93,495 matches
-
baroul orașului B. Începură dezbaterile. Procurorul prezentă în rezumat mobilul procesului, fiind convins că instanța va găsi calea de a face dreptate în acest caz fără precedent. Făcu apel la mai multe articole din Codul civil, spicui fragmente din câteva paragrafe, ca apoi să apeleze la Codul Familiei. Asistența nu pricepu mare lucru din prezentarea destul de alambicată a procurorului. În sală se iscară fel de fel de discuții întreținute de gruparea rromilor, care nu vedea ca justificată târârea lor într-un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
O propunere de strategie de afaceri publice, care să descrie în amănunțime un anume curs al acțiunii, pentru a fi revizuit de conducere și a obține sprijinul acesteia. 3. Un document de afirmare a poziției companiei care definește, într-un paragraf sau două, răspunsul și/sau politica acesteia asupra problemei respective; acest lucru e util în special când avem de-a face cu între-bări din partea mass-media. Analiza problemei Problema: ... Responsabilitatea managerială pentru problemă: Cine este responsabilul general? ... Responsabilul cu afaceri publice
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
am trezit de la patru ca să fiu aici, în curând o să mi se facă rău și nu sunt deloc fericită. Alex mesteca gumă și se uita superior la ceilalți. Pentru el, toți erau note de subsol, în josul paginii, departe de ultimul paragraf. Cine sunteți? — Contează? — Dacă nu aveți bon nu existați. Trebuie să mergeți la ghișeu. Alex l-a lăsat să-i dea sfaturi, să intre înaintea lui, deși nu știa prea bine când îi venea rândul. Apoi s-a trezit că
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și atunci căuta alte articole prin tot felul de jurnale literare. Materialul critic putea fi grupat în câteva categorii: spațiul și timpul, tipologia personajelor, ironia, farsa și absurdul. De multe ori i se părea că ideile se contrazic, că un paragraf îl neutralizează pe celălalt, că în subtext există o puternică ironie, de parcă cineva ar fi avut intenția de a-și bate joc de narațiune și de lectorii ei. — Spun, domnule profesor, că întreaga operă ramaniană pare să fi fost scrisă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ramaniană într-o lumină favorabilă care s-ar putea revărsa și asupra propriei cariere. Trebuia să urmeze planul unei cărți atrăgătoare și interesante fără a-și transforma produsul într-un bestseller. Simțea că explodează dacă nu pune pe hârtie câteva paragrafe sau măcar câteva idei. Își pregăti creionul și urma să înceapă, însă nu putu scrie decât titlul, căci în mintea lui apăreau tot felul de întrebări rostite de vocea gravă a lui Umberto Eco. Nimeni nu ar putea scrie literatură
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
întreruptă doar de sunetele făcute de mașina de scris. Prezența ei era insesizabilă, și nici ea nu dorea să facă sau să spună ceva ce l ar fi putut deranja. El continua să scrie, cuvânt după cuvânt, propoziție după propoziție, paragraf după paragraf. De plictiseală, Vera începu să cerceteze încăperea: el avusese dreptate, era identică; fiecare lucru era așezat în același loc asemeni lucrurilor din camera de la intrare, chiar și obiectele erau identice, de parcă cineva le mutase fără să știe ea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de sunetele făcute de mașina de scris. Prezența ei era insesizabilă, și nici ea nu dorea să facă sau să spună ceva ce l ar fi putut deranja. El continua să scrie, cuvânt după cuvânt, propoziție după propoziție, paragraf după paragraf. De plictiseală, Vera începu să cerceteze încăperea: el avusese dreptate, era identică; fiecare lucru era așezat în același loc asemeni lucrurilor din camera de la intrare, chiar și obiectele erau identice, de parcă cineva le mutase fără să știe ea, sau poate
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în sfârșit, cartea lui Eliade, “Aspecte ale mitului”. După doi ani de la apariție. Abia acuma am reușit să trec, din 1978, de când am primit-o cadou, de simpla răsfoială. Sublinierile cu creionul îmi arată că am mai zăbovit la anumite paragrafe destul de bine. S-ar putea ca o astfel de carte mai mult decât interesantă, să ți schimbe viața sau să-ți dea senzația că nu te-ai născut degeaba. E fascinantă! “Întoarcerea la origine pregătește o nouă naștere, dar aceasta
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
băii comune se Întâlnesc trei coridoare. Pentru cititorii care au parcurs În mod ordonat capitolul, de sus În jos și de la stânga la dreapta, Începând deci cu titlul, lucrurile Încep să se limpezească. Cei care au ajuns Însă la acest paragraf doar frunzărind cartea, parașutați la Întâmplare de buricele propriilor degete În căutarea unor mici puncte de atracție locale, cum ar fi dialogurile marcate prin liniuțe la Început de rând, din care până acum am pus doar unul, plutesc Într-o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ochi. — Accept varianta asta, dacă punem un asterisc și scriem În josul paginii că, În cazul apariției manifestărilor neplăcute, puteți să vă adresați direct Lui, a intervenit pastorul protestant. — Am consemnat, a făcut chinezul zîmbăreț, schițând o plecăciune, cu palmele Împreunate. — Paragraful În cauză trebuie să aibă litere mult mai mici, altfel Sfântul Scaun n-o să accepte niciodată modificarea, a replicat preasfântul părinte. — La ora asta, pe Sfântul Scaun stă, probabil, un storcător de fructe, deci e greu de crezut c-o să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu coperte roșii spre mov, pe care, după intrarea În birou a Christinei, o așeză pe masă și o deschise la capitolul dedicat celor șase mijloace de a obține orgasmul. Ia citește aici, spuse Naggie, și-i arătă cu degetul paragraful care o interesa cel mai mult. Era vorba despre cunilingus: un cuvînt nou pentru Christina și cam dificil de pronunțat. Autorul susținea că „folosirea tubului de lapte condensat este clasică; se unge interiorul labiilor și apoi este sorbit cu limba
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
borcan de dulceață de mure, care Îi plăcea foarte mult lui Kiki. Închise ochii și-i strînse puternic. Auzea În urechi bubuiturile pulsului propriu, Însoțite de cuvintele „ale căror bobițe stimulează În mod plăcut labiile și clitorisul“, ultimele din acel paragraf. Limba Îi Înțepenise În gură, Încît nu reușea să spună nimic. Naggie o văzu Înroșindu-se toată, pe urmă roșeața obrajilor viră cumva spre violet, o culoare care semăna foarte mult cu a copertelor acelei cărți. Mai tîrziu, Christina Îi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Cât timp nu-mi puteam dovedi nevinovăția, preferam să suflu și-n iaurt. În definitiv, acestea erau niște lucruri pe care aș fi vrut să nu trebuiască să le explic - printre care, obiceiuri care sunt Încă pasibile de pedeapsă conform paragrafului 168, care nu permite persoanelor să se travestească În hainele sexului opus decât În privat. Luând În considerare cele Întâmplate la Dora și faptul că Îmi ceruse bani pentru serviciile sale, șifonierul putea trece drept spațiu public. Intuiția Îmi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am Întrebat oare cât de des se spăla pe cap. Cusătura cămășii era plesnită la subsuori. Unghiile lui arătau ca niște felii negre de semilună. Halal Înger păzitor. Pe la trei dimineața Konrad coborî scările. Între timp, am răsucit și Învârtit paragraful 168 de atâtea ori, Încât Începu să arate ca o pereche de cătușe. Crama Albastră era aproape goală. Rigoberto plecase; cei doi cu care Anton se certase, de asemenea. În colț Molly continua să-și Întrețină partenerul, care Își rătăci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de parcă am fi fost complici Într-o crimă. Ne vedeam În fiecare noapte, săvârșeam noi păcate - iar eu, cel puțin, Îmi petreceam restul zilelor Încercând să fac față acestei prăzii delectabile. Acum că nu ne mai Întâlneam la Hotel Kreuzer, paragraful 168 Își pierduse orice semnificație. Totuși, mi-era greu s-o rog pe Dora să mai facem lucrurile cu care ne Îndeletniceam În camera 202. Singura dată când am bătut apropouri despre ce-mi doream, Dora m-a Întrerupt, spunându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
regenerată“, dar pe care colegii lor naționaliști preferă s-o califice drept „degenerată“. Încă În 1897, la doar treizeci de ani, Froehlich a fondat un comitet cu scopul de a sprijini drepturile homosexualilor. De atunci, a luptat pentru abolirea infamului paragraf 175, care incriminează „activitățile“ acestora. Ca tânăr doctor, continuă Karp În timp ce ne conducea până sus, Froehlich a studiat efectele alcoolului asupra sarcinilor neprevăzute, În zonele sărace ale capitalei. Astăzi este apărătorul Înfocat al „minorităților de orice fel“, fiind deseori consultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mâinile În aer. Floare la ureche. Apelând la metode care nu vor fi dezvăluite, am vizitat apartamentul doamnei alaltă seară. Ai avut dreptate: poliția trecuse deja pe-acolo. Pe ușă atârna un răvaș tipărit În germană cu o grămadă de paragrafe pe care nu m-am obosit să le citesc. Ușa apartamentului era Încuiată, dar nici măcar asta nu-l va Împiedica pe Lakritz. Apropo, arată bine: mobilier În Jugendstil, gravuri englezești, bucătărie pavată. În baie, Încălzire cu gaze, pe rafturi, bibelouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fost În stare să șteargă intrarea aceea incriminatoare din agenda Dorei: „AK 6 p.m.“. Poate ar fi mai bine să mărturisesc? N-a trebuit să meditez prea mult la opțiunile pe care le avea, ca să-mi dau seama că preferam paragraful 168, decât să fiu acuzat de omor. Uite cum face soarta ca omul să cedeze În fața unui rău mai puțin grav, mă gândeam. Învins, m-an așezat la masă. Viitorul nu arăta deloc bine. Eu fusesem cel care a alertat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Da, eram Încă În viață. Dar Froehlich primea și femei Însărcinate, despre care susținea că-i sunt surori și făcea avorturi ilegale. Numai pentru activitatea din urmă, și cancelarul Sănătății era un ucigaș În ochii legii - „cel puțin atâta timp cât anumite paragrafe nu vor fi rescrise, domnule Knisch. Și, sincer să fiu, mă Îndoiesc că vor fi. “ Bătând gânditor cu creionul În caiet, apoi În propria-i dantură, Wickert accentuă faptul că Manetti preferase să ignore aceste activități eugenetice, probabil pentru că le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
dvs. zăcea gol, Îmbrăcat doar Într-un halat de medic. Regret să vă anunț că fusese nu doar Înjunghiat În inimă, ci și supus la anumite acte Înainte de a muri. Mai e nevoie să adaug că acestea sunt interzise de paragraful 175? Manetti mă studie plină de compasiune. Acuzația lui Wickert e gravă, domnule Knisch, și dacă nu vă conformați, voi fi nevoită să vă arestez. Din păcate, nu prea aveți timp să vă hotărâți ce veți face. Diels va observa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de ea era mai Îndrăzneață, mai pătrunzătoare, mult mai plină de imaginație decât tentativa mea eșuată cu irizația. Astfel, ceea ce se Întâmplase - sau, dimpotrivă, ce nu se Întâmplase - pe Otto-Ludwig-Straße nu trebuia divulgat. Wickert n-ar fi capabil să invoce paragraful 168, și așa eram scutit și de explicații neplăcute despre ce căutasem În șifonierul Dorei. — Singura piedică În redarea acestor evenimente, spuse Manetti, e următoarea. Ridică un obiect de metal. Vedeam că era același obiect pe care Anton Îl observase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
scaune libere de la masa „mea“, ci și o coală dactilo albă, de 20 pe 26, pe care un client care stătuse acolo înaintea mea o uitase sau o lăsase pe locul „meu“. Pe pagină, bătute la mașină într-un singur paragraf compact, scris la un rând, erau nouăsprezece fraze care, luate împreună, nu aveau nici o noimă. Deși nicăieri nu apăreau numele autorului, nici pe față, nici pe verso, am presupus că cele circa patru sute de cuvinte or fi opera vreunui avangardist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
inițial frazele 18 și 19, oricine ar fi fost el. Sau ar trebui, oare, să spun celui care a scris inițial fraza 18 și celui care a scris inițial fraza 19? Căci până-n ziua de azi nu știu dacă întregul paragraf este opera unui singur autor sau dacă a existat câte un autor diferit pentru fiecare frază în parte, ceea ce ar explica în cel mai fericit mod lipsa oricărei logici sau ordini sesizabile? Faptul că n-am pierdut coala asta stingheră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pregătire mai puțin proastă - decât aveam eu, la vremea aceea, în arta gândirii. Am priceput că aceste fraze nu aveau nimic de-a face una cu alta. Am înțeles că dacă, vreodată, ar fi fost sesizat un principiu unificator al paragrafului, acesta ar fi trebuit mai curând impus din exterior decât dezgropat dinlăuntrul lui. Ceea ce am înțeles, până la urmă, era că aceste fraze sunt primele rânduri ale cărților pe care îmi era dat să le scriu. Ei, nu mă întrebați cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
curând de primele decât ultimele sau decât rândul al cincizecilea sau al cincisutelea. Nu mă-ntrebați de ce mi-am închipuit că toate cărțile ce trebuiau să fie scrise de mine trebuiau scrise exact în ordinea în care se succedau în paragraful acela amorf. De ce nu în ordine inversă? De ce, la o adică, într-o anumită ordine? Vă rog, nu-mi cereți să-mi apăr ideea cu care m-am molipsit din foaia aia de hârtie la vârsta de douăzeci și trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]