783 matches
-
mănăstirești. La începutul secolului trecut nu mai erau nici monahi, nici clădiri anexă, biserica era în ruină, averile cotropite de proprietarii vecini. Între anii 1911-1914 este restaurată de proprietarii Tănăsache și Elena Dumitrescu Negrea. Tot atunci se construiește și un paraclis, pe dâmbul dinspre apus, azi dispărut. Zugravul Belgun, din Hurezani, restaurează pictura, însă fără artă. Preoții din sat mai slujeau uneori aici. Evenimentele din 1914-1918 împiedică stabilirea unei vieți monahale. Biserica începe iarăși să se ruineze. În 1932, la îndemnul
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
casă domnească (de ex. la a Probota sau a Horezu). Acest ansamblu este înconjurat, în general, cu ziduri de apărare (de exemplu Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea de la Brebu). La unele mănăstiri ortodoxe există și o bolniță (spital) cu un paraclis. O mănăstire care intră direct sub autoritatea patriarhului unei biserici, în loc de a fi sub episcopul locului din acea eparhie, se numește "stavropighie". Un mare număr de mănăstiri a fost construit de Sfântul Nicodim Cel Sfințit de la Tismana și de ucenicii
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
al odoarelor cu care fusese înzestrată și nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstirești care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril a refăcut chiliile mănăstirești, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie a zidit un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul Grigore Crupenschi. Mănăstirea a fost prădată de către turci în anul 1821, "„când numai zidul au rămas”". Pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842), stareț fiind arhimandritul Isaia (1821-1842), în perioada 1823-1827, după cum
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Valea, Dealu, Zlodica, Horodiștea, Lupăria, Sbereni, Hodura și Iosupeni, având în total 2698 de locuitori. În comună existau două mori de aburi, patru biserici, un paraclis și două școli cu 86 de elevi (dintre care 21 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3337 de locuitori în satele Cotnari, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului, Zbereni și Zlodica
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
aflau curți domnești și un palat din piatră, cârmuit de un pârcălab. Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a ctitorit în anul 1490 în cadrul Curții domnești din Vaslui o biserică cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, pentru a servi ca paraclis al curții. Lăcașul de cult este cunoscut și sub denumirea de „Biserica Domnească”. O lungă perioadă de timp s-a crezut că această biserică a fost construită după Bătălia de la Podu Înalt din 10 ianuarie 1475, când oștile moldovenești ale
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Apostol Mărgărit. Caragiani este printre cei care se duc la Constantinopol spre a cere sprijinul Marelui Vizir să continue a da conaționalilor aromâni din Imperiul Otoman puternicul său sprijin. T. G. Djuvara, Ap. Mărgărit și Caragiani au lucrat la instalarea paraclisului român în care să oficieze pentru primă dată Primul Mitropolit român Antim în ziua de joi 21 noiembrie 1896. La începutul secolului XX, comunitatea aromânilor din Imperiul otoman se manifesta ca o minoritate fidelă Imperiului, datorită perspectivei sumbre care-o
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
Tot atunci a fost înlocuit pavajul de pe jos cu mozaic. Printre odoarele de preț ale bisericii se numără două evanghelii în limba slavonă din 1766, un liturghier din 1759, un tripod din 1768 etc. În curtea bisericii se află un paraclis de lemn, o clădire pentru chilii, un cimitir și câteva anexe gospodărești.
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
al II-lea Ghica. Această clădire a ars în 1783. Ulterior, în palat a locuit mitropolitul Leon Gheucă (în decembrie 1788) și apoi și alți mitropoliți ai Moldovei. În casele egumenești a fost amenajat în secolul al XVIII-lea un paraclis cu hramul "Sf. Apostol Iacov". De teama epidemiei de ciumă din anul 1799, domnitorul Alexandru Callimachi s-a mutat la Galata împreună cu curtenii săi. Între anii 1799-1801, domnitorul Constantin Ipsilanti a construit o nouă locuință domnească, lângă zidul sudic al
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
a locuit până la sfârșitul vieții. Restaurările efectuate între anii 1961-1971 au avut ca rezultat reconstruirea din imaginație a unei părți din Palatul domnesc de odinioară, păstrându-se unele ruine conservate la nivelul parterului și pivnița. În prezent, Casa domnească adăpostește paraclisul "Sf. Apostol Iacov" și un muzeu al mănăstirii. În muzeu pot fi admirate exponate de o deosebită frumusețe și valoare artistică, cum ar fi obiecte vechi de cult, copii fotografice ale documentelor referitoare la trecutul mănăstirii, stampe vechi, portrete ale
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
la Dobrogea care se afla în acea vreme sub ocupație turcească, în anul 1816, un soldat român a luat icoana din satul Nerușai și a dăruit-o Mănăstirii Celic-Dere. În prezent, icoana este considerată făcătoare de minuni și păstrată în paraclisul mănăstirii. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Nerușai era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%).
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
niște beciuri care au început să fie restaurate. În anul 1993, după reînființarea mănăstirii, s-au construit corpuri de chilii, clădiri administrative și spații de cazare pentru pelerini în afara incintei mănăstirești. La sud-vest de biserică a fost construit recent un paraclis din lemn, care este folosit pentru slujbele zilnice de către monahiile de la Probota. Mănăstirea Probota este menționată în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat în drum spre curtea lui Iurg Liteanul, grupul hatmanului Nicoară Potcoavă poposește la Mănăstirea
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
care pictorul le-a făcut au o valoare de sine stătătoare datorată fineții execuției și dezvăluie calitățile de decorator ale artistului. Acesta a publicat în perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe care el a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
au așezat în pronaosul bisericii, aproape de criptă, racla fiind lăsată deschisă și acoperită doar cu sticlă. Pentru a da o posibilitate în plus creștinilor de a participa la slujbă, dar și pentru a proteja biserica mare, a fost ridicată biserica paraclis, care este încălzită cu 3 sobe și este folosită la toate slujbele religioase. În anul 1997 a fost finalizat și sfințit Paraclisul "Sf. Arhangheli" și "Sf. Gheorghe" din incinta complexului bisericesc din Boroaia. În curtea Bisericii din Boroaia, se află
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
plus creștinilor de a participa la slujbă, dar și pentru a proteja biserica mare, a fost ridicată biserica paraclis, care este încălzită cu 3 sobe și este folosită la toate slujbele religioase. În anul 1997 a fost finalizat și sfințit Paraclisul "Sf. Arhangheli" și "Sf. Gheorghe" din incinta complexului bisericesc din Boroaia. În curtea Bisericii din Boroaia, se află o statuie a părintelui Ilarion Argatu, realizată din marmură albă de Rușchița. Statuia a fost realizată în anul 2000, în numai trei
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
refăcut acoperișul cu tablă de zinc, s-a pardosit interiorul cu marmură, s-a înnoit mobilierul, veșmintele, vasele de cult etc.), s-au refăcut casa domnească, stăreția, turnul-clopotniță, cuhnea, zidurile de incintă etc. În sala gotică s-a amenajat un paraclis. În afară de acestea, starețul Mitrofan a amenajat o modernă gospodărie anexă. Prin activitatea sa de înnoire și înfrumusețare a complexului mănăstiresc, el este socotit un mare ctitor restaurator al Mănăstirii Cetățuia. Biserica Mănăstirii Cetățuia, cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
în care se disting personaje biblice și scene biblice) observându-se și astăzi pe pereții sudic și estic. Sala gotică a îndeplinit inițial rolul de trapeză, iar în anii '90 ai secolului al XX-lea s-a amenajat aici un paraclis.. În aripa stângă a clădirii se află trei încăperi boltite cilindric și o săliță, la capătul căreia este o scară secretă care duce direct la etajul inferior al pivniței. La începutul secolului al XX-lea, după cum reiese din unele fotografii
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
vicepreședinte (1993-1994), implicându-se în toate activitățile desfășurate de această asociație, în mod special în organizarea conferințelor de spiritualitate; - tuns în monahism la Catedrala episcopală din Giula (1999); - hirotonit ierodiacon (6 august 1999) și ieromonah (7 august 1999); - Superior al Paraclisului Episcopal din Bichiș (2001-2006); - Eclesiarh al Catedralei Episcopale din Giula (2002-2006); - Secretar eparhial de limba română al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (2003-2006); - preot slujitor în parohia Otlaca Pustă (2003-2006) și în alte parohii, cu delegația Chiriahului. În parohia Otlaca
Paisie Gheorghe () [Corola-website/Science/308645_a_309974]
-
în vara anului 1785 domnitorul Alexandru Mavrocordat al II-lea (1785-1786), după ce au ars curțile domnești. Atunci, mitropolitul Leon Gheucă (1786-1788) s-a mutat temporar la Mănăstirea Golia. Mitropolitul Iacob Stamate (1792-1803) a refăcut reședința mitropolitană, amenajând în interior un paraclis cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Mitropolitul Iosif Naniescu (1875-1902) a dispus în anul 1897 dărâmarea vechilor dependințe ale Palatului Mitropolitan și zidirea din temelie ale acestor case care cuprindeau locuințele slujitorilor bisericești și ai palatului, precum și bucătăria și prescurăria. Cu
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
În prezent, această pisanie se află în curtea catedralei vechi. Palatul mitropolitan a fost refăcut și extins în anii 1902-1905, în timpul păstoririi mitropolitului Partenie Clinceni (1902-1908). În acea perioadă i s-a adăugat clădirii un etaj, unde s-a amenajat paraclisul "Duminica tuturor Sfinților". Pereții paraclisului au fost pictați de pictorul ieșean Gheorghe Popovici (1859-1933); printre scenele pictate de el sunt de menționat două mari compoziții in ulei: Sinodul de la Niceea și Sinodul de la Iași. Între anii 1959-1962, după alegerea ca
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
află în curtea catedralei vechi. Palatul mitropolitan a fost refăcut și extins în anii 1902-1905, în timpul păstoririi mitropolitului Partenie Clinceni (1902-1908). În acea perioadă i s-a adăugat clădirii un etaj, unde s-a amenajat paraclisul "Duminica tuturor Sfinților". Pereții paraclisului au fost pictați de pictorul ieșean Gheorghe Popovici (1859-1933); printre scenele pictate de el sunt de menționat două mari compoziții in ulei: Sinodul de la Niceea și Sinodul de la Iași. Între anii 1959-1962, după alegerea ca mitropolit al Moldovei și Sucevei
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
preoțesc (denumit astăzi Casa Epivata). În vara anului 1963, s-au efectuat diferite lucrări de consolidare și renovare a Palatului Mitropolitan. S-a recompartimentat spațiul interior, s-au montat pardoseli cu marmură și parchet și s-au restaurat picturile din paraclis. În perioada anilor 1998-2000, în timpul păstoririi mitropolitului Daniel Ciobotea (1990-2007), s-au efectuat ample lucrări de restaurare, consolidare și modernizare a palatului mitropolitan. Astfel, s-au extins spre est sufrageria de la parterul clădirii, s-a amenajat o terasă către grădina
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
mitropolitului Daniel Ciobotea (1990-2007), s-au efectuat ample lucrări de restaurare, consolidare și modernizare a palatului mitropolitan. Astfel, s-au extins spre est sufrageria de la parterul clădirii, s-a amenajat o terasă către grădina palatului, s-a pictat în frescă Paraclisul "Duminica Tuturor Sfinților" și s-a amplasat pe fațada nordică a clădirii un mozaic în stil bizantin cu chipul Sfintei Parascheva. În curtea palatului se află un element decorativ în formă de mitră recuperat în anul 2001 de pe acoperișul reședinței
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
Palatul Drugănescu Comuna Florești-Stoenești, Giurgiu satul Stoenești d)12. Castelul Lazăr Comuna Lăzarea, satul Lăzarea Harghita d)13. Castelul Corvinilor Municipiul Hunedoara Hunedoara d)14. Ruinele Curții cneziale Comuna Râu de Mori, Hunedoara a Cândeștilor satul Râu de Mori cu paraclisul d)15. Palatul Cantacuzino- Orașul Pașcani Iași Pașcanu d)16. Palatul Alexandru Comuna Ruginoasa, satul Ruginoasa Iași Ioan Cuza d)17. Ansamblul Biserica Comuna Deleni, satul Deleni Iași Adormirea Maicii Domnului, Conacul Cantacuzino-Deleanu, zidul de incintă d)18. Ansamblul Palatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
care susținea că biserica avea nevoie de reparații urgente, nu a început realizarea lucrărilor de consolidare și restaurare în următorii doi ani. Promisiunea Patriarhiei Române prin care comunității bulgare i s-a permis mutarea la fosta biserică rusă „Sf. Nicolae” - Paraclis Universitar, acceptată de reprezentanții Patriarhiei Bulgariei, nu a mai fost respectată ulterior. Enoriașii bulgari stau în curtea bisericii în timpul liturghiei pentru că scopul principal al parohiei este grija spirituală pentru studenții de la Universitatea București. Corul bisericesc mixt „Nihil sine Deo” de la
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
aici fiind îngropați cei care muriseră în urma epidemiilor din oraș. În anii '70 ai secolului al XIX-lea s-a înființat un cimitir armenesc în zona Spitalului Pașcanu, unde s-a înălțat pe la 1876 și o capelă cu rol de paraclis. Pietrele funerare au fost luate de pe mormintele din jurul bisericii armenești și depozitate sub o copertină aflată la vest de lăcașul de cult. În prezent, pe amplasamentul fostului cimitir mai sunt în picioare doar câteva monumente funerare și anume:
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]