1,531 matches
-
se-nclina deasupra apei, tăind-o de-a curmezișul. După ce trecea de copac, râul intra-n mlaștină. Nu voia să intre acolo acum. Avea o reacție Împotriva gândului de a intra clătinându-se În apa mare până la subțiori, ca să prindă păstrăvi mari În locuri din care nici măcar nu avea cum să-i scoată. Malurile mlaștinii erau sterpe, coroanele cedrilor unindu-se deasupra, așa Încât lumina soarelui nu pătrundea până la pământ decât În mici petice. În apele repezi și adânci, În semiobscuritate, pescuitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o aventură tragică În mlaștină. Nick n-avea chef de așa ceva. N-avea chef să mai iasă la râu azi. Își scoase cuțitul, Îl deschise și-l Înfipse În buștean. Apoi ridică sacul, băgă o mână Înăuntru și scoase un păstrăv. Simțindu-l viu În mână, ținându-l cu greu de undeva aproape de coadă, Îl lovi de buștean. Păstrăvul fremătă rigid. Îl Întinse pe buștean, la umbră, și apoi rupse gâtul celuilalt păstrăv În același fel. Stăteau Întinși, unul lângă celălat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
râu azi. Își scoase cuțitul, Îl deschise și-l Înfipse În buștean. Apoi ridică sacul, băgă o mână Înăuntru și scoase un păstrăv. Simțindu-l viu În mână, ținându-l cu greu de undeva aproape de coadă, Îl lovi de buștean. Păstrăvul fremătă rigid. Îl Întinse pe buștean, la umbră, și apoi rupse gâtul celuilalt păstrăv În același fel. Stăteau Întinși, unul lângă celălat, pe buștean. Era o captură bună. Se apucă să-i curețe, despicându-i dinspre coadă spre cap. Măruntaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sacul, băgă o mână Înăuntru și scoase un păstrăv. Simțindu-l viu În mână, ținându-l cu greu de undeva aproape de coadă, Îl lovi de buștean. Păstrăvul fremătă rigid. Îl Întinse pe buștean, la umbră, și apoi rupse gâtul celuilalt păstrăv În același fel. Stăteau Întinși, unul lângă celălat, pe buștean. Era o captură bună. Se apucă să-i curețe, despicându-i dinspre coadă spre cap. Măruntaiele, limba, branhiile, ieșiră toate deodată. Amândoi peștii erau masculi - lăsară dâre lungi, gri-albicioase, moi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-i dinspre coadă spre cap. Măruntaiele, limba, branhiile, ieșiră toate deodată. Amândoi peștii erau masculi - lăsară dâre lungi, gri-albicioase, moi și curate de lapți. Toate măruntaiele, curate și compacte, ieșeau În masă. Nick aruncă resturile pe mal pentru nurci. Spălă păstrăvii În apele râului. Cum Îi ținea În apă cu spinarea-n sus, păreau vii. Nu le pierise culoarea. Se spălă pe mâini și uscă peștii pe buștean. Apoi băgă peștii În sacul care stătea deschis pe buștean, Închise sacul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cârlige În umăr și, ajutându-se de cele două bețe acum Înfipte, pivotă, cu picioarele lipite și trupul curbat pentru a-l lăsa pe taur să treacă. — Olé! se auzi mulțimea. Taurul Încerca sălbatic să agațe ceva, sărind ca un păstrăv, cu toate picioarele În aer. Cele două bețe Înfipte-n el se legănau când sărea. Manuel, stând la barrera, observă că taurul se uita mereu În dreapta. — Zi-i să le-nfigă-n dreapta pe astea, Îi spuse puștiului care fugea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sunt convins că n-ar fi plecat cu adevărat, totuși, atunci, În acea vară, n-aveam chef să Încerc să văd ce se-ntâmplă. Îmi găseam destule de făcut cât stăteam treaz. Mă gândeam la un pârâu În care pescuiam păstrăvi când eram copil și, În mintea mea, pescuiam În el cât era de lung, cu foarte mare atenție. Pescuiam cu grijă sub fiecare buștean, la fiecare cot, În gropile adânci și la suprafață, câteodată prinzând păstrăvi și altădată pierzându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pârâu În care pescuiam păstrăvi când eram copil și, În mintea mea, pescuiam În el cât era de lung, cu foarte mare atenție. Pescuiam cu grijă sub fiecare buștean, la fiecare cot, În gropile adânci și la suprafață, câteodată prinzând păstrăvi și altădată pierzându-i. La prânz mă opream din pescuit ca să mănânc. Uneori mâncam pe un buștean, deasupra apei. Alteori sub un copac, pe un mal mai Înalt - și Întotdeauna mâncam foarte Încet, uitându-mă-n apele râului. Rămâneam adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nici urmă de iarbă, doar pământ umed și sterp, și deseori nu găseam nici un vierme. Dar mereu găseam altfel de momeală totuși, Însă o dată, când eram În mlaștină, n-am găsit nimic, și atunci a trebuit să tai unul din păstrăvii pe care-i prinsesem și să-l folosesc pe el drept momeală. Uneori găseam insecte În pajiștile de pe lângă mlaștină, În iarbă sau sub vreo ferigă, și le foloseam pe ele. Găseam cărăbuși și niște insecte cu picioarele ca niște fire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În iarba uscată prindeam uneori lăcuste, pe care le foloseam ca momeală; alteori le aruncam doar În apă și le priveam cum plutesc, Înotând În cercuri la suprafață, duse de curent, și În cele din urmă dispăreau când apărea un păstrăv. Uneori pescuiam și În câte patru-cinci pârâuri pe noapte. Începeam cât mai aproape de locul În care izvora și mergeam În jos. Când terminam prea repede, până să se scurgă tot timpul, pescuiam din nou În același pârâu, Începând din lacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care izvora și mergeam În jos. Când terminam prea repede, până să se scurgă tot timpul, pescuiam din nou În același pârâu, Începând din lacul În care se vărsa și parcurgându-l În sus, spre izvor, Încercând să prind toți păstrăvii pe care-i ratasem prima oară. În unele nopți inventam pârâuri, și unele dintre ele erau foarte interesante, era ca și cum visam cu ochii deschiși. Îmi amintesc Încă de unele dintre aceste pârâuri, În care mi se pare că am pescuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și ce fel de soții ar fi. Era o treabă foarte interesantă, să te gândești la asta, și pentru o vreme puse capăt pescuitului și se amestecă cu rugăciunile. Însă În cele din urmă m-am Întors la pescuitul de păstrăvi, pentru că am descoperit că țineam minte toate pârâurile și găseam mereu ceva nou, pe când fetele, după ce m-am gândit la ele de câteva ori, se Încețoșau și nu mi le mai aminteam ca lumea și până la urmă s-au Încețoșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și pentru mâine. Mâine n-o să aveți nimic de băut și-o să vă pară rău“. — Mais nous avons tout bu, spuse Fontan. Et le lendemain il ne reste rien. — Și ce-ați făcut? — Nous avons pêché sérieusement. — Și Încă un păstrăv bun de tot. Doamne, chiar că. Două sute de grame și jumătate. — Îți place America? mă-ntrebă Fontan. — Păi, Înțelegi, e țara mea. Așa că-mi place, că-i țara mea. Mais on ne mange pas très bien. D’antan, oui. Mais
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fel: când se face toamnă, oile coboară de la munte și ursul nu mai are de unde să se îndulcească cu carne. Mănâncă el atunci ghindă și jir, dar îi e dor de puțină carne, și își aduce aminte de bunătatea cărnii păstrăvilor. Tocmai în vremea aceea, păstrăvii de prin râurile văilor de munte pornesc în călătorie în susul apei ca să-și depună icrele. Se strâng atunci mulți păstrăvi în băltuțele cu apă lină și sunt atât de prinși de treaba icrelor, încât ei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
oile coboară de la munte și ursul nu mai are de unde să se îndulcească cu carne. Mănâncă el atunci ghindă și jir, dar îi e dor de puțină carne, și își aduce aminte de bunătatea cărnii păstrăvilor. Tocmai în vremea aceea, păstrăvii de prin râurile văilor de munte pornesc în călătorie în susul apei ca să-și depună icrele. Se strâng atunci mulți păstrăvi în băltuțele cu apă lină și sunt atât de prinși de treaba icrelor, încât ei, cei sperioși, acum nu prea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
jir, dar îi e dor de puțină carne, și își aduce aminte de bunătatea cărnii păstrăvilor. Tocmai în vremea aceea, păstrăvii de prin râurile văilor de munte pornesc în călătorie în susul apei ca să-și depună icrele. Se strâng atunci mulți păstrăvi în băltuțele cu apă lină și sunt atât de prinși de treaba icrelor, încât ei, cei sperioși, acum nu prea bagă de seamă ce se întâmplă pe țărm. Moș-Martin se apropie tiptil. Tupilat, ajunge la balta în care știe că
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu apă lină și sunt atât de prinși de treaba icrelor, încât ei, cei sperioși, acum nu prea bagă de seamă ce se întâmplă pe țărm. Moș-Martin se apropie tiptil. Tupilat, ajunge la balta în care știe că se joacă păstrăvii, și se culcă pe burtă, lungit tocmai pe buza malului. Rămâne apoi nemișcat, ca un buștean, numai cu ochii dintre pleoapele aproape închise petrece cu luare aminte cele ce se întâmplă în apa limpede și mică. Iată că un păstrăv
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
păstrăvii, și se culcă pe burtă, lungit tocmai pe buza malului. Rămâne apoi nemișcat, ca un buștean, numai cu ochii dintre pleoapele aproape închise petrece cu luare aminte cele ce se întâmplă în apa limpede și mică. Iată că un păstrăv voinic, rotindu-se prin șuvoi, a ajuns tocmai sub țărmul pe care pândea ursul. Fulgerător a lovit cu brânca „pescarul", cu lingura tălpii a prins pe dedesubt păstrăvul, și cu o zmucitura l-a aruncat pe uscat. În zadar s-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cele ce se întâmplă în apa limpede și mică. Iată că un păstrăv voinic, rotindu-se prin șuvoi, a ajuns tocmai sub țărmul pe care pândea ursul. Fulgerător a lovit cu brânca „pescarul", cu lingura tălpii a prins pe dedesubt păstrăvul, și cu o zmucitura l-a aruncat pe uscat. În zadar s-a zbătut acolo peștele. Ursul a pus îndată gura pe el și i-a gustat cu placere carnea dulce. Dar ce-i un păstrăv pentru o namilă de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a prins pe dedesubt păstrăvul, și cu o zmucitura l-a aruncat pe uscat. În zadar s-a zbătut acolo peștele. Ursul a pus îndată gura pe el și i-a gustat cu placere carnea dulce. Dar ce-i un păstrăv pentru o namilă de urs? Iarăși s-a așezat la pândă și a prins alt pește, și apoi altul, până când cei ce jucau în baltă au prins de veste și au înotat repede în altă parte. Atunci s-a mutat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a așezat la pândă și a prins alt pește, și apoi altul, până când cei ce jucau în baltă au prins de veste și au înotat repede în altă parte. Atunci s-a mutat Moș-Martin în alt loc de horă a păstrăvilor, și iarăși s-a înfruptat. Vedeți ,copii, că ursul ca să prindă pești nu are nevoie de coadă lungă și nici nu-i prostănac ca să se lase pacălit de vulpe. Are el metoda lui de pescuit cu care se îndulcește toamna
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
înfruptat. Vedeți ,copii, că ursul ca să prindă pești nu are nevoie de coadă lungă și nici nu-i prostănac ca să se lase pacălit de vulpe. Are el metoda lui de pescuit cu care se îndulcește toamna din carnea minunată a păstrăvilor. Cerințe: 1. Răspundeți la întrebări: Cum pescuiește ursul? Ce pești îi plac lui MoșMartin? În ce perioadă a anului pescuiesc urșii? 2. Transcrieți fragmentul în care este descris modul în care urșii prind pește. 3. Povestiți în scris fragmentul în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
lemnul, viermii se hrănesc pe pofta inimii și, într-un final, copacul se transformă în pământ gras, un festin pentru șarve și bacterii, care, la rândul lor, reprezintă masa de dimineață a cărăbușilor și libelulelor, care sunt cina somonilor și păstrăvilor. Din clipa în care a deschis ochii în ceea ce el a crezut că era raiul, dar s-a dovedit a fi cabana lui Pearl, Zach a știut ce devenise - încă o mortăciune menită să hrănească râul. Avea dureri așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cel dintăi al zorilor. Îndată după dragostele cucoșilor, în luna lui mai, s-au eliberat de zăpezi adâncurile pădurii și au început să se arare, în luminișuri însorite, dedițe și brândușe. Seva a pornit, spărgând mugurii, în pârău au săgetat păstrăvii după cele dintăi gâze. Atunci a venit domnul Ieronim Dragu de la Sibiu, ca să-l caute pe doctorul Aurel Micu și a poftit pe Ursake Nicula să-l ducă în plantații, la țapi roșii. Deși lupii făcuseră pagubă, vânatul era destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Laz, fata Serafinei văduva. Cum se ducea la vale, îi venea să întârzie și să ocolească în altă parte. Se opri un timp, ca să urmărească în lumina poienii zborul rândunelelor; privi pe luciul pârăului Preluncilor, ca în argint viu, săgetarea păstrăvilor după muște. Cântau în otavă miliardele de tomniți, și pădurea până în adâncurile ei fremăta de beția vieții. Culi primi de la pământ și de la brazi mireasmă până în fundul sufletului. Deodată văzu venind spre el pe nana Floarea cu două soațe. Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]