărel. Mi se declanșează alarma. Se înșală dacă își închipuie că mă păcălește cu asta. O știu pe Debbie de câțiva ani și niciodată nu se oprește la un singur pahar. Hai mai întâi să mâncăm ceva, sugerez. Am senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
deplin emoțiile, care întâmplător mă copleșesc acum. Care-i treaba cu muzica romantică? Apoi înțeleg. Acum știu ce se întâmplă. Da, înțeleg. Crede că sunt doar o prostuță, care o să-i sară în pat doar din cauza muzicii și a unui păhărel de alcool. Ei bine, nu sunt așa de ușuratică. Și oricum, am terminat-o cu bărbații. Am hotărât asta azi în timpul călătoriei. Ar fi trebuit să o fac de acum mult timp. M-ar fi scutit de multe probleme. Bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
văzut, m-am gândit uau, ce bine arată. E foarte Înalt și blond, fiindcă e pe jumătate suedez, și are niște ochi albaștri incredibili. Așa că, atunci când m-a invitat În oraș... — ... Întotdeauna, Înaintea unei Întâlniri cu un tip, beau un păhărel de lichior, ca să-mi treacă nervozitatea... — Connor e un băiat extraordinar. E pur și simplu extraordinar. Sunt o fată foarte norocoasă. Toată lumea vorbește extrem de frumos despre el. E blând, sufletist și e un tip de succes, și toată lumea ne spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
câte ceva despre noi. — A... da, mi-a spus, Încuviințează Jack, privind În jur spre micul picnic improvizat, cu un fel de fascinație ciudată pe chip. Știți ceva, cred că, până la urmă, putem să mai stăm un pic să bem un păhărel cu voi. Poftim ? Ce-a zis ? — Bravo, zice mama. Îmi face mare plăcere să cunosc prieteni de-ai Emmei ! Mă uit complet siderată cum Jack se așază comod pe pled. Trebuia să mă salveze de toate astea. Nu să li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
probabil peste nouăzeci la sută, de „sex frumos“. Dimineața, când încă nu mă hotăram să migrez din cochilia Melcului într-o ținută decentă, îmi treceau pe sub fereastră, ultrasociabile, rareori solitare - seara, când mă întorceam acasă cu senzațiile ațâțate de un păhărel, altele o roiau de la orele de după-amiază, tot așa volubile, în grupuri de cinci, șase gagici înconjurând câte-un băiat rătăcit. Băăi, nu vedeți că dorm pe mine? Am nevoie de-o bere să mă trezesc!! țipa una chiar în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vremea adăugând tușe, consemnând gânduri care nu știu unde-și vor găsi locul și mai ales devorând clătitele din Vamă și borșul de pește de la „Lyana sau Mitocanul“. Aici, o fată plictisită într-un șort fraise servea placidă ciorba de pește cu păhărelul de ardei, împingându-mi sânii obraznici în ureche. La ora douăsprezece, bioritmul meu fusese dat peste cap de trenul de dimineață - sunt pe drum de la șase dimineața, spre un sat dezlegat de restul țării. După-masă va trebui neapărat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
gineri-tu nu mai așteptă răspuns la cererea aia de emigrare? Aici nea Petrică se uită bănuitor, cine dracu-i spusese polițaiului că fie-sa și-a pus actele pentru Canada? Tot eu i-oi fi spus, când beau un păhărel mai mult nu știu ce dracu’ m-apuc să spun. Petrică își bea repede vodcuța, își înfundă cu foile ziarului buzunarele paltonului lung de șiac și pornește spre casă fără grabă, cu sentimentul că partea bună a zilei lui s-a consumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
terasă, unde bea în tăcere prima gură de alcool, la masa bărbatului. El, cu reflexele de la stat încă nevindecate, are parapon pe patronul care-i cheamă la muncă în ziua de sărbătoare, dar răbufnește numai după ce-a înjumătățit conținutul păhărelului. Păi înainte, domnu’ (începe iar Viner), de-ntâi mai, de armindeni ieșeam la iarbă verde cu familia, cu copiii... La Brăila era și mai frumos, că aveam Dunărea acolo, aici trebuie să mergi cu mașina zece-doișpe kilometri, să ieși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
lasă dusă de bărbatu-său pe scaun. Frisonată, își trage cu picioarele ghetele din mijlocul terasei, își vâră picioarele-n ele, se înfășoară și în haină, îngropându-și fața în guler - nu pentru multă vreme, fiindcă o așteaptă berea și păhărelul. Fiecare calup publicitar de la TV îmi dă sentimentul unei victorii à la Pyrrhus: m-am abținut să aprind o țigară - dar de ce Dumnezeu trebuia să mă abțin? Se sfârșea un weekend care chiar nu fusese searbăd, dacă mă gândesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cei care se căsătoresc au totul, nu‑i așa? La etaj aud zgomot de foehn dinspre dormitorul alor mei și, în clipa în care intru, o văd pe Janice stând pe taburetul de la măsuța de toaletă, în capot, cu un păhărel de sherry în mână și ștergându‑și ochii cu o batistă. Maureen, care de ani de zile le coafează pe ea și pe mama, stă cu foehnul deasupra capului ei, iar o femeie foarte bronzată pe care nu o cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în el ar ciocăni spiritele. Aflu abia mai târziu de la Kang Sheng ce s-a întâmplat în noaptea cu furtuna. 30 aprilie 1967. Chiar înainte ca norii să părăsească văzduhul, Mao i-a invitat la el în cabinet, la un păhărel, pe „băieții din vechea gardă” pe care îi atacase anterior. I-a delectat cu labă de urs prăjită. S-a purtat de parcă nu se întâmplase nimic de pe 18 februarie. Nu e de mirare că am fost surprinsă să-i văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
sau dracul, de când Dumnezeu se scobește-n nas și doarme... Prin ’62, cred, mă Întorceam de la tine, din Bărăgan, trebuia să schimb la Brașov, am intrat la restaurant, să mănânc ceva cald - de cine dau acolo? De Grabenko! Bem un păhărel, el Îmi spune că tocmai se pensionase... Îi povestesc și eu prin ce trecusem În acești douăzeci de ani: refugiul, fugile prin păduri, din toamna lui ’44, „repatrierea” de care scăpasem, arestarea noastră din ’49, ale tale, din ’52, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]