3,485 matches
-
prin membrana vacuolară pentru a fi orientate spre locul de întrebuințare. La pluricelulare, digestia se realizează în lumenul diferitelor segmente ale tubului digestiv, sub acțiunea catalitică a enzimelor, furnizate de glandele mucoase din segmentele respective sau din glandele anexe (salivare, pancreas, ficat). Mediul de reacție joacă un rol hotărâtor în aceste procese catalitice. La rândul său, absorbția devine un proces fizico-chimic complicat, de traversare a nutrimentelor prin epiteliul intestinal activ în vederea pătrunderii lor în mediile interne. La om, etapele amintite fiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
suprafața externă a membranei celulare intestinale și este asigurată de enzimele structurilor subcelulare (aminopeptidaze, esteraze, lipaze etc). II.4.1. DATE SUMARE DE ANATOMIE FUNCȚIONALĂ A APARATULUI DIGESTIV Aparatul digestiv format din tractul gastro-intestinal și organele digestive accesorii (glandele salivare, pancreasul exocrin, ficatul și căile biliare) realizează reglarea funcției digestive pe căi neuroreflexe și hormonale sinergice. Segmentele tubului digestiv reprezentate de: cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire (duoden, jejun și ileon) și intestin gros (colonul ascendent, transvers, descendent) (fig. 103
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ce secretă mucus. Intestinul subțire este cel mai lung segment (4-5 m), care se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală, prin care se deschide în colonul ascendent. Prima porțiune, duodenul, are forma de potcoavă și cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului. Este prevăzut cu glande de tip intestinal. Jejunul și ileonul prezintă la nivelul mucoasei vilozități care măresc suprafața de absorbție. Intestinul gros, ultimul segment al tubului digestiv, de 1,7-2 m, are în compunerea sa cecul (zonă situată sub valvula
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circuitelor reflexe enterice s-au soldat recent cu descoperirea unui nou tip de celule interstițiale de tip Cajal-like. Folosind metode ultrastructurale și imunohistochimice moderne, L. M. Popescu și colaboratorii (2005-2009) au identificat noi celule interstițiale Cajal-like atât în tractul digestiv, pancreasul exocrin, mezenter și căile biliare, cât și în organe extradigestive ca musculatura cardiacă și uterină. Sunt cercetări prioritare cu elemente de certă originalitate a căror implicații funcționale așteaptă precizări. Participând la producerea și reglarea motilității, fluxului sanguin, proceselor imune și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică acidă (HCl) la om, câine, pisică și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Acțiuni contractile mai prezintă gastrina și secretina, ultima potențând acțiunile CCK și crescând nu numai volumul de bilă secretată, ci și concentrația de pigmenți și săruri ale acestora (așa-numită bila apoasă sau de secretina). II.4.8. SECREȚIA PANCREATICĂ Pancreasul este o glandă anexă a tractului gastro-intestinal, cu funcții exocrină și endocrină. Structura pancreasului exocrin este asemănătoare celei a glandelor salivare, fiind constituit din acini secretori și duete intralobulare ce se varsă în marile canale excretoare - Wirsung și Santorini. Celulele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
numai volumul de bilă secretată, ci și concentrația de pigmenți și săruri ale acestora (așa-numită bila apoasă sau de secretina). II.4.8. SECREȚIA PANCREATICĂ Pancreasul este o glandă anexă a tractului gastro-intestinal, cu funcții exocrină și endocrină. Structura pancreasului exocrin este asemănătoare celei a glandelor salivare, fiind constituit din acini secretori și duete intralobulare ce se varsă în marile canale excretoare - Wirsung și Santorini. Celulele acinoase se disting prin prezența abundentă a granulelor de zimogen, transportate prin exocitoză în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
abundentă a granulelor de zimogen, transportate prin exocitoză în duetele pancreatice, și a unui aparat Golgi cu rol esențial în formarea acestora. Celulele epiteliale ale canaliculelor excretoare prezintă activități enzimatice marcante cu rol în secreția hidro-bicarbonatată. Canalul Wirsung străbate transversal pancreasul de la coadă la cap și se varsă în porțiunea a doua a duodenului, cel mai frecvent printr-un orificiu comun cu canalul coledoc la nivelul ampulei Vater, prevăzută cu sfincterul Oddi (fig. 113). Sucul pancreatic. Produs de secreție al pancreasului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pancreasul de la coadă la cap și se varsă în porțiunea a doua a duodenului, cel mai frecvent printr-un orificiu comun cu canalul coledoc la nivelul ampulei Vater, prevăzută cu sfincterul Oddi (fig. 113). Sucul pancreatic. Produs de secreție al pancreasului exocrin, sucul pancreatic se eliberează în cantitate de 1000-1500 ml în 24 de ore. El se prezintă ca un lichid clar, vâscos, cu o densitate variind între 1008-1012 și cu un pH de 7 - 9, direct proporțional cu rata eliberării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberării din acini. În compoziția sucului pancreatic intră substanțe anorganice și organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate prin cationi de Na+, K+, Mg2+, Ca2+ și anioni: HCO3-, Cl+, PO43-, SO32-. Cantitatea de anion bicarbonic crește, pe măsura creșterii debitului secretor al pancreasului. Rolul său este unul din cele mai importante, în combinație cu Na+ dând naștere bicarbonatului de sodiu ce asigură alcalinitatea puternică a sucului pancreatic (pH = 8,0 - 8,5), cu acțiune de neutralizare a sucului gastric la sosirea acestuia în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de acțiune este diferit. Carboxipeptidaza este o exopeptidază pancreatică care scurtează polipeptidele cu un aminoacid. Precursorul inactiv elaborat de celulele glandulare pancreatice este precarboxipeptidaza, activată la rândul ei de tripsină în prezența zincului, drept cofactor. Colagenaza este elaborată inițial de către pancreas sub formă inactivă care, sub acțiunea tripsinei, se transformă în produs activ. Colagenaza scindează legăturile peptidice ale colagenului la nivelul aminoacizilor: pralină, hidroxiprolină și glicină. Elastaza este produsă sub formă inactivă de proelastază de către acinii glandulari pancreatici și apoi activată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alanină, serină, glicină. Ribonucleazele sunt esteraze ce acționează hidrolitic asupra acizilor ribonucleic și dezoxiribonucleic, desfăcând legăturile ester-fosfat, rezultând oligonucleotide. Alte enzime proteolitice din sucul pancreatic sunt: protaminaza și leucin aminopeptidaza, care scindează protamina și, respectiv, eliberează leucina din lanțul polipeptidic. Pancreasul este protejat de autodigestie prin faptul că secretă proteazele sub formă de precursori inactivi, care devin activi numai în intestin. Pe de altă parte, țesutul glandular pancreatic are proprietatea de a distruge enzimele proprii sau a le neutraliza printr-o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celulelor glandulare în jurul granulelor de enzime și previne activarea exagerată a tripsinei, atât în celulele secretoare, cât și în acinii și duetele pancreatice. Deoarece tripsina activează și alte enzime proteolitice, inhibitorul tripsinei poate preveni, de asemenea, și activarea acestora. Atunci când pancreasul este lezat grav sau canaliculele pancreatice sunt blocate, se acumulează o cantitate mare de suc pancreatic; inhibitorul tripsinei fiind depășit și secreția pancreatică rapid activată, aceasta poate digera în câteva ore întregul pancreas (pancreatita acută, adesea letală). Enzimele glicolitice. Amilaza
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preveni, de asemenea, și activarea acestora. Atunci când pancreasul este lezat grav sau canaliculele pancreatice sunt blocate, se acumulează o cantitate mare de suc pancreatic; inhibitorul tripsinei fiind depășit și secreția pancreatică rapid activată, aceasta poate digera în câteva ore întregul pancreas (pancreatita acută, adesea letală). Enzimele glicolitice. Amilaza pancreatică este analogă ca acțiune celei salivare. Este elaborată în celulele acinoase la nivelul granulelor zimogene și secretată sub formă activă. Are un grad mult mai înalt de activitate decât ptialina, putând să
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreția salivară și gastrică. La animalele cărora li se administrează un prânz fictiv are loc elaborarea unui suc pancreatic bogat în enzime, dar redus ca volum, secreție numită ecbolică. Controlul nervos este realizat de către nervul vag, care conține fibre destinate pancreasului și a cărui stimulare determină o secreție foarte activă din punct de vedere diastazic. Apariția acestui suc ecbolic se produce prin mecanism colinergic, întrucât ezerina (parasimpatomimetic) întărește acest efect, iar atropina (parasimpatolitic) îl suprimă. Simpaticul (nervul splanhnic) este inhibitor (fig
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fig. 114). Stimulul ce declanșează secreția este deglutiția. Vagotomia determină dispariția secreției. Se apreciază, în ultimul timp, că reglarea nervoasă din cadrul fazei cefalice are și o componentă umorală, reprezentată de gastrina stimulată pe cale vagală. Gastrina ar stimula, la rândul ei, pancreasul exocrin, fie pe cale directă, fie prin activarea secreției acide a stomacului, care, sosită în duoden, ar intensifica secreția de bicarbonat de către celulele canaliculare. Faza gastrică. Este declanșată de prezența alimentelor în stomac și este reglată nervos și umoral. Distensia peretelui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiuni inhibitoare sunt cunoscute la nivelul diverselor structuri nervoase centrale; e) hormonul eliberator de somatotrofină (STH-RH, somatoliberină) este un polipeptid format din 40-44 de aminoacizi. El a fost izolat de Schally și colab. (1970) atât din hipotalamus, cât și din pancreas. Deficitul secretor de somatoliberină hipotalamică duce la nanism hipofizar, iar hipersecreția acesteia poate genera fenomene de acromegalie prin excesul de hormon somatotrop circulant; f) factorul inhibitor de somatotrofină, denumit și somatostatin (SS), este un peptid constituit din 14 aminoacizi. Ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
poate genera fenomene de acromegalie prin excesul de hormon somatotrop circulant; f) factorul inhibitor de somatotrofină, denumit și somatostatin (SS), este un peptid constituit din 14 aminoacizi. Ca și somatoliberina, somatostatinul se găsește nu numai în hipotalamus, ci și în pancreas și tubul digestiv. În afara inhibării secreției de hormon somatotrop, somatostatinul posedă și alte acțiuni inhibitoare asupra sintezei și eliberării de TSH, insulină, glucagon, pepsină, GIP, VIP, precum și a secreției gastrice. În afara neurohormonilor hipofizotropi menționați, hipotalamusul influențează în sens activator sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
predomină la nivelul fibrelor miocardice, adipocitelor și celulelor hepatice, producând creșterea contractilității și frecvenței cardiace, lipoliză și glicogenoliză însoțită de gluconeogeneză. Receptorii beta2-adrenergici se găsesc atât la nivelul vaselor coronare, cerebrale și mușchilor striați și netezi, cât și în tiroidă, pancreas, paratiroide și aparatul juxtaglomerular renal secretor de renină. Paralel cu efectele ergotrope hiperglicemiante și cetogene, adrenalina crește metabolismul bazal de peste 10 ori mai mult decât noradrenalina. Controlul secreției medulosuprarenalei se realizează pe cale predominent nervoasă, cu participarea centrilor adrenalinosecretori intranevraxiali. Aceștia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistem integrat, autoreglarea metabolismului fosfo-calcic este asigurată astfel pe cale umorală dublă, cu participarea PTH, pe de o parte, și a CT tiroidiene, pe de alta. Prin intermediul acestora, calcemia reglează calcemia, ca rezultat al propriei lor activități. II.7.7. REGLAREA PANCREASULUI ENDOCRIN În afara secreției acinoase exocrine, reprezentată de fermenții pancreatici indispensabili digestiei intestinale (tripsină, amilază, lipază), pancreasul îndeplinește un important rol endocrin. Ca structuri secretoare de hormoni pancreatici, insulele Langerhans conțin patru principale tipuri de celule (alfa, beta, gama, delta) din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o parte, și a CT tiroidiene, pe de alta. Prin intermediul acestora, calcemia reglează calcemia, ca rezultat al propriei lor activități. II.7.7. REGLAREA PANCREASULUI ENDOCRIN În afara secreției acinoase exocrine, reprezentată de fermenții pancreatici indispensabili digestiei intestinale (tripsină, amilază, lipază), pancreasul îndeplinește un important rol endocrin. Ca structuri secretoare de hormoni pancreatici, insulele Langerhans conțin patru principale tipuri de celule (alfa, beta, gama, delta) din care celulele beta secretoare de insulină reprezintă 65%, celulele alfa secretoare de glucagon constituie 20-25% din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguine asupra celulelor beta-insulare secretoare de insulină; - prin mecanism neuro-reflex, cu participarea centrilor glicoreglatori hipotalamici și a nervilor insulinosecretori vago-simpatici. Reglarea umorală directă este mai importantă decât cea reflexă. Ea ține de marea sensibilitate a insulelor pancreatice față de glucoză. Transplantarea pancreasului în regiunea gâtului la nivelul vaselor carotido-jugulare reduce hiperglicemia câinelui diabetic și nu provoacă hipoglicemie la animalul normal, deși i se dublează țesutul secretor pancreatic. Secreția de insulină se adaptează deci la conținutul în glucoză al sângelui în afara oricărei participări
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastro-intestinali (gastrina, secretina, colecistokinina și GIP) stimulează moderat secreția de insulină. Însăși insulinemia este un factor de autoreglare a insulinosecreției prin feedback negativ. Secreția zilnică variază în jurul a 40 U.I. Reglarea nervoasă este asigurată neuro-reflex de inervația simpatico-parasimpatică a pancreasului, dependentă de plexul solar. În timp ce stimularea nervilor vagi activează insulinosecreția, simpaticul acționează în sens inhibitor. La rândul lor, vagii transmit impulsuri activante de la nivelul centrilor insulinosecretori din nucleul ventro-lateral al hipotalamusului. Reglarea nervoasă centrală, deși nu este indispensabilă, asigură secreția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la animalele cu diabet aloxanic, decât la cele pancreatectomizate, datorită persistenței celulelor alfa secretoare de hormon hiperglicemiant. Componenta umorală a autoreglării secreției de glucagon este întregită, ca și în cazul insulinei, de veriga nervoasă, reprezentată de inervația vegetativă simpatico-parasimpatică a pancreasului. Simpaticul este glucagonosecretor, iar vagul inhibă secreția alfa-insulară de glucagon. La rândul lor, cele două tipuri de fibre vegetative sunt sub controlul centrilor glicoreglatori din hipotalamus, care vor fi discutați ulterior. II.7.7.3. Somatostatinul Somatostatinul este secretat de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulată de aproape toți factorii umorali influențați de ingestia alimentelor, începând cu creșterea glucozei, aminoacizilor și acizilor grași în sânge și sfârșind cu concentrația crescută a unora din hormonii gastro-intestinali (secretina, pancreozimina etc.) eliberați sub influența alimentelor ingerate. La nivelul pancreasului, somatostatinul exercită efecte inhibitoare atât asupra secreției de insulină, cât și de glucagon. La nivel gastro-intestinal inhibă motilitatea secrețiilor și absorbția nutrimentelor, temporizând degradarea și asimilarea lor. II.7.7.4. Polipeptidul pancreatic Polipeptidul pancreatic, format din 36 de aminoacizi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]