1,076 matches
-
a cetățeanului, dacă o îngrijorătoare parte din ea privește asumarea și profesionalismul din perspective inversabile după cum se exercită asupra ei atracția de la centrul activ și gravitațional politic?! Unde se află, pe aceste coordonate, imparțialitatea presei rupte într-o fărâmă pentru păsărele și un dumicat pentru papagali și vulpi? Ce se poate spune, dacă s-a învățat mai tot neamul să ceară în felul următor: „dacă îi dai mamii, tatii, lui frate-miu, soră-mi, vreau și eu, dacă nu ai pentru
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
actelor nesăbuite care erau s-o coste viața, iar acum putea să reflecteze serios la viitorul ei și al celor două ființe care îi marcau existența, fiecare în mod diferit. Soneria telefonului îi risipi gândurile ca pe un stol de păsărele, făcând-o să tresară amuzată. Cu mișcări leneșe își recuperă mobilul de pe comodă, dar se crispă toată când recunoscu numărul. Cu ochii măriți de uimire și surpriză, rămase țintuită locului, cu degetele tremurând necontrolat și inima bătând înnebunită. Nu putea
DILEME ( FRAGMENT 31) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375659_a_376988]
-
a vorbi cu florile, copacii și păsările, mi se părea, la fel de natural, precum comunicarea cu ceilalți copii. Știam că, în spatele fiecărei existențe, se află un „glas”, o „conștiință”, că Natura este plină de farmec și de inteligență. Când eram copil, păsărelele veneau în corcodușul de lângă prispă și în trandafirii din fața casei, unde cântau, special pentru mine... Primăvara, în ulmul de la colțul casei cântau turtureaua, pupăza și, uneori, cucul. Chiar și azi am vrăbiuțe care-mi vin la geam, ciripind vesel deși
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]
-
de toate*) , eu și Rițu, - fratele mai mic -, am fost trimiși să aducem acasă de pe deal unde erau la păscut vaca și vițelul. Eram singuri, liberi și ne ardea de joacă. Pe panta cu iarba înverzită ne rostogoleam în cântecele păsărelelor. Deodată, din văzduh, s-a auzit un zumzet necunoscut nouă și care ne-a întrerupt hârjoana. Pe măsură ce timpul trecea, zgomotul se amplifica și ne-a speriat. Când eu îl încurajam „că n-o să pățim nimic”, cerul se umpluse de avioane
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
de mult ?! Mijind ochii, mai trase încă un fum cu sete privind uimit, zâmbind... Ce bună ar fi fost la iarnă căldura gratuită... O glumă desigur, știind că piatra cântărește destul de mult. Ce prostie îi trecea prin cap... Triluri de păsărele umpleau pădurea cu veselie și parcă o simfonie a locului te îndemna la odihnă, la plăcerea de a te afla în mijlocul concertului. Încă un fum... când ceva îi atrase atenția, uitând de țigară. Un zumzet ușor, se porni din centrul
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Natura s-a trezit din nou la viață, E primăvară și e cald și soare, Și pomii îmbrăcați iar în verdeață, Sunt mai frumoși, cu ramurile-n floare. În vesel ciripit de păsărele, Pe cărări, în a soarelui lumină, Te regăsesc în gândurile mele, Ca un erou, cu aură Divină Mi-ești drag și te doresc cu toată ființa, Și vreau fericit să fi cu mine,azi. La pieptul tău să-mi potolesc
PRIN TINE EU TRĂIESC. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362255_a_363584]
-
Și-acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți câmpia iar, Și cuiburile voastre-n crâng... Cu voi vin florile-n câmpii... Și vânturi line, calde ploi Și veselie.” (George Coșbuc, Vestitorii primăverii) Vara cu zilele călduroase, cântecul voios al păsărelelor în răcoarea dimineții, roșul macilor înfloriți în lanurile aurii, drumețiile în mijlocul naturii, jocul copiilor în vacanță sunt redate în poezii ca: Tablouri de vară de Gellu Naum; Acceleratul de George Topîrceanu; Marea - o apă folositoare de Marin Sorescu; Noapte de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
apariția stelelor pe cerul senin de vară sunt redate în versurile: „Reci și palide-n senin Se ivesc deasupra stele...” 5 Marian Barbu (coordonator), Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Gh. Alexandru, Craiova, 2003. Zgomotul produs în pădure, când păsărelele se odihnesc ascunse între crengile copacilor, duce la trezirea și îngrozirea acestora: „Se ivesc pe jumătate Păsările ciufulite Alarmate și ngrozite...” b. Imagini auditive sunt exemplificate prin versuri ce redau zgomotul și intensitatea acestuia produs de trecerea acceleratului: „Se desprinde
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
denumesc însușirea unor obiecte. Treptat învață că aceste cuvinte se numesc adjective și că acestea ajută la îmbogățirea vocabularului și la o comunicare mai frumoasă, mai clară, mai expresivă. Cer elevilor să recunoască cuvintele care denumesc însușiri din versurile: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună... Pe când codru negru tace... Se ridică mândra lună.” (M. Eminescu, Somnoroase păsărele) Elevii observă relația între nume și adjectiv: „somnoroase păsărele”, „codru negru”, „mândra lună”. Descoperă că partea de vorbire care arată însușirile lucrurilor, ființelor, fenomenelor
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
la îmbogățirea vocabularului și la o comunicare mai frumoasă, mai clară, mai expresivă. Cer elevilor să recunoască cuvintele care denumesc însușiri din versurile: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună... Pe când codru negru tace... Se ridică mândra lună.” (M. Eminescu, Somnoroase păsărele) Elevii observă relația între nume și adjectiv: „somnoroase păsărele”, „codru negru”, „mândra lună”. Descoperă că partea de vorbire care arată însușirile lucrurilor, ființelor, fenomenelor naturii denumite de substantive se numesc adjective. Însușirile se pot referi la culoare, formă, mărime, gust
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
mai clară, mai expresivă. Cer elevilor să recunoască cuvintele care denumesc însușiri din versurile: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună... Pe când codru negru tace... Se ridică mândra lună.” (M. Eminescu, Somnoroase păsărele) Elevii observă relația între nume și adjectiv: „somnoroase păsărele”, „codru negru”, „mândra lună”. Descoperă că partea de vorbire care arată însușirile lucrurilor, ființelor, fenomenelor naturii denumite de substantive se numesc adjective. Însușirile se pot referi la culoare, formă, mărime, gust, fire, fel de a fi, trăsături fizice. Exemple de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ușor definiția propoziției simple. Sunt propoziții în care pe lângă subiect și predicat se găsesc cuvinte care îndeplinesc alte funcții și împreună alcătuiesc propoziția dezvoltată. Aceste cuvinte sunt părți secundare de propoziție. A. SUBIECTUL Cer elevilor să alcătuiască propoziții având cuvintele: păsărelele; lebăda; luna; ea. Exemple: Păsărelele se adună la cuiburi. Trece lebăda pe ape. Se ridică mândra lună Ea strălucește pe cerul senin. Elevii observă că pentru a comunica este nevoie de o îmbinare a cuvintelor după înțeles în cadrul propoziției. Astfel
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propoziții în care pe lângă subiect și predicat se găsesc cuvinte care îndeplinesc alte funcții și împreună alcătuiesc propoziția dezvoltată. Aceste cuvinte sunt părți secundare de propoziție. A. SUBIECTUL Cer elevilor să alcătuiască propoziții având cuvintele: păsărelele; lebăda; luna; ea. Exemple: Păsărelele se adună la cuiburi. Trece lebăda pe ape. Se ridică mândra lună Ea strălucește pe cerul senin. Elevii observă că pentru a comunica este nevoie de o îmbinare a cuvintelor după înțeles în cadrul propoziției. Astfel părțile de vorbire (cuvintele) devin
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
pentru a comunica este nevoie de o îmbinare a cuvintelor după înțeles în cadrul propoziției. Astfel părțile de vorbire (cuvintele) devin părți de propoziție. Folosind întrebările „cine?” și „despre cine se vorbește?”, elevii observă că la aceste întrebări sunt identificate substantivele „păsărelele”, „lebăda”, „luna” și pronumele personal „ea”. Deci aceste părți de vorbire îndeplinesc funcția de subiect. Ajung la concluzia că subiectul poate fi exprimat prin substantiv și pronume personal. Locul subiectului în propoziție poate fi la începutul, sfârșitul sau în interiorul acesteia
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
corpurile lor statui frumoase, triste, urâte, speriate, în funcție de indicațiile conducătorului de joc. Cine realizează cea mai expresivă statuie devine conducător. 7. CIP-CIRIP șI MOR-MOR-MOR Copiii vor forma perechi și la comanda educatorului vor încerca să „vorbească” ca și cum ar fi două păsărele sau două animale. La semnalul de oprire, pe rând vor spune ce au încercat să transmită partenerului folosind sunetele păsării sau animalului. 8. CUCERITORUL Pe rând, câte un copil vine în fața celorlalți și își alege un obiect din sala de
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
o copleșește numele lui Brummell! Dacă o asemenea pretenție e absurdă, Brummell avea totuși În el ceva demn de a atrage și captiva privirile unei mari epoci; acel soi de priviri pe care nimeni nu le poate prinde vreodată - ca păsărelele În oglindă; doar chemarea veșmintelor elegante sau splendide. Brummell, care a stârnit pasiunea acestor priviri, a acordat Însă mult mai puțină importanță decât s-a crezut artei toaletei, așa cum o practica marele Chatham 1. Croitorii Davidson și Meyer, pe care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Al arborilor cânt, Ca salutări de duhuri În munte tremur blând. Se leagănă-acum paseri Pe flori cu blând miros, Beau rouă și mă-ntreabă Daca mai sânt voios. Eu râd cu vălurele Ce se-ncrețesc de vânt, a O, spuneți, păsărele Povestea-vă cântând. b Spuneți-ne, o paseri, Povestea-vă curând. c Povestea voastră, paseri, Spuneți-mi-o curând. Spuneți-mi-o poveste O paseri! mai curând. {EminescuOpVIII 418} COR DE FLĂCĂI, PĂSTORI, FETE (departe, apoi din ce în ce mai aproape ) 2262 a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fost făcută din fir de mătase”. Ea fusese confecționată, la cererea zeilor, de elbi - „spiridușii cei negri” - „din zgomotul pașilor mâței, din barba femeii [= părul pubian], din rădăcinile muntelui, din vână de urs, din răsuflarea peștelui și din scuipat de păsărele” (75, I, 28). Astfel de „ingrediente” par a fi de tipul acelora folosite/evocate de vrăjitoare în cadrul descântecelor magice. De regulă, zeii și eroii demiurgi din mitologiile indo-europene și semite se autodefinesc : 1. fie prin folosirea strictă a armelor clasice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Seung-Up, explică această legătură intimă ce unește ființele dincolo de forme și de particularitatea existenței. De-a lungul diferitelor scene ale filmului, artistul Ohwon se impregnează de energia activă În valurile unui fluviu, În freamătul unui frunziș, Într-un stol de păsărele, În mantia groasă de zăpadă a unui peisaj... până În momentul În care alege să dispară, topindu-se În dogoarea cuptorului unui ceramist, În care se desăvârșesc propriile-i opere! Între arta lui și lucrarea naturii nu există nici o divergență. Reușita
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Un caz paralel interesant din aceeași perioadă Îl constituie cartea lui Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin, Boston, 1962. Carson și-a Început influentul atac asupra utilizării iraționale a insecticidelor punând o Întrebare simplă, dar esențială: „Unde au dispărut cântecele păsărelelor?”. Jane Jacobs, The Death and Life of Great Americans Cities, Vintage Books, New York, 1961, p. 15. Ibid., p. 376. Constructivistul timpuriu Le Corbusier nu ar fi respins această părere ca principiu, Însă, În practică, era Întotdeauna foarte preocupat de proprietățile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
privilegiat. Se publică poeme de Elena Văcărescu, Charles Adolphe Cantacuzène, Cincinat Pavelescu, Iuliu Cezar Săvescu sau N. Davidescu. Poeme de Mihai Eminescu sunt prezentate în versiunea franceză a lui Al. Gr. Suțu și a lui Matei Rusu (La steaua, Somnoroase păsărele, Ce te legeni..., Despărțire etc.). Din clasicii români se includ versuri de George Goșbuc, Alexandru Macedonski, St. O. Iosif. Proza este prezentă în două ipostaze, fie apar fragmente scurte, precum Emil Gârleanu, În timpul fericit al copilăriei mele, Al. T. Stamatiad
LA REVUE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
în evidență printr-o analiză migăloasă. Trase de aici, concluziile despre universalitatea poetului sunt însă cu totul plate: „Eminescu este mare și universal prin minunata lui formă, prin fond și mai cu seamă prin armonie” (Eminescu, poet universal, 1941). Somnoroase păsărele de Eminescu și Booz endormi de Victor Hugo, supuse aceleiași „critici integrale”, devin pretexte pentru interminabile exemplificări analitice. Există în Știința literaturii sute de clasificări, diviziuni dihotomice, trihotomice și de alte tipuri. Se disting aici, teoretic, capodopere din punctul de
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
creație proprie, constituie, în cea mai largă parte, originalitatea fiecărui neam”. Aplicativ, originalitatea literaturii române ține de „caracterul unic al refracției în structura etnică a scriitorului”, ca și de „materialul în care ea se încorporează”, de unde armonia distinctă din Somnoroase păsărele de Eminescu în raport cu modelul german Gute Nacht. De vreme ce în artă originalitatea „se resoarbe, în bună parte, în talent și în capacitatea de a produce emoția estetică”, nu poate fi vorba de o originalitate ținând strict de teme, cum credeau unii
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
cele mai realizate au fost culese de Miron Pompiliu, S. Fl. Marian, Enea Hodoș. Numeroase variante ale baladei Soarele și Luna sunt realizate cu mijloace artistice superioare. Alegoria și metafora abundă. În rai Soarele vede „pomi înfloriți” (oameni buni), „dalbe păsărele” (copii creștinați), în iad - „pomi negri și pârliți” (oameni păcătoși), „negre păsărele” (copii nebotezați) ș.a. Într-o variantă se spune că, pentru a ajunge la cer, eroului i-ar trebui „scară de-argințel, / toiag de oțel, / opincă de fier”. Pentru
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Enea Hodoș. Numeroase variante ale baladei Soarele și Luna sunt realizate cu mijloace artistice superioare. Alegoria și metafora abundă. În rai Soarele vede „pomi înfloriți” (oameni buni), „dalbe păsărele” (copii creștinați), în iad - „pomi negri și pârliți” (oameni păcătoși), „negre păsărele” (copii nebotezați) ș.a. Într-o variantă se spune că, pentru a ajunge la cer, eroului i-ar trebui „scară de-argințel, / toiag de oțel, / opincă de fier”. Pentru a exprima gravitatea sacrilegiului pe cale să îl comită Soarele, autorul anonim imaginează
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]