6,963 matches
-
dalelor ce asezonează caldarâmul vechi de câteva secole de pe Viale delle Mura. Duomo, basilica Santa Maria Maggiore, Piazza Vecchia, Palazzo della Regione, străzi și străduțe pe care abia se pot strecura, cu infinită abilitate, câte o limuzină, castele și case păzite de coama leului venețian (efigia celui mai nordic bastion al dogilor), parcuri și grădini, podețe și fântâni, toate parcă îmi șoptesc ceva despre Gaetano Donizetti, Pietro Locatelli sau Alfredo Piatti. Primii doi chiar sunt înmormântați aici, in inima Bergamo-ului antic
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
de omăt. * Mulți băieți înghesuindu-se duminica la poarta unei școli de munte (fete). Vorbeau peste gard cu mâinile agitându-se cu o mare iuțeală. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali ca "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după câte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi înfrigurate și ele, și contorsionându-și mult gurile gata parcă să scape câte un cuvânt. Mi s-a părut că una, arătându-și insistent
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
altă parte refuză să le accepte cruzimea. Adică, le tolerează veridicitatea, dar nu le acceptă universalitatea prin care se pot înălța pe culmile unei generalități extemptă de orice excepție salvatoare. Căci există, într-adevăr, o serie de opusuri conceptuale care păzesc și salvează efectiv turma de artefacte ori teribilisme sonore. Regele va muri și Mmeorial de Octavian Nemescu, Trans și Musik im Bauch de Karlheinz Stockhausen, Cantus firmus și Infrarealism de Nicolae Brînduș, Orologii și Muzeu muzical de Anatol Vieru sînt
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
suflu de scepticism asupra relației dintre ființă și Carte, ultima mărginindu-se a masca fatalitatea noastră biologică: "La peste 11 mii de metri/ sub pămînt stăteau/ bibliotecarii și cele/ peste 27 de milioane/ de cărți ale omului// și unii care păzeau totul/ nici ei nu știau ce:// metafizica sau fiziologia?" (13 decembrie 2005). în definitiv la ce e utilă Cartea? Cum am putea împăca impersonalitatea ei funciară, ca o expresie a Celuilalt, cu inexorabila sete de expresie personală a scriptorului? Soluția
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
soare de primăvară și pe mal sclipeau cochilii nenumărate, udate de apa clipocind care se întindea limpede, pe nisip. În acea poiană a insulei unde fluviul se vărsa în ocean, se găsea un turn alb, care parcă avea menirea să păzească întinderile de apă până la orizont, și malurile râului, alături de foșnetul palmierilor. Am urcat în turn, pășind prin holul întunecat, până sus. Nu era nimic de văzut în hol. Însă când am ajuns sus, pe terasa cu turnulețe sculptate și decorate
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
un parfum amărui în jur. Din acel moment albinele au pus stăpânire pe copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai acest lucru m-a făcut să stau departe de cuib. Mi se părea că spinii zarzărului și acele albinelor păzesc cu strășnicie cuibul care mă atrăgea zi de zi cu misterul lui. Zarzărul și-a scuturat podoaba de câtva timp și-am căutat un moment prielnic de a mă cățăra spre cuibul care se ascundea acum privirii mele. M-am
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
plăcerea să-i avem aproape de noi în cursul șederii noastre acolo. 4 Fiica soților Mouton. 5 După instaurarea Republicii Populare Române, averea i-a fost confiscată și colecția sa transformată într-un mic muzeu pe care el trebuia să-l păzească. 6 Doi ani mai târziu, liceul a fost închis de autoritățile noului regim. Profesorii francezi au avut trei zile ca să părăsească România. 7 Al. Rosetti.
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
trage un plug de piatră după mine ./ Cînd umblu încet pe urma mea / Brazdele de foc se înnegresc a stea.// Ochii scobiți în craniu cu așchie de bronz,/ Unul de pază la răsărit, celălalt la apus, / Armele - brațe-atîrnate de umeri / Păzesc un răzvrătit presupus.// Semnul din frun-te-l am de la secure / Cînd le ascut și după ce le-ncearcă,/ Bărbații pleacă tulburi prin păduri / In căutarea trunchiului cu barcă... (Portret).Fără a recădea în poza idilizantă de la începutul secolului trecut, dar și fără
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
că poți să atingi stelele cu mâna. Am văzut ceruri de noapte la mare, când foșnetul valurilor devine esopic și poți să-l compari cu bolboroselile Pythiei la Delfi. Am văzut cerul pe Seaca, noaptea, când mă trimitea tata să păzesc livada noastră de porcii mistreți care râmau iarba sau otava în căutare de rădăcini dulci. Dar, vă garantez, nimic nu seamănă cu surpriza unei ulițe înnoptate când o descoperi ieșind dintr-o cârciumă cu aerul încețoșat de fumul țigărilor. Mi-
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
a luni de zile și duce la catastrofă. Logistica tinerei eroine se mărginea la o bicicletă, ascunsă într-o curte vecină, planul era îndrăzneț, vizând folosirea unui avion aflat pe un aeroport din vestul țării. Golit de combustibil în hangar, păzit zi și noapte, avionul trebuia furat, prin bunăvoința și complicitatea pilotului, soții trebuiau să ajungă în orășelul de provincie neobservați, deci nu cu trenul, ci cu taxiul, trecând prin controale succesive care abuzau chiar și de nevinovați. O primă tentativă
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
așezat în Groapa lui Ouatu, adică în "câmpul întins și pustiu al Cuțaridei", de la marginea cartierului Grivița, e Grigore, paznicul: Când își adusese nevasta și lopata să-și sape bordeiul, împrejur nu era țipenie de om. Un an de zile păzise tinichelele gropii și gura ei adâncă" - se spune în capitolul introductiv al romanului (prima ediție apare în 1957; a doua, cu modificări și adaosuri, în 1963; a treia ediție, cu alte ajustări, intră în 1966 în "Biblioteca pentru toți", ceea ce
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
interesant, după nopți senine petrecute în preajma stafiilor unor locuințe diverse, stafii care, din curtoazie, nu-și fac apariția. De la bun început, camera 1408 de la hotelul Dolphin din New York pare să fie altceva, cu atît mai mult cu cît ea este păzită cu grijă de intendent, de managerul hotelului, Gerald Olin (Samuel L. Jackson). Samuel L. Jackson realizează un rol de mare finețe, întruchipare a subțirimii unui om aflat într-un astfel de post în combinație cu o diplomație old fashion, rag
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
narcotic. Era o narcoză? Z.D.-B. - Da. Și mai era și oarecare întuneric. În pădurea de salcâmi, nu știu cum se întâmpla, dar dădea o lumină mai slabă. Parfumul era însă amețitor. Și, în partea cealaltă, era curtea cu cățeii care păzeau bucătăria, magazia ș.a.m.d. Aveam o treabă cu cățeii. Erau niște căței fermecători: Oscarache, Parizache, călăream pe câte unul. Pentru mine era marea bucurie a libertății. Mă duceam și mă băgam cu capul în fântână. Bineînțeles că erau scandaluri
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
fel de rachiu tare, bestial, vînăt, fabricat din sfeclă. Verișoarele mele pieptoase și curoase mîncau prune, delicat, din farfurie, cu furculița, și se hlizeau erotic. Apoi se luau de talie și, pășind mărunțel, cîntau melodii înflăcărate și triste... Fratele tatei păzea o suprafață infinită, plină de dovleci imenși. Acolo, pe niște caiete pătrate, rusești (tetradi), vreo patru, am început să scriu cu creionul, ca trăsnit în inimă, versuri ce ar reprezenta perioada 1958-1959 (Cîntece de adolescent). Mă ascundeam pe după cîte un
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
de a face literatură), încearcă să stopeze căile de acces ale transferului de reputație de pe un palier social pe altul; dar - cum se vede - translarea nu e posibilă nici în cadrul "elitei" culturale, unde intrările de la un etaj la celălalt sînt păzite cu strășnicie: Cînd urcam scara la Argus, m-am întîlnit cu Șeicaru, cel care m-a scos pe mine din viața literară. Gafencu, după el pe scară, părea fericit că e văzut cu Șeicaru; Gafencu, care se eschivează de la o
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
care mișcă primul devine „urs”. Jocul se reia. Țcl. I; a II -a) 3. „Vânătorul și iepurii” - Un copil este „vânătorul”. Ceilalți sunt iepurii și stau urcați pe banca de gimnastică. La 7 - 8m de bancă este grădina cu „morcovi” păzită de „vânători”. la semnal, „iepurii” sar de pe banca de gimnastică pe ambele picioare, alergând la grădină. La comanda „Vine vânătorul!” iepurii aleargă să se urce cât mai repede pe banca de gimnastică. Cel prins de „vânător” îi va lua locul
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
țară și, implicit, peste mine. Aveam experiența "Afacerii Grădinița", când am realizat că frica de lege începe să dispară la unii funcționari publici. Marea majoritate a salariaților din subordine, până în 2003, avea o mare frică de lege și această frică păzea bostănăria. Totuși, a apărut o fisură gravă generată de două salariate venite (mai bine zis date afară) la primărie de la Curtea de Conturi. Prin urmare, la Consiliul Județean suflam și în iaurt, cei 15 ani de experiență în gestionarea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
uimitoare capacitate a copiilor de a face abstracție de orice. Am rămas apoi afară cu Iasomia, lângă adăpostul copiilor, privind la cerul nopții și povestind basme. Apoi Iasomia a plecat să mai caute niște plante și eu am rămas să păzesc adăpostul copiilor. Dimineața, m-am trezit acolo unde adormisem, lângă o grămadă de fân și crengi... însă în locul crengilor, erau niște pietre. Iasomia se plimba undeva în apropiere, privind în jur cercetătoare. Nici nu-mi mai aminteam dacă dormisem mult
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
deja începuse să se întunece. Ne-am așezat fiecare în altă parte, risipiți aiurea printre ierburile sălbatice, care crescuseră până la jumătatea copacilor și se încălziseră de la soarele din timpul zilei... O vreme, eu am încercat să nu adorm, pentru a păzi copiii de vreun eventual dinozaur sau altceva, însă livada era pustie, nu se auzea decât foșnetul insesizabil al ierburilor... Se întunecase de tot, și numai solzul de la șapca mea sclipea în întuneric, ca un licurici. Când am deschis ochii, am
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
coloane de o linie longitudinală. Echipele se vor așeza față în față la capetele dreptunghiului iar „șoimii” vor ocupa fiecare câte un culoar așezându-se la mijloc. Odată cu începerea jocului, păsările din ambele echipe vor căuta să treacă prin culoarul păzit de șoimi fără a fi atinși de aceștia. În cazul când șoimul atinge o păsărică, aceasta va fi exclusă din joc. Indicații metodice Jocul poate fi încadrat în timp sau poate să se desfășoare până când toate păsărelele vor fi prinse
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
un spațiu cu o lățime de trei metri. Din cadrul colectivului vor fi aleși 2-3 elevi ce primesc sarcina de a fi paznicii podului. Ceilalți elevi sunt așezați în linie la capătul dreptunghiului căutând să treacă prin culoarul de 3 metri păzit de cei 3 elevi. Elevii atinși vor fi scoși din joc. Jocul continuă până când nu va mai rămâne nici un jucător, apoi vor fi desemnați alți trei paznici ai podului. 7.Racheta Locul - clasă, curte. Jucători: 20-40 elevi. Dacă jocul se
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
ignorând-o, o recalifică într-o justiție a datului. Ei știu că orice bucurie neagă o tristețe, dar că în această tristețe trebuie să stea ascuns principiul oricărui vis. Dostoievskian, ei desăvârșesc vocația de a vizita omul pe fereastra niciodată păzită de gratii, prin care se zărește pacea slăbiciunilor și a resentimentelor părăsite în întuneric. Îi vom întâlni pretutindeni atunci când certitudinea de sine va concepe absurd facerea lumii în afara poeziei ori când glosolalia victoriei noastre împotriva fricii va regurgita demoni ai
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
greu de atins, și anume, să te poți bucura de existență în totală destindere și impasibilitate." }inta, mai complicată, în fapt, decît o închipuie concretețea imaginii, a cuiva "cu harul detașării și al transcenderii". Care, și "dacă era cioban și păzea oile, tot filosof ar fi fost". George Banu scrie despre "limba brutală", în teatru, cu o concluzie, sprijinită pe marile, autenticele revolte d'antan, la care nu se poate să nu subscrii: "Omul redus la înjurături nu este decât un
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
lupilor, Un proțes la 1826 sau hilara legendă despre originea țiganilor, relatată de Bogonos în încîntătoarea bucată Pentru ce țiganii nu sunt români). Negruzzi ne încredințează că a povestit istoria exact cum a auzit-o de la Bogonos, "silindu-mă a păzi cît s-a putut chiar și espresiile sale". Dacă includem în Memorie orice proză care pleacă de la un document preexistent, indiferent de conținutul sau de aspectul documentului (scris, oral, iconic), atunci observăm că toate prozele lui Negruzzi sunt "documentale", de la
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
O alergare de cai, era nevoie de un talent nativ de prozator: "Un frumos landau de Viena venea înhămat de patru telegari roibi. Vezeteul, în vechi costium rusesc, cu barba lungă, îi mîna cu hățuri coperite cu ținte de argint, păzind un aer grav vrednic de un magistrat. Un luător-aminte îndată ar fi cunoscut că acel atelagiu, deși rusesc, avea o formă cu totul moldovenească; adică era mai elegant și covîrșind măsurile obiceiului; un frumos băiat ca de 16 ani, striga
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]