7,232 matches
-
poveste, mărturisire. în ceruri, există cronicile akașiene: memoriile lui Dumnezeu, în care scrie totul. Poveștile noastre sunt crâmpeie din acele , atât cît ne îngăduie Dumnezeu să aflăm din ele și din marea taină a lumii." Vasile Andru, Cel mai îndepărtat paradis, Ed. Dacia, 2001, 183 pag.
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
Val Gheorghiu Urcat la Cetățuia, în paradisul priveliștii, ochii îți cad - pedeapsă! - pe monstrul părăsit al C.U.G.-ului. Pentru că monstru a fost și în gîfîiala lui de început, monstru e și acm, mai ales acum, uitat aici, blestem industrial orașului-lumină. Rod întîrziat al dezordinii ce afectase
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
După care, ajuns acasă, îi scrie, lucid, aceluiași Köselitz. "Te rog vino...". Ștabul de la Propagandă (și Agitație), mare ronțăitor de semințe (v. Feuerbach), îi pregătise lui Ghiță Dej o masă trăznet: țiganii diblari fuseseră urcați în copacii livezii. Păsări cîntătoare. Paradis terestru. Agonicul Luchian își amîna, eroic, dezordinea finală prin legarea pensonului de dreapta-i neascultătoare. Cea mai la îndemînă exorcizare a tartorului. Trecerea liniștit majestuoasă a Regelui Mihai pe bulevardul Ștefan cel Mare. În tumultul străzii. Ordinea firească a României
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
ale cărei semne scripturale s-ar afla în întreaga operă cioraniană. Mișcarea ondulatorie descrisă de gândirea sa presupune, într-adevăr, o constantă tendință regresivă, care ajunge, "firesc", până la "inconvenientul de a te fi născut" ori de a fi căzut din "paradisul intrauterin" (p. 320). Coroborând acest veritabil "mit personal" al său cu reveria analogă a unui spațiu închis, concretizată de autori precum Dostoievski, Rozanov, Kafka, Proust, Alecsandri, I. L. Caragiale, M. Bulgakov sau L. Ciocârlie, Ion Vartic reușește să contureze imaginea unui
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
apă, munte? Primul "răspuns" au fost niște fotografii rătăcite în tolba artistului, pe care le publicăm. Aceasta este casa în care am copilărit și locul pe care îl port în continuare cu mine, dincolo de realitate. Aici pentru mine a coborît paradisul pe pămînt. Într-o perioadă extrem de grea, în care eu nu eram conștient, nu știam de conviețuirea lui cu infernul. Mult după aceea am realizat motivul dispariției cailor, a trăsurii... Ți-a povestit vreodată tatăl tău despre o singură zi
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
ale lui Ortega y Gasset oferă o lectură pasionantă, mai ales cu cît aici devine mai transparentă vocația scriitorului de a așeza totul (chiar și teoria ), sub semnul spectacolului și al voluptății, pe scurt, al vieții. De pildă, Adam în paradis (1910) propune o metaforă a trăirii totale, primordiale, recuperabilă doar prin artă. În grădina zoologică din Leibzig, autorul discută cu prietenul său heteronimic, metafizicianul german Vulpius, despre estetică, despre condiția adamică a artei, despre lumină, despre Spania... Dar rezumate, toate
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
făcea pe anticar să filozofeze... Nu există lucruri - spunea el - există numai niște procese, numai niște mișcări, vibrații, ele doar alcătuiesc viața..." Vorbea cu dialectica sa lesnicioasă de evreu învățat al cărui vechi spirit iudaic rezistase inconstanței și inconsistenței lumii. "Paradisul, dragă Chiril, făcea el - știi ce este?... Paradisul e nemișcarea. De-aia el nici nu există și nu va exista vreodată sau nu va fi atins, pentru că nemișcarea e un non-sens. Dorim repausul veșnic; însă nu vom ști ce proces
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
spunea el - există numai niște procese, numai niște mișcări, vibrații, ele doar alcătuiesc viața..." Vorbea cu dialectica sa lesnicioasă de evreu învățat al cărui vechi spirit iudaic rezistase inconstanței și inconsistenței lumii. "Paradisul, dragă Chiril, făcea el - știi ce este?... Paradisul e nemișcarea. De-aia el nici nu există și nu va exista vreodată sau nu va fi atins, pentru că nemișcarea e un non-sens. Dorim repausul veșnic; însă nu vom ști ce proces va începe iarăși abia atunci. Fiindcă moartea e
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
unii altora,/ Zei ipotetici" ( Rana de la capătul lumii). Ne aflăm pe un tărîm eretic, în care demonia poetului se proiectează în demonia prezumată a tainicului mecanism universal. O altă inadaptare e de factură temporală. Reflex al pierderii unității primordiale, al Paradisului conținut în aceasta, se ivește deplîngerea copilăriei apuse, așijderea înzestrate cu atribute paradiziace, "sîmburele" omului ce devine, după cum Dumnezeu e germenele cosmosului abandonat metamorfozelor. Simbologic (o simbologie inversată), marea, leagăn al vieții, e percepută ca un mediu al durerilor "neegale
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
și tablourile cu kilometrul pătrat. * Cînd ai de-aface cu un individ viclean, nu îți e tocmai ușor să rămîi tu însuți, deoarece te simți suspectat, măsurat fără rușine cu măsurile duplicității, ca și cum ai fi de-o teapă cu interlocutorul tău. * Paradisul gîndurilor care nu s-au născut sau al celor ce-au fost uitate. * Vîrstele: forme ale inadaptării funciare la tiparul ființei noastre. * Infamia are și ea un mister al ei, un mister lumesc de vreme ce se-ascunde cu voință. Misterul său
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
aprecieze cum se cuvine sosirea defunctului pe tărîmul celălalt. Era ceva industrial. Un cortegiu mecanic, urît, definind însăși concepția săracă, lipsită de vreo imaginație a constructorilor posaci de deasupra care mai rămăseseră încă în viață, să desăvîrșească intrarea în viitorul paradis terestru... În vechime, bărbații căzuți în lupte erau înălțați pe scuturi, însoțiți de alaiul fecioarelor ce-i jeleau în hexametri... Nici moartea nu mai era ca odinioară; moartea despre care un filozof marxist ar fi zis că era singura proprietate
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
sunt umbra lui Dumnezeu pe pământ! Sunt singurul zeu vizibil, singurul care binevoiește să se arate, vouă, oamenilor... Nu mi-e frică decât de timp și de slăbiciunile trupului meu. De fapt, nu mă mai tem de nimic. Sunt împăratul paradisului terestru!... Cine nu mă vede cum cresc nu e vrednic să-mi stea în preajmă. Cine nu mă vede cum cresc nu e vrednic să îndure o viață întreagă orbirea aceasta... Vai, cred că devin Dumnezeu!
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
cum a început conflictul cu Mircea Dinescu? Cezar Ivănescu: Mircea Dinescu a intrat în literatură ca un discipol al meu, chiar titlul primului său volum de versuri, Elegii de cînd eram mai tînăr, preia un vers din poemul meu, Amintirea Paradisului, „Cînd eram mai tînăr și la trup curat...” În continuare se poate citi răspunsul la această întrebare pe Blogul meu ce l-a făcut fiica mea, Clara Aruștei, după plecarea mea Dincolo: http://cezar-ivanescu.blogspot.com/2009/03/cezar-ivanescu-aprilie-2008-scurta.html
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
supraviețuiesc aevea, ca mari realizatori de viață superioară, care nu stă sub semnul unui timp și nu este roabă condițiilor lui (...) Așa fiind, ei ne cheamă azi și totdeauna la menirea noastră dintru început, la ascultarea care fericește, la cetățenia paradisului pierdut, la ceea ce am fost făcuți să fim și să voim, la gândul firii noastre celei dintâi, stricate de noi și refăcute de Iisus Hristos, la faptele vieții celei noi <<din apă și din duh>>, la cugetul curat al celui
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
grădinărit și arhitectură, scriind în Solomon despre deșertăciunea lumii: Văd stele peste zece mii de mii -/ nu-n linii, cercuri sau pătrate-ar fi [...] / ci strălucind atât de vast și felurit / ca vorba mâinii ce le-a plăsmuit la infinit" Nici Paradisul lui Milton nu avea florile plantate "în straturi și noduri ciudate", după principiile "frumoasei arte", ci risipite pe dealuri și vâlcele. Pasajul a stârnit entuziasmul autorilor "grădinii naturale" de mai târziu (Cambridge, Joseph Warton, Walpole, William Mason, Hayley ș.a.), chiar dacă
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
ziduri trainice, cu grădini înecate de vegetație și brăzdate de straturi ordonate de flori; crengile merilor și caișilor înaintau de multe ori peste gard în stradă și trecătorul, uneori nevoit să se aplece, le putea culege fructele coapte ca în paradis. [...] în unele grădini, de pildă la tante Sophie sau în casa bunicului, se ridica între straturile de flori câte un "chioșc" în stil oriental, o construcție rotundă și ușoară din lemn, cu acoperiș țuguiat, colonete și balustradă decupate, bănci circulare
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
Magda Catone - cu rolul ei de veselă prostituată în E pericoloso sporgersi și cele două personaje secundare, soția posesivă și respectiv cicălitoare din Față în față și Zapping, cît și Dorina Chiriac - puștoaica frivolă greu încercată de soartă în Terminus Paradis - se plasează fără îndoială pe aceeași orbită interpretativă cu actrițele maghiare îndeosebi cu Tóth Ildikó, senzuala eroină din El Nino, remarcată de la ediția precedentă în Perna Iadvigăi. Natura profundă a rolurilor diferite ca dimensiune i-a asociat pe românii Șerban
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
senzuala eroină din El Nino, remarcată de la ediția precedentă în Perna Iadvigăi. Natura profundă a rolurilor diferite ca dimensiune i-a asociat pe românii Șerban Ionescu, soțul delator din Față în față, și Orodel Olaru, preotul din finalul la Terminus Paradis, actorului maghiar László Zsolt, deopotrivă erou principal și raisonneur în El Nino. Combustia sentimentală a tînărului handicapat creat de către Cosmin Crețu în Lunga călătorie cu trenul îl apropie de Szarvas József, interpretul ceferistului șchiop, dispus la orice sacrificii pentru binele
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
șchiop, dispus la orice sacrificii pentru binele alor săi, protagonistul din Avem o singură viață. Tineri furioși ai timpului prezent, Cristian Iacob - fiul din Privește înainte cu mînie, boxerul din Pepe și Fifi - și Costel Cașcaval - soldatul răzvrătit din Terminus Paradis - s-au plasat în compania colegului Szabó Gyözö, unul dintre Băieții răi ai filmului laureat la ediția princeps, competitivă, revenit la această rundă în ipostază de delincvent ghinionist - hoț de mașini și spărgător de bănci. Stilul de joc modern, dar
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
poet ca pe acea ființă care nu reușește să se exprime pentru că își dă silința să exprime Poemul". * O obsesie în răspăr, mobilă, nehotărnicită, coruptă prin nehotărîre. * La geamul meu de spital, porumbeii se îngrămădesc și bat din aripi, apropiind Paradisul de noi, suferinzii, nesperat de mult, nesperat de simplu.... * Izbăvirea și odihna. Izbăvirea ca o supraodihnă. * Fanatismul dă cruzimii o viziune, o cristalizare, un stil. O civilizează. * Cazi în epigonism din admirație (adesea conștientă) față de altul și din oroare (adesea
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
confesiuni psihanalizabile: "sexul meu are în cap numai prostii/ cu femei goale cu sâni lați cu vrejuri uscate de fasole sexului meu/ i s-a urcat la cap de atâta masturbare crede c-o duce ca-n rai ca-n paradis sexului meu i s-a/ dat preaviz de exmatriculare sexul meu are prepuțul deschis prin el intră și ies femeile cu/ sâni cu fund" etc. (balada sexului meu) Asemenea texte, revelatoare pentru psihanalist și doar scabroase pentru cititorul de poezie
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
filmului Sfîrșitul unui veac de sudcoreanul Song Naung-han ce ironizează zbuciumul mai multor indivizi - un scenarist, o prostituată, un profesor etc. - de a se încadra în conveniențele sociale în ciuda faptului - enunțat de locvacele raisonneur - că oamenii se nasc unii în paradis, alții în iad. "E greu de acceptat că Răul domină!" este ideea centrală în jurul căreia filosofează din off protagonistul absent al eseului pe care Jean-Daniel Pollet l-a intitulat Cei din fața noastră, referindu-se la o sumă de fotografii-receptacol al
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
multe ori impregnată de idilism, iar curgerea meandrată a narațiunii se mulează perfect fluxului capricios al memoriei (de altfel aluzia din titlu este cît se poate de transparentă în acest sens). Dar, în același timp, dincolo de această evocare calmă a paradisului pierdut al copilăriei, putem detecta mărcile distinctive ale unui discurs legitimator, în spatele căruia persistă obsesia descendenței. Din acest punct de vedere, propunînd imaginea unei unități regăsite a spiritului est-european, în contrast cu schizoidia logocrațiilor populare, Valea Issei își dezvăluie proiectul îndeajuns de
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
o schimonoseală: dar aceasta este produsă de durere, iar nu de ură. Limbajul durerii victimei (urlete, țipete, scâncete) este dublat, în tortură, de limbajul torționarului (înjurături, sudalme, blesteme, răcnete). Este ca și cum limba omenească ar fi fost ea însăși expulzată din Paradis: prin durere sonorizată (în cazul victimelor), prin ură sonorizată (în cazul torționarilor). Supliciatorii se laudă că pot să-și facă victima "să cânte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un câine". Există, se presupune, o
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
uitând ce a trecut pe lângă el (Filip. 3, 13). Este clar că Sfântul Pavel singur știa ce se află dincolo de acel al treilea cer (Moise nu vorbește despre al treilea cer în cosmogonia sa). După ce aude misterele de nedescris ale paradisului, Sfântul Pavel încă va continua să urce și nu încetează nicicând să acceadă. Nu a permis niciodată binelui deja împlinit să-i limiteze dorința 80. 77 Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 221, în PSB 29, p. 258-259. 78 Sf. Grigorie
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]