1,593 matches
-
comentarii literare semnate de Eugen Simion, în cadrul rubricii „Jurnal” (despre Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Preda). Sunt de semnalat și cele câteva prezentări de cărți semnate de Valentin Silvestru și Marius Stănilă. Aureliu Goci publică articole despre Vasile Alecsandri, Sașa Pană și Ion Pillat. Numerele 9-11/1991 sunt în parte închinate lui G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu și Cincinat Pavelescu. Alte eseuri și publicistică, uneori cu sens polemic, semnează Șt. Cazimir, Iosif Naghiu, Virgil Stoenescu, Mircea Horia Simionescu, Elena Drăgușin Popescu
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
Jebeleanu (Ceea ce nu se uită, 1945), Petru Vintilă (Poeme, 1945), Victor Torynopol (Cartea cu sânge, pâine și cocs, 1945), Ștefan Popescu (Se ridică ceața, 1945, Tuturor, 1948), Cicerone Theodorescu (Cântece de galeră, 1945), Ion Th. Ilea (Simfonia furtunilor, 1946), Sașa Pană (Poeme fără de imaginație, 1947), Veronica Porumbacu (Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948, În poezie și proză, patosul social va fi călăuzit apre cel partinic și socialist: Victor Tulbure (Vioara roșie), Marcel Breslașu (Poeme pentru un ziar de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fără o linie, fără a face un lucru util”); numerus clausus (lat., „număr limitat” - inițial, cu referire la procentul studenților dintr-o anumită categorie socială); O, tempora! O, mores! (lat., „O, timpuri! O, moravuri!”); opus citatum (op. cit.) (lat., „opera citată”); panem et circenses (lat., „pâine și circ”); passim (lat., „ici-colo”); per aspera ad astra (lat., „Prin greutăți spre stele”); per pedes apostolorum (lat., „cu picioarele apostolilor”, „pe jos”); persona non grata (lat., „persoană nedorită, neacceptată - de obicei, despre diplomați, persoane publice
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a trunchiului până la verticală (spatele drept), apoi revenire, etc. Variante: 2. ridicare de trunchi cu răsucire (cotul drept la genunchiul stâng și invers) ridicare de trunchi doar până la nivelul la care se poate privi în tavan (deci fără continuarea mișcării pană la verticala trunchiului. Exercițiul nr. 12 Ridicări ale bazinului - culcat dorsal, picioarele ridicate cu un unghi de 90ș între șold și coapsă, respectiv coapsă și gambă, brațele întinse în sprijin lateral pe podea, ridicări de șold, genunchii se mișcă vertical
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
din cauza rămânerii ei în afara „ritmului epocei” (Ilarie Voronca, Suprarealism și integralism), orientarea inițiată de André Breton va fi acceptată și asimilată drept componentă importantă a integralismului; un număr dublu (13-14/1927) consfințește schimbarea atitudinii, alături de Ilarie Voronca, Mihai Cosma, Sașa Pană și St. Roll aflându-se numele lui Tristan Tzara (convertit la suprarealism), Max Jacob, Pierre Reverdy, Blaise Cendrars sau G. Ribemont-Dessaignes. Oricum, creația poetică de aici o ia înaintea declarațiilor de principiu. S-a vorbit mult despre particularitatea revistei „Integral
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
însuși din poezia modernă americană (îndeosebi în revista „Steaua”) și se angajează într-o campanie de reabilitare oficială a literaturii interbelice - reputat decadentă în România comunistă (Minulescu, Arghezi, Bacovia, Petică, Blaga). Prefațează Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană (1969), o premieră absolută într-o epocă de relativă și trecătoare toleranță culturală. Mai puțin cunoscut este poetul C., autor a trei volume apărute într-un ritm susținut: Semn (1968), Versuri (1970), Umbre de apă (1972). Poezia lui este perfect
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
în șoaptă. Vocea îi e aspră, căci nu mai reușește să-și stăpânească ener varea. — Măcar atât poți face ca să te arăți vrednic de memoria bu ni cului tău. Băiatul bombăne: — Mai bine și-ar frânge toți ăștia de-aici pana și nu s-ar mai osteni fără rost. Că dacă nu i-ați încuraja tu și alții ca tine le-ar mânca moliile lucrările în sertar. Pleacă, atunci! se înfurie Vipsania. Îmbufnat, adolescentul se mută câteva scaune mai încolo. Copil
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rămâne în cerneală, mă-întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt, Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? Acea tainică simțire, care doarme-n a ta harfă În cuplete de teatru s-o
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
nu colaborase la alcătuirea "opiniei publice" portugheze. Pe acești oameni se sprijină Salazar și de la ei așteaptă dinamizarea și sporirea revoluției naționale. Dar, în același timp, știe că nu-și poate face prea mari iluzii. Trebuia să treacă mulți ani pană când asemenea grupări să-și uite complexele de inferioritate însămînțate și nutrite de un secol de liberalism, să se învețe cu noile rânduiri, să prindă curaj, să-și articuleze dorințele, să-și gospodărească Statul. Vorbind despre revoluția mentală și morală
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
coif, în dreptul tâmplelor, erau două pene roșii. — Acum, prietene, când acest mirmilon se va apropia de tine, va trebui să ridici brațul și să-i smulgi o pană, simulând un atac la cap. Mirmilonul înaintă spre Valerius, care, văzând că pana din dreapta se afla destul de aproape, întinse mâna s-o smulgă. Imediat, mirmilonul împinse cu putere cotul în peretele intern al scutului, care îl lovi pe Valerius, făcându-l să se dea câțiva pași înapoi și să cadă. — Ar fi bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Unii o pățesc mai rău ca mine, totuși, continuă el, conștiincios. Un amic de-al meu e makeup artist. Ia cu el o cutie cu machiaj și alta cu batoane PowerBar și sucuri de fructe, pentru că fetele fac tot timpul pană pe capul lui. Cel puțin, dacă mie Îmi leșină una pe scaun, nu trebuie s-o iau de la capăt. În plus, el le vede de obicei Înainte de marile prezentări, când sunt Înfometate la maximum, din moment ce au fost la super-regim, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la 20 februarie 1734 (7242) și ai să vezi... Da, da. E vorba de zapisul în care se explică: „Adecă eu, Vasile cazac în Curte, împreună cu femeia mea Zamfira, făcut-am acest adevărat zapisul nostru la mîna dumisali giupînului Ioniță Pană precum...i-am vîndut...o casă cu tot locul...ce iaste pe Podul Hagioaei”. Nu știu cum se întâmplă, dar când rămân singur cu gândurile mele, îmi vin în minte fapte mai puțin limpezi pentru mine, scrise în zapise. Și de această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fel ca toate mănăstirile despre care am vorbit până acum. Pentru început, putem pomeni doar de o danie modestă, cea de la 26 mai 1691 (7199), când capătă un loc de casă aflat pe Ulița Herbinte de la numita Istina, soția lui Pană fost vameș. De acum înainte, averea mănăstirii Zlataust începe să crească bob cu bob. Dovada o avem în zapisul Ioanei, soția lui Vasile Rusul, întocmit la 17 mai 1695 (7203), în care se spune: „Am dat danie... doaă case ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
peste capul funcționarului, cu expresia imobilă, indiferentă a unui veritabil militar. Nacealnicul scoase sulul de hârtie, îl desfășură și așeză pricazul pe o măsuță. Kutuzov îl citi stând în picioare. Vedea mai bine de la distanță. Apoi luă din mâna omului pana deja înmuiată în cerneală și, fără să-i arunce acestuia nici măcar o privire, semnă în clar. ― Și numele surghiunitului? ― Se va scrie la momentul potrivit. Pricazul rămâne la mine. PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA Partea a doua PAGINĂ NOUĂ 13 Babic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de anumite sărbători. Despre înființarea satului nu avem date precise ci din tradiție se povestește că Domnul Ștefan cel Mare a împroprietărit cu o haliză de pământ arabil și pădure cât ține satul de lată și lungă din drumul Bârzăștilor pana in Dealul Măgure, pe luptătorul Bălescu de unde și numele satului „Bălești”. Din cauza locului descoperit locuitorii de frica năvălitorilor s-au coborât mai jos in pădure unde și au construit case din materialul aflat pe loc, iar satul a luat numele
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI DIN SATUL BĂLEŞTI COMUNA COZMEŞTI”. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2087]
-
Apoi, conașule - a început țiganca să vorbească dintr-odată - Dumnezeu m-o trimis să te port pe la curțile domnești, dar nu în chip de slugă de rând. Nuuu! Ci ca om însemnat...Unul din cei ce poartă nelipsit asupra lui pana și călimara...Ai să fii...diac domnesc! Să nu-ți fie teamă. Eu am să fiu mereu în preajma matale...Așa a vrut Cel de Sus. La auzul acestor cuvinte am tresărit, dar m-am ținut tare, deși o mie de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
precum păsările călătoare. Dacă eu am obosit în această sărbătoare de 25 de zile, m-am gândit că romanii au sărbătorit timp de 123 de zile cu aurul luat din Dacia, când poporului i s-a oferit cu dărnicie acel „panem et circensis” și poate că acest fapt a dus mai târziu la căderea Imperiului roman spre sfârșitul secolului cinci al erei noastre. Mai știi?... poate că am dreptate... În ultima zi de august cu un taxi ne facem drum sus
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
pios omagiu cărturarilor din trecut, întrebându-se: ,,ce fel de suflet vor fi avut țăranii de demult când lăsau tot ce aveau mai scump și luptau cu vrăjmașul până îl culcau la pământ, iar vechii cărturari țineau cu o mână pana și cu cealaltă sabia”. Înfierând trădarea unora pentru interese străine, conchide că, pentru a ne răscumpăra acest păcat, va trebui ,,să scriem în marmură numele celor morți, să nu se uite crimele și să-i pedepsim pe ucigași”, vădindu-se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cerul. Unde vei găsi cuvântul Ce exprimă adevărul” R: Inspirat răspuns. P: Însă, după cum, probabil, știți, el nu-mi aparține. R: Evident. Inspirată mi se pare, totuși, alegerea tocmai a acestor versuri eminesciene drept un răspuns posibil. Din tot ceea ce pana dumneavoastră ne-a dat până acum, spuneți-ne, vă rugăm, ce vă este mai aproape de suflet, ce anume vă place cel mai mult? P: Cel mai mult? Dacă ar fi să optez pentru un răspuns stereotip, ar trebui să spun
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
gând de așa ceva. Dimpotrivă. E necesar să-ți exersezi și mai mult condeiul. Să-i pui în valoare virtuțile, calitățile... P: Cine mă oprește acum? Z: Trebuie să recunoști că nu e totuna, pentru tine, ca scriitor, să-ți folosești pana zi de zi, ori să te pierzi în chestii anodine, fără orizont, făcând mereu același lucru, topindu-te printre niște indivizi care-ți sunt net inferiori și cu care, la urma-urmei, nu ai nici în clin, nici în mânecă. Bănuiesc
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de la acel obicei dacic zicătoarea și blestemul poporan al Românilor: «bată-te Dunărea,» deoarece numai Dunărea apare în mintea poporului nostru ca înzestrată cu puterea de a pedepsi, și nu vreun alt râu. Este lesne de înțeles după cele spuse pană aici pentru ce, în inscripțiunile culese în Dacia, nu se întâlnesc nume de zeități naționale, precum se regăsesc de acestea și încă în număr însemnat în Galia, Britania sau Spania. Cauza pentru care numele de zeități lipsesc în monumentele epigrafice
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
opus la alipirea lui de malul țării lor. El se coboară din Panonia cu vase pe Dunăre până la Egeta, unde ajungând, toată poporația acestui oraș roman îi iese înainte și-1 primește cu dragoste. Pe șăicile ce adusese armata romană pană aici, trece o parte din ea la Drubetis pentru a ocupa acest oraș dușman și a îndepărta oștirile dace. Mai multe triburi, gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
doar una dintre acestea, trimisă să testeze posibilitatea de a intra la noi? Nici asta nu e logic. Dacă ei ar fi sperat să izbutească, n-ar fi riscat să ne producă o surpriză zdrobitoare... Astfel, dumneavoastră ați fi devenit pana care despică frontul dușman pe scară largă. Ea e nemiloasă și strălucitoare și ține morțiș să aibă putere deplină asupra unor bieți proști ca voi care n-aveți înțelepciunea decât s-o adorați - pe ea și splendoarea Curții imperiale. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Dară tu porți pană verde Să fii dragă cui te vede. - Ba eu ba, bădiță, ba! De-oi călca cuvântul tău Să mă bată Dumnezeu, De-oi călca porunca ta Să mă bată Precesta. Că de când, bade, te-ai dus Pană verde nu m-am pus, De când, bade, m-ai lăsat Haină albă n-am purtat, Ci am purtat mohorâtă Să-mi fie lumea urâtă. 23 - Poți tu zice mândră, zău, Că nu te-am sărutat eu? - Ba eu, bade, nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fuga, Și de - astsară iar oi me Că-s prunc eu de-a fugire. 279 Be, be, be, săracă gură, C-a plăti iapa cea sură Care paște-n curătură. 280 Fă-mă, Doamne, ce mi-i face, Fă-mă pana rugului În clopul haiducului, Fă-mă pană pe almariu Să fiu noră la crîșmariu. 281 D-urîtu mi-i omul mare Că se-mpiedică-n picioare, Da mi-i drag omul micuț Că se poartă schitecuț. 282 Di, di, di, dracu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]