952 matches
-
Am produs această aparentă divagație spre a înlesni cititorului calea spre imaginea unui Ion Gugiuman, al cărui centenar îl sărbătorim astăzi, reprezentant luminos al modelului cultural Cantemir. Din puținele momente în care l-am cunoscut cu prilejul centenarului Gimnaziului „Anastasie Panu”, devenit, în 1918, Liceul „Cuza Vodă”, iar din 2009, Colegiul Național „Cuza Vodă”, am rămas cu imaginea unui spirit complex, în care se îmbinau armonios umorul moldovenesc, harul povestirii, omenia românească și rigoarea omului de știință. Personalitatea lui Ion Gugiuman
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de 14200 leiă; moșiile Crețești, Ichimești și Crăsnășeni, arendate vornicului Dimitrie Manu (venit de 14200 leiă; moșia târgului Huși și cele alăturate, arendată paharnicului Mihail Lari până la 23 aprilie 1847 (venit de 71000 lei); moșia Stănilești, arendată căminarului Panaite (Panaitache) Panu până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile Ivănești și Cârligați (Pădurenii de astăzi, județul Vasluiă, arendate banului Grigorie Butucea până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile din Basarabia: Obileni, Cotiujeni și Dobcenii, „ unite într-un hotar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aflătoare înlăuntrul periferii târgului” Huși. O jalbă primită prin Eforia orașului Huși „retrogradă”, a cărei aprobare ar fi perpetuat „pentru secoli haosul, mârșăvia și ticăloșia de astăzi”, este adusă la cunoștință la 24 aprilie 1850 de Mihail Kogălniceanu lui Anastasie Panu, director la Departamentul Lucrărilor Publice, aflat în Huși, pentru cercetarea reclamației orășenilor față de măsurile urbanistice luate de el. Unele propuneri sunt considerate viabile de către Mihail Kogălniceanu, și el „puțin hușan”, care se întreabă dacă „partea sănătoasă (înțeleg în minteă a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dori ca statul quo de astăzi să se păstreze și că să nu se facă șosele, în privire că Hușii nu este la loc plifticos cum zice pomenita jalbă”. Mihail Kogălniceanu își arată disponibilitatea de sprijinere a eforturilor lui Anastasie Panu, hușean și el, „pentru a se îmbunătăți și înfrumuseța acel oraș”. În răspunsul din 28 aprilie 1850, Anastasie Panu amintește Ulița Mare cu dughenile aflate în proprietatea „unor oameni cu stare până la 2000 galbeni; cele mai multe dugheni sânt ale Dobreștilor, dintre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Hușii nu este la loc plifticos cum zice pomenita jalbă”. Mihail Kogălniceanu își arată disponibilitatea de sprijinere a eforturilor lui Anastasie Panu, hușean și el, „pentru a se îmbunătăți și înfrumuseța acel oraș”. În răspunsul din 28 aprilie 1850, Anastasie Panu amintește Ulița Mare cu dughenile aflate în proprietatea „unor oameni cu stare până la 2000 galbeni; cele mai multe dugheni sânt ale Dobreștilor, dintre care unul este prezidentul Eforiei și care uneltește intrigi și urzește asemenea petiții”, cărora li se alătură „trei văduve
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
petiții”, cărora li se alătură „trei văduve și doi neguțitori nevoieși”. Incendiul din 1844 nu ar fi atins decât un „colț” al târgului și „a incendiat mahalalele, ce s-au clădit la loc mai frumos încă”. În scrisoarea sa Anastasie Panu face referire și la „spiculul salhanalelor” care „se urmează tocma de cea mai mare parte dintre proprietarii dughenilor”, cum ar fi: frații Dobrești în număr de trei, posesori de moșii, șetrarul Danilciu, medelnicerul Holban, clucerul Buzdugan, pitarul Micle, Pavel și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
luate ca un concept universal. Vechiul și modernul își dau mâna, dovadă și faptul că arhitecții români au creat stilul neoromânesc, pe amprenta brâncovenească. La Iași stau alături construcții vechi și noi, Strada Mare sau Lăpușneanu, Cuza Vodă și Anastasie Panu, Costache Negri, Lascăr Catargiu și Sărărie, dar și altele apar ca într-un mozaic policrom și pitoresc. Palatul administrativ (azi al Culturii) pe vechile curți domnești, Muzeul Unirii, hotelul Traian (proiectat de însuși Eiffel), Universitatea, Biblioteca Centrală Universitară, Liceul Național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
muzee de la Palatul Culturii. Avem în vedere apoi editurile și revistele culturale, Uniunea Scriitorilor, filiala Iași, Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Iași, Casa de cultură "M. Ursachi", Ateneul Tătărași, spațiile expoziționale de artă existente (din str. Lăpușneanu, str. Cujbă, Cupola, A. Panu etc.), Centrele culturale francez, britanic, german, unele asociații și societăți precum "Junimea '90", "Astra română", "Plai mioritic", "Universul prieteniei", Asociația literară "Păstorel" etc. și nu în ultimul rând Complexul Palas, cu o agendă de evenimente culturale remarcabile, dincolo de ceea ce reprezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
OSTAP, Constantin, MITICAN, Ion. Iașii între adevăr și legende. Iași, Editura Tehnopress, 2000. PAIU, Constantin. Confidențe la arlechin, Iași, Editura Junimea, 1985; Școala ieșeană de teatru. Coautor. Iași, Editura Artes, 2005. PANOPOL; Vasile. Pe ulițele Iașului. București, Editura Meridiane, 1998. PANU, George. Amintiri de la Junimea din Iași. Ediție princeps 1908, ediția a II-a, București, Editura Minerva, 1998. PAPUC, Liviu. Caragiale în Iașii Junimii. Coautor. Iași, Editura Timpul, 2002; Societari junimiști în documente. Iași, Editura Timpul, 2006. PARADAIS, Claudiu. Valori ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
105 OPREA, Al., 56, 62 OPREA, N. I., 258 OPREA, Ștefan, 115, 154, 258 ORĂSCU, Al., 23 ORPHEUS, 132, 154 OSOIANU, Vera, 104 OSTAP, Const., 258, 259 OVIDIU, 56 P PACIOLI, R., 50, 212 PAIU, Const., 258 PALADE, George Emil, 110 PANU, George, 258 PAPA IOAN PAUL al II-lea, 198 PAPINI, Giovanni, 194 PAPU, Edgar, 62 PAPUC, Liviu, 135, 258 PAPUC, Mihai, 104 PARADAIS, Claudiu, 112, 258 PARAIN, Brice, 249 PARASCAN, Const., 58, 115 PARTOLE, Claudia, 104 PASCAL, Blaise, 51, 161
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vacant al țării vecine a regelui Carol I al României, precum și câteva documente secrete ale diplomației țariste privind această proiectată uniune care, bineînțeles, nu convenea deloc imperiului rus. Am inclus, de asemenea, în Addenda, articolul antidinastic Omul periculos de George Panu, foarte combativ om politic și publicist liberal radical, articol care a declanșat un destul de mare scandal în epocă, precum și extrase dintr un volum de informare generală (Annuaire de Roumanie, 1885) sau din publicații oficiale privind monumentele și străzile orașului, locuitorii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
austriace vor intra în Serbia în ajutorul trupelor sârbe, prințul Alexandru de Battenberg ordonă încetarea înaintării și începerea tratativelor de pace. Opozițiunea în contra guvernului Ion Brătianu hotărăște, în sfârșit, să se unească și să dea lupta decisivă împotriva Cabinetului. George Panu, care dirija ziarul Lupta la Iași, scrie articole foarte gustate la București. În același timp, George Lahovary, noul proprietar și director al ziarului l’Indépendance Roumaine, îi propune să colaboreze la foaia sa. Articolele lui Panu apar în foaia franceză
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
decisivă împotriva Cabinetului. George Panu, care dirija ziarul Lupta la Iași, scrie articole foarte gustate la București. În același timp, George Lahovary, noul proprietar și director al ziarului l’Indépendance Roumaine, îi propune să colaboreze la foaia sa. Articolele lui Panu apar în foaia franceză, dar nu au, nici pe departe, savoarea articolelor din Lupta. În ziarul francez Panu scrie, în contra obiceiului său, articole lungi de câte 3 coloane și, mai mult, limba franceză nu o poate mânui cu virtuozitatea cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
același timp, George Lahovary, noul proprietar și director al ziarului l’Indépendance Roumaine, îi propune să colaboreze la foaia sa. Articolele lui Panu apar în foaia franceză, dar nu au, nici pe departe, savoarea articolelor din Lupta. În ziarul francez Panu scrie, în contra obiceiului său, articole lungi de câte 3 coloane și, mai mult, limba franceză nu o poate mânui cu virtuozitatea cu care mânuie pe cea română. De aceea, colaborarea lui Panu la ziarul d-lui Lahovary n-a durat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
departe, savoarea articolelor din Lupta. În ziarul francez Panu scrie, în contra obiceiului său, articole lungi de câte 3 coloane și, mai mult, limba franceză nu o poate mânui cu virtuozitatea cu care mânuie pe cea română. De aceea, colaborarea lui Panu la ziarul d-lui Lahovary n-a durat prea mult. Întâiul pas pentru unirea forțelor opoziționiste este făcut. Partidul lui Dumitru Brătianu și partidul liberal-conservator cad de acord și publică programul coalițiunii pentru răsturnare, cele două partide sunt reprezentate prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au avut, puțin mai târziu, acelea apărute în Lupta bucureșteană și aceasta pentru că erau scrise în limba franceză și deci inaccesibile unor cercuri mai largi, aveau un caracter mai teoretic, fiind lipsite totodată de aprecierile incitante cuprinse în publicistica lui Panu apărută în periodicele de limbă română. [apariția ziarului epoca] Cu cât intrăm în toamnă, cu atât se întețește agitația politică. La 16 noiembrie apare ziarul Epoca sub direcțiunea nominală a lui Grigore Păucescu, având ca prim-redactor pe Barbu Delavrancea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tratatului de pace turco-sârbo-bulgar. Convențiunea consulară cu Germania. Comitetul de salut public. Detronarea prințului Alexandru de Battenberg de la tronul Bulgariei. Atentatul din strada Vămii împotriva lui Ion Brătianu. Devastarea ziarului Epoca. Apariția ziarului Lupta la București sub direcția lui Gheorghe Panu. Bucureștiul pitoresc de altădată: Ionică Cobzarul. Procesul atentatului contra lui Ion Brătianu.] [moartea d-rului marcovici] Anul 1886 începe cu o știre dureroasă pentru toți românii: d-rul Alexandru Marcovici, medicul fruntaș al țării, diagnosticianul fără pereche, moare în puterea vârstei, la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Parlamentul votează întâiul Tarif autonom al României. Violența opoziției crește neîncetat. În Cameră, mulți dintre tinerii deputați aleși ca guvernamentali încep să treacă în opoziție, energica campanie a presei în cap cu Epoca la București și cu Lupta lui Gheorghe Panu la Iași agită țara mereu. Un alt motiv de agitație e faptul că Nicolae Fleva demisionează de la primariatul Capitalei. Demisiunea fu motivată cum că Fleva nu avea majoritate în Consiliu, dar Fleva declară în Cameră că a demisionat pentru motivul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Melhisedec era cel mai cult prelat de pe vremuri și o figură foarte distinsă; cum însă erea cunoscut ca rusofil și adversar al catolicismului, n-a putut niciodată ajunge la scaunul metropolitan. [apariția ziarului lupta la bucurești sub direcția lui gheorghe panu] Gheorghe Panu dorea de mult să aducă ziarul său Lupta de la Iași la București. Cu această intenție fiind, Panu se retrage de la l’Indépendance Roumaine. Erea pe la începutul lui septembrie. Într-o zi, Panu vine la redacția Epocii, unde mă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cel mai cult prelat de pe vremuri și o figură foarte distinsă; cum însă erea cunoscut ca rusofil și adversar al catolicismului, n-a putut niciodată ajunge la scaunul metropolitan. [apariția ziarului lupta la bucurești sub direcția lui gheorghe panu] Gheorghe Panu dorea de mult să aducă ziarul său Lupta de la Iași la București. Cu această intenție fiind, Panu se retrage de la l’Indépendance Roumaine. Erea pe la începutul lui septembrie. Într-o zi, Panu vine la redacția Epocii, unde mă caută. Cronicele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și adversar al catolicismului, n-a putut niciodată ajunge la scaunul metropolitan. [apariția ziarului lupta la bucurești sub direcția lui gheorghe panu] Gheorghe Panu dorea de mult să aducă ziarul său Lupta de la Iași la București. Cu această intenție fiind, Panu se retrage de la l’Indépendance Roumaine. Erea pe la începutul lui septembrie. Într-o zi, Panu vine la redacția Epocii, unde mă caută. Cronicele mele umoristice semnate Radu Țandără, cât și articolele pe care le publicasem în defunctul ziar Drepturile omului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la bucurești sub direcția lui gheorghe panu] Gheorghe Panu dorea de mult să aducă ziarul său Lupta de la Iași la București. Cu această intenție fiind, Panu se retrage de la l’Indépendance Roumaine. Erea pe la începutul lui septembrie. Într-o zi, Panu vine la redacția Epocii, unde mă caută. Cronicele mele umoristice semnate Radu Țandără, cât și articolele pe care le publicasem în defunctul ziar Drepturile omului, mă recomandase atențiunii sale. — Vino diseară să prânzim împreună, vine și Caragiale. — Unde ne întâlnim
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de către un oarecare prinț român. În mijlocul curții erea pe vremea aceea o clădire cu mai multe camere împrejurul unui „hol“ rotund, plus terasa pentru vară. Aci erea instalat „restaurantul Frascatti“. La ora 7 sunt la întâlnire. Suntem trei la masă: Panu, Caragiale și eu. Vorbim despre înființarea gazetei, alegem personalul și compunem redacția. Panu director, eu prim-redactor, frate-mieu Iancu, reporter, Emil Frunzescu, corector. Iată totul. Administrator un moldovean, fost administrator la Drepturile omului, anume Alexandru Lefteriu, subadministrator un evreu adus
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu mai multe camere împrejurul unui „hol“ rotund, plus terasa pentru vară. Aci erea instalat „restaurantul Frascatti“. La ora 7 sunt la întâlnire. Suntem trei la masă: Panu, Caragiale și eu. Vorbim despre înființarea gazetei, alegem personalul și compunem redacția. Panu director, eu prim-redactor, frate-mieu Iancu, reporter, Emil Frunzescu, corector. Iată totul. Administrator un moldovean, fost administrator la Drepturile omului, anume Alexandru Lefteriu, subadministrator un evreu adus de Panu din Iași, numit Leon Fainsilber.* Asta erea vineri; pentru duminică punem
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și eu. Vorbim despre înființarea gazetei, alegem personalul și compunem redacția. Panu director, eu prim-redactor, frate-mieu Iancu, reporter, Emil Frunzescu, corector. Iată totul. Administrator un moldovean, fost administrator la Drepturile omului, anume Alexandru Lefteriu, subadministrator un evreu adus de Panu din Iași, numit Leon Fainsilber.* Asta erea vineri; pentru duminică punem la cale un dejun la „Tăiere“, adică la Abator. Acum era sezonul. Panu, însă, făcea obiecții: nu-i plăceau lucrurile rustice și populare, erea amatorul restaurantului francez și al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]