911 matches
-
a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și sunt mai călduroase în timpul iernii. Tot în aceste locuri mai cresc papura și rogozul din care în vremurile nu prea îndepărtate se făceau diferite împletituri folositoare vieții oamenilor. Diversitatea vegetației de pe teritoriul comunei se oglindește în culturile de cereale, pășunile naturale și cultura pomilor fructiferi. între culturile cerealiere ponderea o deține grâul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Clin (La Clin)-teren plan de forma unui triunghi situat la sud de satul Mlenăuți, în apropiere de șoseaua Dorohoi - Darabani. Coada iazului (în Coada iazului)-locuri situate în partea de sus a iazurilor Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări este alimentat cu apă și cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
băieți la modă sunt blugii care într-un mod neașteptat au cuprins și fetele. E o modă, e un moft ? Poate. în școli, la orele de lucru manual, băieții învățau să împletească potnoaje (ștergători) din pănuși de porumb sau din papură de baltă. Alții își procurau din timpul verii paie de ovăz sau de secară și împleteau panglici care apoi erau asamblate pentru pălării de paie ce îi apărau de căldură vara pe țăranii hudeșteni. Cele mai reușite lucrări erau prezentate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai întâi și anume Ion Franc. 4. Stejarul de „La Uluce” într-o zi de toamnă târzie, am vizitat locul numit „La Uluce din pădurea Floroi de lângă satul Alba. După ce am văzut „Balta lui Ivan cu vegetație de stufăriș și papură, uscată, am urcat prin pădure la acest minunat colț din natura Hudeștilor, la locul numit „La Uluce. Sus pe tăpșan stătea un stejar ce părea coborât din Rai, cu crengile desfăcute cu care parcă se ținea de bolta senină a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe, coșuri din răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar în prezent
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un certificat de patru clase primare, urmare pentru Ajutorarea Regiunilor Secetoase), să bea ceaiuri din măcieșe, cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit „Papură Vodă” fiindcă pe vremea lui, potrivit cronicarului : „ fusese o secetă mare, urmată de foamete așa mare în țara Moldovei că oamenii erau siliți să mănânce papură pe care o uscau , o măcinau și o făceau pâine.” în sat nefiind doctor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit „Papură Vodă” fiindcă pe vremea lui, potrivit cronicarului : „ fusese o secetă mare, urmată de foamete așa mare în țara Moldovei că oamenii erau siliți să mănânce papură pe care o uscau , o măcinau și o făceau pâine.” în sat nefiind doctor, până venea acel din Codăești, ajuta și pe bolnavi, cum avea să povestească, moș Culai, unul dintre acei „întorși de pe drumul fără întoarcere”, cu ceaiuri, „hapuri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
om. Le-am orînduit cum am crezut mai bine, nu numai ca să incite privirea, ci să și instruiască. Am reușit? Se poate mai bine? “ (Fiecare exponat - și sînt cîteva mii în această casă țărănească, în jurul căreia este un iaz cu papură și pește, apoi sînt păsări, iepuri, alte orătănii - fiecare exponat deci, este însoțit de cîteva lămuriri. Am notat una: ,,Albie de scăldat copii. Cînd nu mai este bună de scăldat, este bună de legănat. Cînd nici de legănat nu mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ea, care i s-a socotit și lui Avraam îndreptățire. Căci Avraam nu era sub lege. Legea s-a dat prin Moise, cu cinci sute de ani mai târziu. Dacă umblăm numai cu puterile minții noastre să găsim nod în papură Cuvântului Sfintei Scripturi, ne vom întâlni pe acest drum cu cel viclean care ne îndreptățește în părerea noastră subiectivă și n-o să aflăm niciodată Adevărul, ba, mai mult, vom rătăci și pe alții. Iudeii (farisei, cărturari, leviți) n-au putut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și când ar mai ieși volumul? Singura soluție e să mă decid la un moment dat a zice „stop”, cu riscul de a vedea, cum se Întâmplă de regulă, la apariție, tot felul de pricepuți și atotștiutori găsind noduri În papură și jubilând să arate cu degetul spre cutare și cutare scăpare. E un risc de neevitat. și dacă - precum cred -, În ediția asta au rămas câteva sute de lecțiuni și informații amendabile, pot spune cu mâna pe inimă că am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis” ș.a. A scris și la publicații din Iugoslavia („Libertatea”, „Lumina”, „Polja”), Bulgaria („Literaturen front”) și Ungaria („Népsabadszág”). A mai semnat Daniel Jaleș, Dan Udrea. Începând din 1991 a ținut în cotidianul „Renașterea bănățeană” rubricile „Nod în papură” (zilnic) și „La Boema” (săptămânal). În 1992, împreună cu Petru Regep și Constantin Cazmiuc, a editat revista „Timișoara, mon amour” (două numere). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara (1971, 1979). Deficiențele primei cărți a lui U., Temperamentul primăverii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Germania și Italia, în fuga sa spre Occident. U. a mai publicat volumele de versuri pentru copii Balada neatârnării (1977), Pescarii de pe apa de argint (1989) și o culegere de epigrame, Mofturi de privighetoare (1992). Postum a apărut Nod în papură (2001), unde editorul a reunit poeziile tipărite după 1991 în „Renașterea bănățeană”, la rubrica aleasă a da și numele cărții. Sunt aici texte concise, alcătuite mai ales din câte două catrene, care surprind cu vervă aspecte cotidiene ale perioadei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Toamna poetului, Timișoara, 1986; Pescarii de pe apa de argint, Timișoara, 1989; Orașul martir Timișoara, Timișoara, 1990; Premiul Nobel pentru singurătate, Timișoara, 1991; Mofturi de privighetoare, Timișoara, 1992; Nunta utopică, Timișoara, 1993; Poezii alese, pref. Eugen Dorcescu, Timișoara, 1998; Nod în papură, îngr. și pref. Mugurel Jula, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Micu-Manolescu, Literatura, 148; M.N. Rusu, Damian Ureche, LCF, 1966, 6; Ion Cocora, „Invitație la vis”, ST, 1967, 10; Dumitru Micu, „Viori fără amurg”, RL, 1969, 32; Anghel Dumbrăveanu, „Viori fără amurg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
șarpelui, și se întorseseră în sus, așa ca niște candelabre. Îi ziceam când ne întorceam și când ne culcam: Băi, să nu lovim ciupercile ăstea... Tot aburu’ acela pestilențial se ridica acolo sus. Îți închidea baraca seara, cămăruța aia de papură împletită, și 400 de inși la un singur hârdău... se pișau ăia pe jos, făceau nevoile... și tot mirosul acela venea acolo sus la noi. Mai făceam și haz, îi spuneam la hârdău „Hârdaul lu’ Petrache”. Numai la Salcia ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care mergea în șir indian după care dispăreau prin gardul viu, în pădurice. Într-o altă latură a parcului, într-o pantă, exista un izvor care era amenajat ca o cascadă iar apa se aduna într-un mic eleșteu cu papură și trestie, lângă care se mai găsea o salcie bătrână cu scorbură, vreo trei mesteceni și multe flori sălbatice. În acest loc uitai de timp și de tine trăind clipe ireale. Acest loc atât de pitoresc se găsea foarte aproape
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
erau destul de obișnuiți cu locurile din împrejurimi, erau prezenți muzeograful Valeriu Leonov ce avea ca pasiune realizarea de instrumente muzicale tradiționale din Dobrogea, sculptorul Corneliu Agapei, ce realiza diferite statuete în piatră, Marian Ghițulescu ce se ocupa cu împletituri din papură și Ioana Duduță o creatoare de măști populare și diferite obiecte de artizanat. Grupul era mult mai mare, dar datorită dorinței de a realiza un câștig considerabil, ceilalți au decis să rămână la Tulcea cu gândul că vor avea succes
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
că nu te puteai apropia de ele... dar, nici așa nu se găseau. Era o secetă și o uscăciune că nu se zărea în plină vară o frunză de copac, și vitele mureau pe câmp de foame, și oamenii mâncau papură uscată... ca pe timpul lui Papură Vodă... După calvarul marelui refugiu, Moldova își începea pe cel al foamei către Oltenia, neatinsă de secetă. Fuga de moarte în timpul refugiului, înfricoșa... dar, fuga de foame era înspăimântătoare. „Călătoria”, cu „trenul foamei”, era cumplită
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de ele... dar, nici așa nu se găseau. Era o secetă și o uscăciune că nu se zărea în plină vară o frunză de copac, și vitele mureau pe câmp de foame, și oamenii mâncau papură uscată... ca pe timpul lui Papură Vodă... După calvarul marelui refugiu, Moldova își începea pe cel al foamei către Oltenia, neatinsă de secetă. Fuga de moarte în timpul refugiului, înfricoșa... dar, fuga de foame era înspăimântătoare. „Călătoria”, cu „trenul foamei”, era cumplită. Trenul apărea ca o fantomă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
toamnă, a intrat într-un nou an școlar. Elevii au trăit doar cu fasole și cartofi, iar, dimineața, cu mămăligă cu marmeladă și ceai, dar, nimeni nu s-a ridicat de la masă flămând... în timp ce mulți români se hrăneau doar cu papură uscată. Școala a făcut toate eforturile cu putință, ca suferința și lipsurile de tot felul să fie cât mai mici. ... Anul 1946, după guvernul comunist din martie, a adus poporului român în noiembrie și o noutate: „alegeri libere”. Așa le-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
deținut și-a încheiet pedeapsa și trebuie preluat din închisoare. În principal, activitatea noastră era legată de studierea stimulării creșterii și valorificării stufului indigen Fragmites Comunis Trinius, din care se făcea hârtie la Chișcani, celebra luptă biologică dintre stuf și papură, ultima fiind nedorită, preluarea și extinderea stufului italian Arundo Donax care crește enorm de mare ajungând la 5-6 metri, fapt care făcea să fie mereu furat pentru bețe de undiță (nu s-a reușit niciodată să se facă o șarjă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
canale care treceau prin zone de plaur plutitor și care se putea ca la întoarcere să nu le mai găsim, fiind închise de mișcarea maselor de rizomi de stuf care pluteau. Trecând încet printre lănciile verzi de stuf sau de papură, adesea ajungeam lângă o pasăre mare, cu picioare lungi și cioc ascuțit, care stând nemișcată, nu o vedeam decât când ajungeam lângă ea și atunci ea se înălța în zbor lent și maiestuos, sprijinindu-se pe aripi uriașe, lungi de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
prin ele Însele ori indirect prin animalele pe care le hrănesc, ca și după o partidă de sport, pe monocotiledonatul gazon, tot ele ne oferă odihna: pe o saltea umplută cu iarbă de mare, Zostera; sau pe o rogojină din papură. Doar lemn pentru pat și casă nu ne oferă aici, cel mult paiele din chirpici; dar În Orient, bambusul a creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]