1,423 matches
-
doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă. Cântecul mierliței pune miere în levitația Fulgului de păpădie Dus mai departe în interiorul zilei Cum orele sunt plimbate de indicatoarele ceasului Pe cadranul numerotat de cineva Ce n-a știut să numere Decât până la al doisprezecelea ceas. O8.o6.2008 Geoagiu-Băi Aviatorul Puțini îl văde, e pasăre E un
AL DOUĂSPREZECELEA CEAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357010_a_358339]
-
am de muncă, Mă îmbăt și iar nu-mi pasă. Mai aprind înc-o țigară Și mă uit pe geam, ferice; Din cafeaua tot amară Zațul, printre dinți, îmi zice: “Ia-ndulcește-ți, bre, bădie, Gustul, ca odinioară; Printre flori de păpădie, Mai visează o... fecioară!” Parc-aș scrie-o poezie... Iar să profanez cuvântul?! Dar încerc, fir-ar să fie! Iaca, s-a stârnit și vântul! Mai aprind înc-o țigară Și mă uit prin termopane; Mă întreb așa-ntr-o doară
MUCEGAI ŞI IZURI HÂDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356538_a_357867]
-
din lampă ZAPĂ DA ZILEI M-a troienit zăpada M-au nins atîția ani Pe mine cine mai poate Să mă dezăpezească ? M-au copleșit pădurile Stejarii cei falnici A u împietrit în sufletul meu M ă mai bucură doar păpădia Cea binecuv întată cu delicatețe De Zeu! Oceanele și mările m-au atras Î n adîncurile lor prăpăstioase M-au părăsit și cîmpiile Cu parfumurile lor simandicoase, Ș i totutși eu iubesc florile, iubesc iarba, Ș i pe sfioasele căprioare
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
viziuni și Primele viziuni II. Adresa blog personal: http://liviaciupav.blogspot.com/ În spatele Porților zăvorâte Doar un greiere. Cuibul părăsit. Rândunica - o pată Neagră-n zăpada. Cămara goală - În pânza de păianjen Uitat-o gutuie. Muzică nouă: Zumzetul albinelor Printre păpădii. Ascult ploaia - Mirosul zambilelor Și mai puternic. La malul mării O barcă părăsită - Cuib pentru rațe. Niciun trecător - Înmiresmând pustiul Regina nopții. Sub luna plină - Lungul cârd al rațelor Sălbatice. Salcâmii tăiați - Albine dând târcoale Păpădiilor. Drumeag de țară - În
LIVIA CIUPAV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355161_a_356490]
-
nouă: Zumzetul albinelor Printre păpădii. Ascult ploaia - Mirosul zambilelor Și mai puternic. La malul mării O barcă părăsită - Cuib pentru rațe. Niciun trecător - Înmiresmând pustiul Regina nopții. Sub luna plină - Lungul cârd al rațelor Sălbatice. Salcâmii tăiați - Albine dând târcoale Păpădiilor. Drumeag de țară - În lumin-apusului Roiuri de țânțari. Frunze arămii - Purtate de valuri Spre nicăieri. Parcul părăsit. O cioară ciugulește Umbra statuii. Referință Bibliografică: Livia Ciupav / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie
LIVIA CIUPAV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355161_a_356490]
-
soarele să-l vadă S-a dus zapada-n jos pe rîuri Și rîurile curg în mare Chiar azi au înflorit cireșii Zăpadă pură și splendoare VARĂ Privighetoarea iarăși cîntă Și fructele se înroșesc Mînjii sălbatici fug pe dealuri Sfioase păpădii iubesc E vremea fluturilor galbeni Și-a fetelor zglobii și pure Se coc și stelele-n grădină Și cresc ciorchinii grei de mure E vară este cald e timpul Să innotam spre-un cer cu stele Pe umeri fetelor le
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > SUNT PUF DE PĂPĂDIE... Autor: Sorina David Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt doar o idee...sunt puf de păpădie, Sunt norul spulberat adeseori de vânt... Sunt cântec, dor...sunt simplă nebunie, Sunt gândul nerostit inca-n
SUNT PUF DE PAPADIE... de SORINA DAVID în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355222_a_356551]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > SUNT PUF DE PĂPĂDIE... Autor: Sorina David Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt doar o idee...sunt puf de păpădie, Sunt norul spulberat adeseori de vânt... Sunt cântec, dor...sunt simplă nebunie, Sunt gândul nerostit inca-n cuvânt... Atât mă vei avea ... cât tine-o-mpreunare, A genelor clipire-n desfătare stând... Apoi mă voi reîntoarce...în caldă alinare... Mă
SUNT PUF DE PAPADIE... de SORINA DAVID în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355222_a_356551]
-
gândul nerostit inca-n cuvânt... Atât mă vei avea ... cât tine-o-mpreunare, A genelor clipire-n desfătare stând... Apoi mă voi reîntoarce...în caldă alinare... Mă vei avea din nou ...numai visând... iunie 2007 Referință Bibliografica: sunt puf de păpădie... / Sorina David : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Sorina David : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SUNT PUF DE PAPADIE... de SORINA DAVID în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355222_a_356551]
-
Căpătînd în fine dreptul de-a zbura spre alte țărmuri Pe cînd zîna-ncălecată mă-ntreba iar: „De ce tremuri ?” SUB UN CER CU MERE COAPTE sub un cer cu stele coapte te visăm noapte de noapte te pierdusem pe cîmpie delicată păpădie căprioara minunată floaricica parfumata... te visăm noapte de noapte sub un cer cu stele coapte și erai că o minune știe luna, dar nu-ți spune - și aveai miezul fierbinte... îl gustasem înainte eram că un măr pe ram ca
SONETE ANGUASATE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355660_a_356989]
-
05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-a mai rămas doar să visăm din nou La verde... și la floarea din grădină. Foșnetul frunzei are acum ecou De ruginiu uscat... și de cătină. Peste câmpie zboară cat’-un fulg Din păpădia încă neplouată. Era și el cândva-ntr-un fel de vulg, Azi, singur, rătăcește-n lumea lată. Doar mărul din gradină s-a pierdut Cu firea... și-a-nflorit a doua oară, Dar floarea lui e doar un gând tăcut
E FLOAREA CE N-ADUCE PRIMĂVARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355691_a_357020]
-
deja o pară dulce, coapta Din grădina ta nu mai voiam să ies Eram că un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă încă o dată Este visul meu, eu l-am ales ÎN VISUL MEU În visul meu etern de păpădie Nimic din cele sfinte abstracte să nu-mi fie Vesminte parfumate cu efemera greață Ce-mi curge în conștiința și-n veșnicii m-agață Eu vreau să mai am aer doar pentru o secundă Ca să-i pot face vieții în
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă. Cântecul mierliței pune miere în levitația Fulgului de păpădie Dus mai departe în interiorul zilei Cum orele sunt plimbate de indicatoarele ceasului Pe cadranul numerotat de cineva Ce n-a știut să numere Decât până la al doisprezecelea ceas. O8.o6.2008 Geoagiu-Băi Intr-un târziu Pe albele file din fața mea
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356199_a_357528]
-
De hrană lor se bucură pământul Și au prieteni zecile de flori. Din adieri se leagănă cicoarea Roșind în fața firului de mac. Îi-ntinde fericirea și candoarea Ce prea demult în florile ei zac. În zborul lui un puf de păpădie Desprins parcă din lumea de povești, Plutește peste macii din câmpie Cu frumuseți ce-ndeamna să iubești. Culoarea purpurie, ruginita, Petala lor gingașa și subțire. Iubesc tandrețea lor nemărginita. Din flori de mac am adunat iubire. Referință Bibliografica: Din flori
DIN FLORI DE MAC AM ADUNAT IUBIRE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356181_a_357510]
-
verdele privirii surprins în fiorul de foc ce leagănă destinul misterios al nemuririi. În inima Ei pravoslavnică se prelinge roua din lacrimi de Hristos, de îngeri, de sfinți, de oameni, de turturele, de calofir, de legăminte, de albăstrele și de păpădii. Fecioara Maria zămislește frumosul în Fecioare, hărăzind avântul de porumbiță ca al stegarului dârz ce înfășoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
cântarea, binele, adevărul, credința, dorul, conștiința, libertatea, răbdarea, divinul și copilul-mugurele de Dumnezeu. În ființa Mamei dacoromânce surâde și lăcrimează plinirea bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrățișarea Viței de vie, tremurul verde al ierbii, candelabrul păpădiei, iscusința albinei, subțirimea razei de soare, catifeaua trandafirului, ciripitul rândunicii, plânsul izvoarelor, tresărirea iepurelui, nectarul mierii, dogoarea focului, albul porumbiței, refrenul cucului, trilul ciocârliei, simfonia mierlei și fastul imperial al păunului. Mama dă măsură iubirii, sens frumosului, miracol copilului și
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SE SCUTUR Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Se scutur Se scutur la soare Mici păpădii Și-ncep ca să zboare, Asameni vom fi. Frunze uscate Cad pe pământ, Viețile toate Asemenea sunt. Ades pe trotuar E apă, noroi, La soare dispar. Asemeni și noi. Averi, bogății, Zadarnic le vrei, Din toate să știi Nimic n-ai
SE SCUTUR de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369092_a_370421]
-
vremii, ale lucrurilor și ale firii întregului Cosmos: în palate auguste și bordeie, în prinți și cerșetori, în suverani și norod, în bătrâni și copii, în flori și fecioare, în doruri și mame, în creste carpatine și metania călugărilor, în păpădiile câmpiei și cântările sublime a monahiilor, în susur de izvoare și în îndrăgostitele femei dace, în dascăli și ucenici, în rugă și poezie, în soarele libertății și bezna celulelor, în porfira vlădicească și în zeghea deținutului naționalist. Pentru cei închiși
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
a apucat să bată la țambal! - Hai să mergem la el! Cei doi copii s-au luat de mână și pe poteca bătătorită s-au îndreptat spre bordeiul țiganului Zavestru. Din când în când, Alexandru rupea câte o floare de păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ , gândea privind petalele mărunte de culoarea galbenă. - Mama face miere din aceste flori! - Da?! Eu credeam că numai albinele pot! s-a mirat Alexandru. Ajunși în fața bordeiului, l-au găsit pe Guța exersând la țambalul
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
șoapte. Le privesc noapte de noapte Și mă întreb dacă sînt coapte, Ca sînii tăi dulci, În care vreau sărutul să mi-l culci ... Și, dintre coapsele tale catifelate, Vreau să-mi beau cafeaua cu lapte. Floarea ta dulce de păpădie Să mi-o dai, iubito, numai mie ... Numai un vis ne mai desparte ... Cerul cu stelele coapte ... & Te luăm de mînă și ne plimbăm Te luăm de mînă și ne plimbăm Pe străzile inundate de ploile toamnei Desculți ne plimbăm
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
se sparg în cioburi de stele parfumate Născînd alte imperii de nuferi străvezii Că un ocean cu valuri abia învolburate Tu te răsfeți la urmă cîntînd o melodie La flautul din care scoți sunete curate În timp ce eu îți sorb dulceața, păpădie & SONETE DISPERATE 28/11/2009 01:02 Riom 1 Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Se prăbușesc din ceruri că fiarele-nsetate Să sfîșie pămîntul și vîntul cum ne bate Lovindu-ne
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
și teama să respir Ca să nu te pierd, iubito, Risipită-ntr-un zefir 2 Se strecoară vîntul Vesel pe sub fuste Fetelor răcoarea Dîndu-le-o s-o guste Fetele bronzate Sînt mai mlădioase Mîngîiate tainic Vară peste coapse Și plutesc frumoase Crude păpădii Cu priviri sfioase Și trupuri mlădii & Tu erai ... te-am zărit de departe, Tu erai ... te-am zărit de departe, Silueta ta de liana se unduia Că aburii zilei pe o șosea Care ne unește și ne desparte Tu erai
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
și ape Aprindeam orele ninse de șoapte Tu erai, nu puteam să te las ... Însetat că iarbă să nu-și sorb făptura Mi-aș mai pune înc-o dată gură Că în ultima clipă dintr-un ultim ceas ... & UN FULG DE PĂPĂDIE DE AI FI Un fulg de păpădie de ai fi, Te-aș mîngîia, mireasa mea eternă, Si, mult mai mult, de-aceea te-aș iubi, Desi ființă mea e mult mai terna! Imaculata, pură... delicată, Să te ating cu gîndul
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
Tu erai, nu puteam să te las ... Însetat că iarbă să nu-și sorb făptura Mi-aș mai pune înc-o dată gură Că în ultima clipă dintr-un ultim ceas ... & UN FULG DE PĂPĂDIE DE AI FI Un fulg de păpădie de ai fi, Te-aș mîngîia, mireasa mea eternă, Si, mult mai mult, de-aceea te-aș iubi, Desi ființă mea e mult mai terna! Imaculata, pură... delicată, Să te ating cu gîndul aș muri, Cînd tu esti o lumină-adevarată
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
îmi curge că ploaia în suflet Ce tristă e ploaia din sufletul meu Adesea se pierde șoptită-ntr-un urlet Răsturnîndu-mi pe frunte coroană de zeu Dar nu ploua continuu, mai sînt zile senine Răsar și mici steluțe, ca niște păpădii Eu știu că din iubire te vei opri la mine Eu te aștept cu ploaia în suflet să îmi vii & Că tot omul care se trezește dimineață la ora cinci, ca să audă cum înfloresc zarzării, îmi pun și eu întrebări
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]