1,051 matches
-
poiană, ca să scape de năcazul cel mare. Cum Dumnezău le-a ajutat, ei au rămas în acea poiană. Au tăiat copacii din jur și cu lemnul lor și-au făcut case și așa s-a întemeiat un sat, în jurul mărețului paltin. Pentru început, toți îl numeau satul La Paltin, iar mai târziu i s-a spus Păltinata, așa cum îl știm și azi”. 13. “Ochiul Huitòrii” “Pe malul stâng al Trotușului se află un teren numit Huitoarea. Este străjuit în partea de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Dumnezău le-a ajutat, ei au rămas în acea poiană. Au tăiat copacii din jur și cu lemnul lor și-au făcut case și așa s-a întemeiat un sat, în jurul mărețului paltin. Pentru început, toți îl numeau satul La Paltin, iar mai târziu i s-a spus Păltinata, așa cum îl știm și azi”. 13. “Ochiul Huitòrii” “Pe malul stâng al Trotușului se află un teren numit Huitoarea. Este străjuit în partea de răsărit de un perete stâncos, în care este
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
toată împregiurimea izvoarelor de la Aron Vodă și de la Șapte Oameni [...] să se planteze cu copaci de acel fel, care, după a lor însușire, trag umezelile de hrană mai mult din atmosferă decât din pământ, precum este nucul, fagul, mesteacănul, teiul, paltinul, alunul ș.a."17, măsură prin care, după opinia sa, s-ar fi asigurat un spor de debit de cel puțin o treime față de capacitatea de atunci a izvoarelor. Dar, chiar dacă a fost împărtășită în principiu de guvern, soluția a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și pe acela de sanctuar natural. Mitologia arhaică dacă și dacoromană a transmis mitologiei române, mitul codrilor și al pădurilor seculare cu arbori sfinți ce le domină. Din seria arborilor totemici, proveniți din arborii sacri, ar putea fi considerați bradul, paltinul, stejarul, alunul, deoarece aceștia au păstrat În datinile și tradițiile poporului român urme ce atestă trecutul lor memorabil. Între arborii considerați sacri, cel care deține rolul principal este bradul, arborele cosmic prin excelență. Bradul este considerat, din cele mai vechi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aceste funcții magico-mitice rituale și ceremoniale fac ca bradul să fie prezent În toate sectoarele literaturii populare: legende, balade, colinde și În toate creațiile spirituale legate de străvechiul fond mitologice al poporului român. Un alt arbore considerat sacru este și paltinul. Tema favorită a legendelor românești legate de Întemeierea de mănăstiri sau sate este tema copacului arătat În vis. Un asemenea arbore are și valențe magicoapotropaice, căci simpla prezență a paltinului alungă duhurile rele. Într-o versiune a legendei potopului românesc
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
al poporului român. Un alt arbore considerat sacru este și paltinul. Tema favorită a legendelor românești legate de Întemeierea de mănăstiri sau sate este tema copacului arătat În vis. Un asemenea arbore are și valențe magicoapotropaice, căci simpla prezență a paltinului alungă duhurile rele. Într-o versiune a legendei potopului românesc, toaca din paltin este cea care alungă demonii și adună norodul la biserică. Același rol apotropaic Îl are toaca și acum În cadrul cultului creștin. În unele zone, când e vreme
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a legendelor românești legate de Întemeierea de mănăstiri sau sate este tema copacului arătat În vis. Un asemenea arbore are și valențe magicoapotropaice, căci simpla prezență a paltinului alungă duhurile rele. Într-o versiune a legendei potopului românesc, toaca din paltin este cea care alungă demonii și adună norodul la biserică. Același rol apotropaic Îl are toaca și acum În cadrul cultului creștin. În unele zone, când e vreme rea , se face În casă fum din frunze de paltin aduse În ziua
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
românesc, toaca din paltin este cea care alungă demonii și adună norodul la biserică. Același rol apotropaic Îl are toaca și acum În cadrul cultului creștin. În unele zone, când e vreme rea , se face În casă fum din frunze de paltin aduse În ziua de Ispas, crezându-se ca te ferește de trăsnet. Ioan Candrea comentează acest fenomen, ca fiind un eres: „Știința recunoaște astăzi că fumul și gazele de combustie măresc conductibilitatea aerului. Când se aprinde un foc, fumul contribuie
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Știința recunoaște astăzi că fumul și gazele de combustie măresc conductibilitatea aerului. Când se aprinde un foc, fumul contribuie la descărcările tensiunii electrice și constituie un fel de paratrăsnet. Poporul, fără să realizeze cauza reală a fenomenului, atribuie lemnului de paltin puterea de a depărta trăsnetul.” Datina toacei din paltin este legată și de legenda Sfântului Sisoe, care a binecuvântat acest arbore: „Să fii blagoslovit de Dumnezeu, paltine, să stai Înaintea bisericii să strigi norodul”. Acest motiv al blestemării sau binecuvântării
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
măresc conductibilitatea aerului. Când se aprinde un foc, fumul contribuie la descărcările tensiunii electrice și constituie un fel de paratrăsnet. Poporul, fără să realizeze cauza reală a fenomenului, atribuie lemnului de paltin puterea de a depărta trăsnetul.” Datina toacei din paltin este legată și de legenda Sfântului Sisoe, care a binecuvântat acest arbore: „Să fii blagoslovit de Dumnezeu, paltine, să stai Înaintea bisericii să strigi norodul”. Acest motiv al blestemării sau binecuvântării unui pom, Îl găsim și În Noul Testament - blestemarea smochinului
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
general, acest arbore este legat de Ispas sau Înălțarea Domnului, zi În care sunt moșii de Ispas, când se Împart pomeni pentru sufletele răposaților. Faptul că frunzele de arțar se culeg În această zi este legat de ipostaza funerară a paltinului, de menirea de a fi „scară” pentru sufletele ce se Înalță la cer. Paltinul apare ca arbore funerar, mai ales În cântecele rituale de petrecere a mortului din Banat: „Paș Ioane paș/ când mi-o dajungea/ La mijloc de cale
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
moșii de Ispas, când se Împart pomeni pentru sufletele răposaților. Faptul că frunzele de arțar se culeg În această zi este legat de ipostaza funerară a paltinului, de menirea de a fi „scară” pentru sufletele ce se Înalță la cer. Paltinul apare ca arbore funerar, mai ales În cântecele rituale de petrecere a mortului din Banat: „Paș Ioane paș/ când mi-o dajungea/ La mijloc de cale/ La un paltin mare/ Cu vârfuri pe ceri/ Cu poale pre mări/ Cu umbra
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de a fi „scară” pentru sufletele ce se Înalță la cer. Paltinul apare ca arbore funerar, mai ales În cântecele rituale de petrecere a mortului din Banat: „Paș Ioane paș/ când mi-o dajungea/ La mijloc de cale/ La un paltin mare/ Cu vârfuri pe ceri/ Cu poale pre mări/ Cu umbra-i rotundă/ Cu frunza măruntă.” Centrul de greutate Îl constituie arborele, În acest scenariu ritualic, paltinul, În jurul căruia pe orizontală sau verticală se organizează lumea. Rolul de arbore cosmic
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Paș Ioane paș/ când mi-o dajungea/ La mijloc de cale/ La un paltin mare/ Cu vârfuri pe ceri/ Cu poale pre mări/ Cu umbra-i rotundă/ Cu frunza măruntă.” Centrul de greutate Îl constituie arborele, În acest scenariu ritualic, paltinul, În jurul căruia pe orizontală sau verticală se organizează lumea. Rolul de arbore cosmic al paltinului iese În evidență atunci când se Încheie statutul de pribeag al călătorului, de fapt lipsa lui de statut. Tot aici, Îngerii coboară scara pe care sufletul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Cu vârfuri pe ceri/ Cu poale pre mări/ Cu umbra-i rotundă/ Cu frunza măruntă.” Centrul de greutate Îl constituie arborele, În acest scenariu ritualic, paltinul, În jurul căruia pe orizontală sau verticală se organizează lumea. Rolul de arbore cosmic al paltinului iese În evidență atunci când se Încheie statutul de pribeag al călătorului, de fapt lipsa lui de statut. Tot aici, Îngerii coboară scara pe care sufletul urcă la cer. „Îngerii-l zăria/ Scări Îmi coborâia/ Pe Ioan Îl suia/ Sus la
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
se pune la mort servește sufletului ca o scară care se suie de pe pământ până la Dumnezeu (... În unele locuri din Transilvania, pomenele se fac În formă de scară și Înseamnă că pe ace scară are să se suie mortul la cer” Paltinul apare ca „nuntaș” la nunta-moarte a păstorului mioritic: „Brazi și păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În unele locuri din Transilvania, pomenele se fac În formă de scară și Înseamnă că pe ace scară are să se suie mortul la cer” Paltinul apare ca „nuntaș” la nunta-moarte a păstorului mioritic: „Brazi și păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga-i asculta/ și sufla un vânt/ Un vânt pe pământ/ Paltini că-ndoia/ brazi că despoia
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga-i asculta/ și sufla un vânt/ Un vânt pe pământ/ Paltini că-ndoia/ brazi că despoia/ Munții răsturna.” (Mănăstirea Argeșului. În cadrul fitomitologiei, paltimul este considerat ca arbore consacrat unor zei sau eroi, mai puțin important decât bradul arbore sacru. Alături de paltin, mărul este, de asemenea, un arbore al vieții sau al
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
-i asculta/ și sufla un vânt/ Un vânt pe pământ/ Paltini că-ndoia/ brazi că despoia/ Munții răsturna.” (Mănăstirea Argeșului. În cadrul fitomitologiei, paltimul este considerat ca arbore consacrat unor zei sau eroi, mai puțin important decât bradul arbore sacru. Alături de paltin, mărul este, de asemenea, un arbore al vieții sau al Înțelepciunii, deși există o contradicție În semnificațiile lui magico-religioase: pe de o parte, arbore fructifer, pentru care a fost pedepsită omenirea, pe de altă parte, arborele recompensei divine sub care
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
L6TXC5UXR2N3, Franguletea, Alnion incanae, Fagetalia, Me., Md., Tx., In. ORD. SAPINDALES FAM. ACERACEAE *Acer campestre ssp. campestre L. (Jugastru) - Ph., Eur., Comună, z.silvost.-se.fa.; O5T7C4U5R7N6; Querco - Fagetea, Rhamno - Prunetea, Quercetalia pubescentis, Me., In., De. *Acer platanoides L. (Arțar, Paltin de câmp) - Ph., Eur. Comună, z-st.-se.fa.; L5T6C4UXRXNX; Querco - Fagetea, Tilio - Acerion, Me., In., De. *Acer pseudoplatanus L. - Ph., Eur. centr. Frecv., se.go.-e.bo.; L5TXC4U6RXN7; Tilio - Acerion, Alnion incanae, Me., In., De. -Acer tataricum L. (Arțar
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
carăle treer și vuiesc asurzitor; Iar Saturn cu fruntea ninsă stând pe steaua-i alburie Și-aruncînd ochii lui turburi peste-a vremi-mpărăție Aiurîd întreabă lumea: - Și aceia-s muritori? Colo unde stau Carpații cu de stânci înnalte coaste, Unde paltinii pe dealuri se înșir ca mândră oaste, Munții țeapăna lor frunte o suiau n-albastre bolți; Stau tăcuți ostașii Romei, ridicând fruntea lor lată, Strălucitele lor coifuri, la stîncimea detunată, Unde ultima cetate ridica-n nori a ei colți. Nori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
n-atinge piciorul de pământ... Atârni precum atârnă nădejdile... de vânt. Mă mișc ca oceanul cu suferinți adânci, Ce brațele-i de valuri le-atîrnă trist de stânci. Se-nnalță și recade și murmură într-una Când lunecă pe negre păduri de paltin luna: Pătruns el e de jalea luminei celei reci... În veci de el departe și el iubind-o-n veci. De s-ar lăsa pe sînu-i, din cer vr-odinioară, El ar simți că-nluntru-i cu ceru-ntreg coboară Și-ar cadența
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
legănându-se harabalele dinspre sau spre Pietrărie ori Păun... În ușa hanului se ivesc doi cotiugaragii. Își scot cușmele cu bună cuviință, caută din ochi un loc potrivit și se așează la o masă cioplită cu meșteșug din lemn de paltin. Din obișnuință, fiecare își pipăie chimirul, pentru a se încredința că crăițarii sunt la locul lor. Hangița știe pentru ce au intrat și pe dată le așează dinainte, fiecăruia, câte o ulcică cu vin. Cotiugaragiii nu se grăbesc să bea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ca la strană al ieșeanului, aducându-mi aminte că nu sunt singur... Clipind des, am privit către el ca și cum m-aș fi trezit dintr-un vis. Pe unde ai umblat, vere? Păi... Sunt sigur că „ședeai la o masă din paltin cioplită cu meșteșug”, colo într-un colț mai umbros, ca să poți privi în tihnă la mușteriii hanului tocmai când poiana își dezvelea obrazul înflorat sub mângâierea lunii, cu chip rumen, abia răsărită... Și cine alții dacă nu cotiugaragiii așezați la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Q.petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]