785 matches
-
adâncă către Dumnezeu. Terenul a aparținut înainte de naționalizare unei moșierese, pe care oamenii locului o numeau "DOAMNA". Ea avea aici, în această privelistște minunată, un mic paraclis, care, în timpul celui de-al război mondial a fost distrus. Existența acestui fost paraclis, ideal pentru dezvoltarea virtuților, reprezintă argumentul forte pe temeiul căruia Sfânta Episcopie a Romanului, a aprobat înființarea acestui schit. Sub îndrumarea Precuviosului Părinte Protosinghel Emilian Ciobanu, stareț al Mănăstirii "Înălțarea Domnului"- Zemeș, județul Bacău și cu încuviințarea și aprobarea Sfintei
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Precuviosului Părinte Protosinghel Emilian Ciobanu, stareț al Mănăstirii "Înălțarea Domnului"- Zemeș, județul Bacău și cu încuviințarea și aprobarea Sfintei Episcopii și a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au început lucrările de construcții ale acestui Schit, pe locul vechiului Paraclis și pe terenul donat de credincioșii din satul Enăchești, comuna Berești-Tazlău, județul Bacău. Schitul si-a păstrat denumirea DOAMNA de la numele moșieriței pe care am menționat-o mai sus, mai ales că însuși dealul pe care este așezat a păstrat
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
sus, mai ales că însuși dealul pe care este așezat a păstrat prin tradiție această denumire. Prezența Schitului Doamnei în aceste locuri are însă și o semnificație mai înaltă, care depășește sensul istoric al reînnodării șirului rugăciunilor pe locul vechiului paraclis; este mai întâi o desăvârșire a vieții creștine - plecând de la prezența simplă a unui loc de rugăciune, am ajuns la ridicarea unui așezământ care statornicește și înveșnicește rugăciunea și prezența omului în căutarea desăvârșirii! Acum Schitul Doamna și dealul ce
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul mănăstirii Bogdana (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), aflat la de satul Bogdana, ansamblu cuprinzând biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime”, paraclisul, stăreția, chilia, turnul clopotniță și zidul de incintă; biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1806) din satul Negoiești; (1817) din același sat (cătunul Gârbovana) și (1900) din satul Ștefan cel Mare.
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Garnizoana de la Cetatea Neamțului a opus o anumită rezistență, dar fără mare succes. După cum menționează mai mulți călători apuseni în Moldova, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a reparat Cetatea Neamțului, care ""a stat mulți ani părăsit"". Voievodul a construit pe locul paraclisului o biserică cu hramul "Sf. Nicolae", încăperile din cetate căpătând aspect de chilioare. Lucrările au fost finalizate în anul 1646, după cum consemnează o pisanie în limba slavonă, aflată în prezent la Mănăstirea Secu. În perioadă de război, Cetatea Neamț a
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
cu apă și canalizarea. Cetatea Neamț a fost redată circuitului turistic național și internațional la 4 iulie 2009. Au fost amenajate 21 de încăperi, printre care sala de sfat și judecată, sala armelor, închisoarea, camera de provizii, sala de mese, paraclisul etc. În unele camere este recreată atmosfera din vremurile trecute, când cetatea era locuită. În încăperea ce servea ca închisoare se află patru manechine imaginând răufăcători, legați cu lanțuri. În lunile de după deschidere, fortăreața a fost vizitată zilnic de circa
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
vechiul tezaur al odoarelor cu care fusese înzestrată și nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstirești care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril reface chiliile mănăstirești, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie zidește un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul Grigore Crupenschi. Mănăstirea a fost prădată de către turci în anul 1821, „când numai zidul au rămas”. Pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842), stareț fiind arhimandritul Isaia (1821-1842), în anul 1827, după cum
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
al chiliilor, cu fațada structurată în mod armonios de anfilada de arcade. La sud se află reședința domnească, încununată de turnul clopotniță și având o impunătoare "sală de sfat". Pe latura de vest se află sala trapezei și, deasupra acesteia, paraclisul. Mănăstirea Horezu a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Construită între 1690 și 1693 pe un plan trilobat, biserica "Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena" dezvoltă modelul Bisericii episcopale a Mănăstirii Curtea de Argeș în sensul unor forme mai
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
mănăstirea Săo Vicente de Fora din Lisabona. Mai târziu, lângă el, a fost depus și sicriul Elenei Lupescu. În 13 februarie 2003 rămășițele sale au fost aduse în România, fiind depuse la Mănăstirea Curtea de Argeș (într-o criptă special amenajată în paraclisul mănăstirii), în afara bisericii în care se odihnesc ceilalți regi ai României. Fiul său Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa moștenitoare Margareta și soțul acesteia, iar la ceremonie a participat și Paul Lambrino, fiul lui Mircea Lambrino
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
sau funerare. Celelalte șase sunt clasificate ca monumente de arhitectură: beciul Vlădoianu (secolul al XIX-lea) din extremitatea sudică a orașului, pe drumul spre schitul Brazi; beciul Marin Ștefan (secolul al XIX-lea) din nordul orașului pe drumul spre Movilița; paraclisul schitului Brazi de la sud de oraș, pe malul drept al pârâului Hăulita; casa Nicolae Milea (începutul secolului al XX-lea) din strada Cuza Vodă; gardul de fier de la casa Gâtză (secolele al XIX-lea-al XX-lea); și casa Sergiu
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
frontierele diecezei, deși el predica Evanghelia prin sate și cu toate că Sulpiciu Sever îl consideră egal cu apostolii, el nu pare să-și fi organizat activitatea. La scurt timp după moarte, pe locul unde a fost înmormântat, a apărut un mic paraclis, care în anul 818 a fost înlocuit cu o biserică. Aceasta a fost reconstruită și mărită în 1014, după raidurile vikingilor, apoi Hervé de Buzanceau face același lucru în 1203, în urma marelui incendiu care a pârjolit orașul Tours. Așa a
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
secolul al XVIII-lea și restaurarea doar a vechii biserici (la 21 aprilie 1885). Cu supravegherea lucrărilor a fost însărcinat inspectorul Nicolae Gabrielescu. După începerea lucrărilor de restaurare la Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, preotul paroh Gavriil Ursu a amenajat un paraclis în Casa cu arcade, aducând aici Sfânta Masă, catapeteasma altarului Sf. Ștefan (unul dintre cele trei altare a bisericii, aflat pe latura nordică) și icoana Sfântului Mina Egipteanul, considerată a fi făcătoare de minuni. În mai 1885, Ministerul Cultelor l-
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
lăcașul de cult a fost resfințit la 16 octombrie 1994 de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, în prezența patriarhului Bartolomeu Arhontonis al Constantinopolului. Începând din anii '90 ai secolului al XX-lea, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” funcționează ca paraclis mitropolitan, sub administrarea Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi”. Mitropolitul Dosoftei Barilă (1671-1674, 1675-1686) i-a scris boierului Nicolae Milescu, aflat în slujba țarului Feodor al III-lea, cerându-i să intervină pe lângă patriarhul Ioachim Savelov al Moscovei pentru a-i procura
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
bisericească. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, cărturarul Gheorghe Asachi scria că Școala de la Biserica Sf. Nicolae Domnesc, "tupilată sub zidul ce înconjura biserica", era singura școală românească din Iași și se susținea din "milostenie". În interior, lângă paraclisul Sf. Varvara, se afla mormântul pregătit pentru sine de domnitorul Antonie Ruset (1675-1678). Acesta nu a putut fi înmormântat acolo, deoarece a murit la Constantinopol. În anul 1693, domnitorul Constantin Cantemir (1685-1693) a fost înmormântat în gropnița pe care și-
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Catedrala Patriarhală. În apropierea acestei biserici se află ansamblul reședinței mitropolitane, dispus în pantă pe "Dealul Viilor". În incinta acestui complex s-au păstrat unele construcții din 1698, aparținând fostei mănăstiri, printre care se numără poarta principală a edificiului, un paraclis cu galerie și treptele care duc spre portal. Acestea au fost reînnoite în 1723. Mănăstirea Cotroceni din 1679 a fost complet demolată în 1985. Ea adăpostea mormântul lui Șerban Cantacuzino, biserica ei se distingea prin proporțiile armonioase și printr-o
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
este întemeiat de spătarul Mihai Cantacuzino și Spitalul Colțea (1702), prima instituție spitalicească din Țara Românească. Alte monumente ale stilului brâncovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogoșoaia (1702) și Biserica Colțea (1695-1702), din ansamblul căreia s-a păstrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al ușii spre pronaos precum și canaturile din lemn ale acestei uși. Picturile din paraclis aparțin lui Gheorghe Tătărescu. O fază târzie a stilului brâncovenesc era reprezentată de Mănăstirea Văcărești (1716-1722), o ctitorie a lui
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
brâncovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogoșoaia (1702) și Biserica Colțea (1695-1702), din ansamblul căreia s-a păstrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al ușii spre pronaos precum și canaturile din lemn ale acestei uși. Picturile din paraclis aparțin lui Gheorghe Tătărescu. O fază târzie a stilului brâncovenesc era reprezentată de Mănăstirea Văcărești (1716-1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusă în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Lăcașul monastic avea o ornamentică deosebit de bogată și era considerat drept
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
în 1808 de către un negustor armean. Influența Parisului, a metropolei europene îndrăgite de români, și a școlii franceze de arhitectură devine hotărâtoare odată cu desăvârșirea Palatului Știrbey de către arhitectul francez Michel Sanjouand, în 1835. Lui Sanjouand i se datorează și planul paraclisului Palatului Știrbey cu un pridvor susținut de coloane dorice, precum și primele încercări de a dirija evoluția orașului conform unui plan urbanistic. Caracterul neoclasicist al palatului Știrbey este respectat și de modificările efectuate în 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Apostol Mărgărit. Caragiani este printre cei care se duc la Constantinopol spre a cere sprijinul Marelui Vizir să continue a da conaționalilor aromâni din Imperiul Otoman puternicul său sprijin. T. G. Djuvara, Ap. Mărgărit și Caragiani au lucrat la instalarea paraclisului român în care să oficieze pentru primă dată Primul Mitropolit român Antim în ziua de joi 21 noiembrie 1896. La începutul secolului XX, comunitatea aromânilor din Imperiul otoman se manifesta ca o minoritate fidelă Imperiului, datorită perspectivei sumbre care-o
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p.607-622. · Uᗰile împărăteᗰti de la Onceᗰti ᗰi Budeᗰti Susani. Contribuᘰii privind icoanele maramureᗰene din sec. XVII, în Studia Universitatis, Historia, 16, 1971, fasc. 1, p.30-38. · Zugravii icoanelor “Paraclisului nou” din ᗠcheii Braᗰovului, în Acta Musei Napocensis, IX, 1972, p.571-585. · Zugravii iconostasului bisericii Sf. Nicolae din Hunedoara, în Acta Musei Napocensis, X, 1973, p.677-694. Icoanele moldoveneᗰti ale bisericii de lemn din Urisiu de Jos, jud. Mureᗰ, în
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
1723 care se păstrează confirmă numărul de 237 de autori). Din păcate, după moartea domnitorului, biblioteca s-a împrăștiat. În 1736, Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae și succesor al său la tronul Țării Românești, aduce completări ansamblului, ridicând un superb paraclis - adevărată bijuterie arhitectonică - pe latura de răsărit și, totodată alte câteva clădiri care au format o nouă incintă, mai mică, în partea de apus a celei dintâi. În 1848, armata rusă de ocupație aduce la Văcărești deținuții revoluționari din principat
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
turnat câteva scene de luptă, cu tancuri, pentru filmul "Noi, cei din linia întâi", aducând grave deteriorări ansamblului, precum fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat, forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii mari, fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București. Există încă o polemică între istorici și etimologi. După părerea unora, numele zonei s-ar datora faptului că
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
al odoarelor cu care fusese înzestrată și nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstirești care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril a refăcut chiliile mănăstirești, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie a zidit un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul Grigore Crupenschi. Mănăstirea a fost prădată de către turci în anul 1821, "„când numai zidul au rămas”". Pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842), stareț fiind arhimandritul Isaia (1821-1842), în perioada 1823-1827, după cum
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
explodat, așa că piatra Sfintei Mese n-a putut fi ridicată și îndepărtată de acolo. După Revoluția din decembrie 1989, credincioșii ortodocși de stil vechi din zonă au dorit să reconstruiască biserica și astfel s-a construit în anul 1990 un paraclis provizoriu din BCA în formă de cruce. Începând din anul 1995, sub conducerea starețului Varnava Ene, a început să se construiască o biserică mare din zid de piatră, corpuri de chilii, paraclisul din incinta stăreției, turnul-clopotniță de la intrare și zidul
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
astfel s-a construit în anul 1990 un paraclis provizoriu din BCA în formă de cruce. Începând din anul 1995, sub conducerea starețului Varnava Ene, a început să se construiască o biserică mare din zid de piatră, corpuri de chilii, paraclisul din incinta stăreției, turnul-clopotniță de la intrare și zidul înconjurător de piatră. Catapeteasma, baldachinul Sfintelor Moaște și stranele din interiorul bisericii sunt făcute din lemn de stejar. Deși nu este finalizată construcția sa, s-a început să se slujească deja în
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]