1,307 matches
-
creatorului să participe activ la transformarea realității, inspirînd cititorilor săi optimismul revoluționar și dîndu-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata convingere în victoria marilor idealuri ale umanității... Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul este părtaș activ la marea luptă pentru triumful deplin al ideologiei clasei muncitoare. La unii scriitori se manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu. Max Frisch, dramaturgul elvețian, care deși nu a fost filosof, a evocat criza spirituală a societății contemporane cel mai bine, spunea că „demnitatea omului constă în faptul că poate alege”. De fapt această alegere se face după ce am fost părtașii unor fapte. Putem vorbi de demnitate în situațiile în care nu găsim un echivalent material, atunci cănd avem un cost interior numit demnitate. De fiecare dată cănd suntem făcuți să credem de anumite circumstanțe că a fi demn nu este
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Maria Manuela Firu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2292]
-
caracterului uman, haideți să ne găndim că „nimic n-a lăsat în istorie o urmă mai luminoasă decăt rarii reprezentanți ai demnității omenești în vremuri de josnicie” cum spunea marele cleric apusean, Henri Lancordaire. Unii dintre noi nu am fost părtași la astfel de declinuri ale societății, dar ne îndoim de importanța demnității de mai multe ori decăt o făceau poate acei oameni. Tot acesta spunea „să punem mai presus de orice datoria și demnitatea”, făcănd referire la datoria față de Dumnezeu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Maria Manuela Firu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2292]
-
o purtare ordonată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXI, 1, p. 144) „Acela crede că a înviat Hristos, care se dă pe sine primejdiilor, care se împărtășește de patimile Lui, fiindcă acela care e părtaș Celui Înviat, este părtaș Celui Viu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a XII-a, p. 213) ,,Mărturisire nu doar prin credință, ci și prin fapte, fiindcă dacă nu este și aceasta adăugată [celei prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXI, 1, p. 144) „Acela crede că a înviat Hristos, care se dă pe sine primejdiilor, care se împărtășește de patimile Lui, fiindcă acela care e părtaș Celui Înviat, este părtaș Celui Viu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a XII-a, p. 213) ,,Mărturisire nu doar prin credință, ci și prin fapte, fiindcă dacă nu este și aceasta adăugată [celei prin credință] ne primejduim să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
duhovnicești, cap. 34, în Filocalia..., vol. XI, p. 57-58) „Întrebare: Spune-mi, Părinte, avem necredința în noi, sau dracii ne aduc la necredință? Răspunsul lui Ioan: Dracii ne aduc necredința din pizmă. Dar dacă o primim, ne face slujitori și părtași ai lor”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 84, în Filocalia..., vol. XI, p. 118) Roadele credinței „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru este început al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sfârșitul legii este Hristos (Rom. 10, 4). Iar credința în El îndreptează și desăvârșește pe cel ce crede. Căci credința în Hristos, socotindu-se în locul faptelor legii și fiind întărită și arătându-se prin poruncile Evangheliei, face pe cei credincioși părtași de viața cea veșnică în Hristos însuși<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința în Hristos unind sufletul cu Hristos și făcându-l deci părtaș de desăvârșirea lui Hristos îl ridică mai presus de orice dreptate dobândită prin faptele legii. Căci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în locul faptelor legii și fiind întărită și arătându-se prin poruncile Evangheliei, face pe cei credincioși părtași de viața cea veșnică în Hristos însuși<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința în Hristos unind sufletul cu Hristos și făcându-l deci părtaș de desăvârșirea lui Hristos îl ridică mai presus de orice dreptate dobândită prin faptele legii. Căci Hristos e mai presus de lege și e izvorul unei puteri mai presus de cea pe care și-o dă omul însuși, voind să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
footnote>”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol. VII, p. 131) „Credincioșii sunt în chip vădit moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună moștenitori cu Hristos (Rom. 8, 17), ca un fel de hristoși de al doilea, părtași ai firii dumnezeiești (2 Petru 1,4), fapt ce întrece toată mintea și scapă întregii înțelegeri. Iar prin aceasta se fac fii ai lui Dumnezeu și dumnezei prin lucrare și har. Ca atare, ei văd și pătimesc în chip mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in Psalmos. Ennarratio II in Psalmum XXI, P.L., XXXVI, col. 171. footnote>. În operele lor, Părinții Bisericii au făcut dese referiri la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale. În literatura patristică s-a pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate să participe la slava dumnezeiască. Dintru început, trebuie precizat că scopul Sfinților Părinți nu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Tratate teologice și etice, cuv. VIII); Care e scopul iconomiei întrupării lui Dumnezeu - Cuvântul, vestit în toată dumnezeiasca Scriptură și citit de noi, dar nepătruns? Nu e decât acela ca, împărtășindu-se de ale noastre, să ne facă pe noi părtași de ale Sale. Căci Fiul lui Dumnezeu de aceea s-a făcut Fiu al omului, ca să ne facă pe noi, oamenii, fii ai lui Dumnezeu, ridicând după har neamul nostru la ceea ce este El după fire, născându-se de sus
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, X, 5-9, P.G., XXXVII, col. 465 și Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, XXV, P.G., XLV, col. 65D). footnote>. Deci, Hristos S-a împărtășit de ale noastre, ca să ne facă pe noi părtași de ale Sale. Aceasta-i marea iubire a lui Hristos, că ne iubește și nu vrea nimic în schimb pentru aceasta. Cât de minunată este taina iubirii! Ea-l face pe Dumnezeu om și pe om dumnezeu. Domnul Hristos S-
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Prin chenoza Sa, Fiul lui Dumnezeu a deschis pentru toți oamenii calea de acces la prezența și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul său dumnezeiesc, întreaga umanitate, și-i face pe toți oamenii părtași ai Tainei Sale. Fiul lui Dumnezeu, plin de compătimire și de iubire pentru om, își relevă bogăția infinită a iubirii Sale prin întrupare, dar El nu participă, numai într-un oarecare grad la suferința umană, prin condiția umană asumată, ci
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
lui Dumnezeu „a Cărui voință și lucrare este viața ființelor”, omul, abătându-se spre ceea ce este contrar binelui și prăbușindu-se în întunericul păcatului și în umbra morții, devia de la scopul creării sale și anume, acela de a se face părtaș bunurilor dumnezeiești” (μέτοχος τῶν θείων ἀγαθῶν γενέσθαι)<footnote Doctorand Constantin M. Iana, „Învățătura despre Întrupare în «Marele cuvânt catehetic» al Sfântului Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul XIX (1967), Nr. 5-6, p. 310. footnote>. Transformarea naturii umane întărite de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
care umanitatea a fost creată pentru a intra în comuniune cu Dumnezeu<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104. footnote>: „Or, dacă omul de aceea a fost adus pe lume, ca să se facă părtaș (μέτοχος) la bunurile dumnezeiești, în mod necesar urmează că, așa cum a fost zidit, el e și capabil de a se putea împărtăși din ele. Căci după cum ochiul ajunge să guste părtășia (κοινωνία) razelor luminoase prin aceea că firea a pus
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
de Nyssa reliefează că Dumnezeu este bun și această bunătate nu poate fi manifestată într-o formă imperfectă. Sfântul Grigorie declară că Dumnezeu oferă creației Sale umane complementul deplin, nenumărabil al darurilor bune, El făcând ca natura umană să fie părtaș la tot ce este bun; pentru că dacă Dumnezeu este plinătatea binelui, iar omul este chipul Său, atunci chipul își regăsește asemănarea cu Arhetipul în umplerea cu tot ce este bun. „Prin firea Sa, Dumnezeu este pentru noi cel mai mare
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
după chipul Său, i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri, însă despre cugetare și cunoaștere nu putem spune propriu-zis că ni le-a dat de-a gata, ci ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Idem, Despre facerea omului, PSB, vol. 29, p. 30. footnote>. „Natura omului a fost realizată special pentru a putea fi participant (μέτοχον) la Bine”. Pentru Sfântul Grigorie
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
natura lui Dumnezeu. El participă la atributele sau acțiunile lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu citează niciodată textul biblic de la 2 Petru 1, 4<footnote „Prin care El ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe, ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume”. footnote>. Cel mult, va spune că creștinul imită natura lui Dumnezeu: „dacă omul era la origine asemănător lui Dumnezeu, poate nu exagerăm dacă declarăm că creștinismul este o imitare a naturii
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
ce se poate aduce fecioriei - spune Sfântul Grigorie - decât că s-a arătat, ca să spunem așa, a îndumnezei pe cei care se împărtășesc de tainele ei preacurate (θεοποιοῦσαν τρόπον τινὰ τοῦς τῶν καθαρῶν αủτῆς μυστηρίων μετεσχηκότας), astfel că aceștia devin părtași ai slavei singurului adevărat sfânt și fără prihană Dumnezeu, ca împreună viețuitori cu El datorită curăției și nestricăciunii?”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De virginitate, 1, P. G. XLVI, col. 320D. footnote>. Altfel spus, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, omul
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
cea dinainte în volum 1. Același lucru l-ai făcut și dumneata cu unele cărți ale mele și nu-mi rămâne decât să-ți mulțumesc. Nici dumneata, nici eu nu ne-am plecat urechea la răuvoitori, nu ne-am făcut părtași obiecțiilor lor, am scris numai ceea ce am crezut noi. M-ai apărat față de unele spirite obtuze când am publicat romanul Cearta, lucru pe care nu-l uit și pentru care îți sunt încă dator. Am crezut că pot să-ți
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
liderilor comunităților românești din Austria, pentru o întâlnire cu William Brânză. Se pare că mai nou, Ambasada României din Viena a devenit susținător al propagandei portocalii", a spus Cristian Rizea. Este inadmisibil că un șef de misiune diplomatică să devină părtaș la jocurile electorale ale puterii! În calitate de vicepreședinte al Comisiei Românilor de Pretutindeni din cadrul Camerei Deputaților, am verificat astăzi, 16 Ianuarie, la nivelul conducerii Parlamentului, dacă există vreo întâlnire oficială a membrilor Comisiei cu vreo comunitatea românească din Diaspora, fapt ce
Ambasada României de la Viena, sediu de propagandă pentru PDL () [Corola-journal/Journalistic/46402_a_47727]
-
explicații, motivarea gestului ei, urmând să-i implore în a înțelege că nu-i fusese nici ei ușor să facă acest pas, dar altă cale nu găsise. Intenționa să le facă o vizită inopinată și atunci avea să-i facă părtași la ceea ce ea numea dreptul de a fi împlinită, fericită. Amâna mereu, cu bună știință, ziua aceea în care ar fi urmat să facă drumul spre casa părintească, inventând pentru liniștea ei aparentă, pretexte care nu erau întotdeauna plauzibile. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nu mă înșel cu această afirmație... Îndrăzniți! Faceți primul pas și... cum pofta vine mâncând, așa și scrisul timid al începutului își așteaptă cuminte timpul apariției. Dacă primul meu volum se referă la viața și evenimentele la care am fost părtaș în vremuri de cumpănă, făcând parte dintr-o generație de sacrificiu, născută în timpul primului război pentru ca în războiul următor să fim în plină vâltoare ca participanți și făuritori de istorie, volumul al II-lea se referă strict la o perioadă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ultraconfidențial. Nu veți discuta cu nimeni, nicăieri, nicicând, nicicum, în afara acestei camere, ce auziți astăzi aici, ați înțeles? Am înțeles. Dar eram intrigată. Mai ales pentru că eram o combinație destul de ciudată ca angajați. Ce aveam în comun ca să ne facă părtași la vreun secret de proporții? — Formula 12? a întrebat Ariella. Ați auzit de ea? Am dat din cap. Știam ceva. Fusese elaborată de nu-știu-ce explorator care vizitase bazinul Amazonului ca să-i bată la cap pe localnici, încercând să facă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Franklin. —Chiar și Madonna. Asta e o nebunie, a mormăit el. — Și nici un fel de publicitate, am zis. Formula 12 ar trebui să fie un nume care trece din gură în gură, astfel încât să le dea oamenilor impresia că sunt părtași la un mare secret. Suspansul va trebui să se acumuleze treptat, astfel încât, în momentul în care ajunge în sfârșit pe piață - într-un singur loc de desfacere din Statele Unite - Barneys? Bergdorf? - lista de așteptare să fie deja plină. Va exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]