759 matches
-
aglomerate într-un Panteon prin care cei zece (sau Cei Zece) trec cu dispreț. Sânt nemuririle "lumești", pe orizontală: celebritatea, gloria și celelalte deșertăciuni. Ascensiunea este adevărata Cale. în veșminte de anahoreți, rași în cap, cei zece trec prin experiențe paranormale, hiperestezice, generate de droguri vegetale. Cea mai cumplită e însă experiența morții. Deja purificați prin foc în laboratorul Maestrului, la începutul călătoriei, ei se purifică acum prin lacrimi. Li se predică doctrina non-atașării, a renunțării la dorințe și la propria
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
privilegiază o cunoaștere bazată pe experiența simțurilor, care se poate întrepătrunde uneori cu trăiri spirituale de excepție. Există, firește, și eșecuri. Totuși, nu prea se pune la îndoială harul clarvăzătorului (în limbajul disciplinelor moderne, de frontieră, capacitățile sale sunt numite paranormale). Prin urmare, clarvăzătorul câștigă destul de mult credit și autoritate. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte de testare a capacităților clarvăzătoare este cel derulat de fosta URSS în timpul Războiului rece. Grație acestuia, clarvăzătorii erau supuși unor cercetări și analize serioase pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mult credit și autoritate. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte de testare a capacităților clarvăzătoare este cel derulat de fosta URSS în timpul Războiului rece. Grație acestuia, clarvăzătorii erau supuși unor cercetări și analize serioase pentru a li se dezvolta capacități paranormale care urmau a fi utilizate în scopuri specifice 19. Clarviziunea nu presupune o interpretare a semnelor. Informația este accesată diferit. Folosirea abuzivă a termenului, dar și apariția pe piață a unui mare număr de persoane care-și spun clarvăzători (pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care practică acest gen de divinație lasă de dorit în multe situații. Toate acestea au făcut din ghicit cea mai puțin respectată practică. Din această pricină, pentru a-și spori capitalul simbolic, ghicitorii se autonumesc și clarvăzători, persoane cu capacități paranormale etc. Rezultatul este confuzia și degradarea înțelesurilor autentice ale termenilor. Așa cum am încercat să arătăm mai sus, există unele deosebiri de nuanțe între cele trei noțiuni. Ele conferă un anumit statut fiecărei practici în parte. Criteriile în funcție de care am făcut
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al existenței noastre. "Reprezentarea contabilă a vieții personale" cum spune Balandier va consacra toate aceste momente ca adevăruri trăite și gustate din plin; 4. Puținele studii sociologice în domeniu arată că cei care se dovedesc a fi interesați de "lumea paranormalului provin din clasele mijlocii și superioare, în mare parte intelectuali și slujitori ai științelor moderne. Nivelul pregătirii nu intervine ca barieră în contactul cu gândirea magică, iar pentru omul zilelor noastre gândirea științifică poate coexista alături de cea magică; 5. Magicul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au declarat că nu cred în predicții prin semne astrologice, horoscop, 24% dau răspunsuri afirmative, 3% non-răspunsuri; Există și alte sondaje realizate pe această temă, cu rezultate semnificative. De pildă, în martie 1990, Médiatrie Diapason face un sondaj asupra misterelor, paranormalului, imaginarului, viselor și ocultismului, pe un eșantion de 2247 de tineri. Concluzia cercetării este că tinerii sunt mult mai deschiși fenomenului paranormal și imaginarului decât adulții. Scorurile au fost următoarele: • 43% dintre tineri cred în ghicitori/divinație, spre deosebire de 27% adulți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe această temă, cu rezultate semnificative. De pildă, în martie 1990, Médiatrie Diapason face un sondaj asupra misterelor, paranormalului, imaginarului, viselor și ocultismului, pe un eșantion de 2247 de tineri. Concluzia cercetării este că tinerii sunt mult mai deschiși fenomenului paranormal și imaginarului decât adulții. Scorurile au fost următoarele: • 43% dintre tineri cred în ghicitori/divinație, spre deosebire de 27% adulți; • 37% cred în chiromanție, față de 17% adulți; • 16% cred că fantomele pot exista și doar 5% dintre adulți. Rezultatul unui alt sondaj
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
contemporană, reprezentările și valorizările actului divinatoriu și ale celor ce-l practică sunt mult mai nuanțate. Nu totul este pus sub semnul negativității și diabolicului. Un rol important în acest sens îl joacă tratatele de parapsihologie și lucrările dedicate fenomenelor paranormale. Mediatizarea practicilor divinatorii (chiar și sub forma unei literaturi de popularizare) a avut drept efect crearea unui evantai de opinii și reprezentări, diferite de cele duale și antagonice. Între cei doi poli extremi ai reprezentărilor sociale (pozitiv și negativ), lumea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu mă ocup de simple exerciții de ghicit, ci cunosc adevărate metode de cunoaștere a viitorului! Mă documentez în permanență, caut, învăț... cum să nu?" spunea același interlocutor. La polul opus, femeile consideră divinația un "har", "dar", "dar moștenit", "capacitate paranormală" și mai puțin rezultatul unei căutări, al documentării sau al unui îndelung exercițiu. El survine direct, fie pe cale ereditară, fie datorită unor conjuncturi deosebite: boală ("după ce m-am însănătoșit, am văzut că știu să pot ghici"; "după ce am fost "vândută
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
așa, puterea asta") sau se "fură" ("lângă mine stătea o babă care știa descânta și face vrăji; avea multă lume... Eu vedeam cum face și am "furat meserie""). Unele persoane își argumentează capacitatea de a ghici prin dobândirea unor capacități paranormale care le ajută să deslușească semnele, să "simtă" energiile pozitive și negative, să miște obiecte sau să-și folosească capacitățile telepatice. Nu mai spun că am mutat vreo douăzeci de centimetri ceașca de cafea, la școală, sub privirile colegilor. Mi-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și negative, să miște obiecte sau să-și folosească capacitățile telepatice. Nu mai spun că am mutat vreo douăzeci de centimetri ceașca de cafea, la școală, sub privirile colegilor. Mi-ar trebui un mentor care să mă îndrume în știința paranormalului, pentru că simt că pot să fac lucruri deosebite. Cel mai mult mă intrigă că pot să visez lucruri grave care apoi se întâmplă aidoma cum am visat. Înainte de explozia de la Cernobâl, am visat că în direcția respectivă s-a ridicat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sfere de foc peste tot" (V., 52 ani, Rădăuți). În unele situații am avut de-a face cu persoane instruite, cu studii medii și superioare, care au avut acces la o literatură de specialitate. Au citit sau auzit despre fenomenele paranormale. Pe de altă parte, informațiile de care au beneficiat îi ajută să argumenteze cât de cât științific gestul de a ghici și prezice. Acest gen de persoane au o reprezentare și o raportare diferită la actul divinatoriu. Peste 50% din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sale. Literatura de specialitate cuprinde numeroase exemple ilustrative. Totuși, nici unul dintre interlocutori nu a amintit ceva în acest sens. Mai curând această ultimă explicație funcționează mai mult la nivelul mentalului colectiv. Fie că le consideră persoane cu har, cu puteri paranormale, șarlatani, inițiați sau păcătoși, populația crede despre prezicători că sunt "altfel" decât restul lumii. Acest "altfel" se manifestă și din punct de vedere statutar. Nu putem trece cu vederea faptul că manifestarea înclinației de a divina mai mult în rândul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
5% Frecvent 5 1,3% NS/NR 6 1,5% Total 400 100,0% În rândul spectatorilor ideile despre ceea ce ar fi divinația sunt destul de difuze. Ele sunt alimentate de o serie de superstiții și credințe populare, de rubricile de paranormal și previziuni astrologice din presă și televiziune. Necristalizarea lor în convingeri clare poate să explice ezitările publicului de a comenta fenomenul. Ele rămân mai curând în formă latentă și sunt activate doar în situații speciale. În comparație cu această categorie, clienții și-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cunoștințe de tip esoteric, religios și științific. Rezultatul: compilații jalnice în care sunt prezentate frânturi de credințe, ritualuri, rețete magice și comentarii care încearcă să formeze o abordare unitară. Ele își propun să cuprindă fenomenele religioase, magice, vrăjitorești, divinatorii și paranormale deopotrivă. Fără îndoială că în astfel de situații avem de-a face cu falsuri și kitschuri editoriale. Scopul lor final este fie unul pecuniar, fie exprimă false ambiții de științificitate. Aceste apariții exploatează și se sprijină pe înclinația firească a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. NOUGAYROL, J., Colloque sur Le signe et les systèmes de signes, Royaumont, 1962. OFRIM, Alexandru, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU, Radu, Știință contra paranormal? București, Ed. Amaltea, 2003. OLTEANU, Antoaneta, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999. OTESCU, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lui Dumnezeu în ortodoxie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Thom, Françoise, Limba de lemn, Editura Humanitas, București, 1993. Țuțea, Petre, Omul. Tratat de antropologie creștină. 1. Problemele sau cartea întrebărilor, Editura Timpul, Iași, 1992. Vasilescu, Amedeo, Locul de unde vorbesc zeii, în: "Paranormal", an. II, nr. 11, 1998. Ware, Kallistos, Ortodoxia, calea dreptei credințe, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1993. Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Editura Nemira, București, 1996. Wilson, Edward O., Sociobiology: the new synthesis, Harvard University Press, 1975. Mințea de cîte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
prezența acestor centre, cât și a obiectivelor turistice importante. 4. Toate muzeele și expozițiile vor avea scriere doar în română și engleză. 5. În ghidul turistic să fie trecute și zonele cu încărcătură energetică specială și menționate evenimentele și fenomenele paranormale. 6. Refăcute până la ultima piatră toate stațiunile balneoclimaterice. Dacă sunt clădiri ce aparțin persoanelor particulare, acestea vor fi obligate să le întrețină să le recondiționeze, altfel o va face statul, iar veniturile ulterioare se vor înjumătății cu proprietarul. 7. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
danez, întemeietorul laboratorului de psihologie al universității din Copenhaga, unul din primii colaboratori ai lui Wundt, Frederik van Eeden, om de stiință olandez, Gerardus Heymans, faimosul psiholog și filozof olandez, Albert Freiherr von Schrenck-Notzing, fizician, psihiatru german, cercetător al fenomenelor paranormale. Expunerea lui Gruber a fost remarcată de cei prezenți la congres și a stârnit ecouri atât în rândul oamenilor de știință europeni, cât și al celor nord-americani din domeniul psihologiei, în ziarele și revistele de mare tiraj și în cele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și psiholog elvețian, cunoscut în special prin lucrările sale consacrate spiritismului și fenomenelor parapsihologice. Născut într-o veche familie calvinistă și practicant al religiei protestante, Flurnoy are preocupări intelectuale largi, fiind interesat în mod deosebit de filosofia lui Kant, de fenomenele paranormale din domeniul psihologiei și de probleme de medicină. Este contemporan cu Sigmund Freud și Carl Gustav Jung, pe care l-a și influențat, putând fi considerat unul din întemeietorii curentului psihanalitic în psihologie. În anul 1878 susține o teză de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
a sa Des Indes à la planète Mars. Acest medium a declarat că scrie, urmând dictarea unui personaj numit Leopold. Fascinat de amploarea talentului său, Théodore Flournoy a hotărât să scrie despre acest caz. Pentru a întocmi lucrarea despre fenomenele paranormale descoperite la Hélène Smith, el asistă la mai multe ședințe și o supune la experiențe în care îi modifică transele și o transpune în somnambulism. În această stare, Hélène Smith scrie romane divizate în următoarele cicluri: în ciclul marțian, ea
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Gabriel Tudor, All, București, 2008. Cawelti, John, "Regionalizing America: A New View of American Culture after World War II", în Journal of Popular Culture, vol. 35, nr. 4, 2002, pp. 127-144. Charpak, Georges; Brock, Henri, Lecții de vrăjitorie. Știința și paranormalul, Humanitas, București, 2007. Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri, 3 vol., trad. Daniel Nicolescu, Doina Uricaru ș.a., Artemis, București, 1993. Consolmagno, Guy, "Astronomy, Science Fiction and Popular Culture: 1277 to 2001", în Leonardo, vol. 29, nr. 2, 1996, pp.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 În Georges Charpak, Henri Broch, Lecții de vrăjitorie. Știința și paranormalul, p. 105. 2 Cf. Marc Lazar, Damné de la terre et homme de marbre. L'ouvrier dans l'imaginaire du PCF du milieu des années trente à la fin des années cinquante, pp. 1071-1072. 3 Paloșul neînfrânt (scenariu Mihai Stoian, desene
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Și în nimeni. Mai ales nimeni... Acum, cortina se ridică, luminile se sting, muzica se oprește. Rămâne doar sunetul inimilor bătând cu nerăbdare. Să înceapă așadar spectacolul... Clădirea arăta ca și cum ar fi fost de-a lungul timpului martora multor fenomene paranormale: murdară și întunecată - într-un cuvânt, gotică. Contrasta cu cei doi zgârie-nori care o încadrau mai ales prin acoperișul plat și prevăzut cu balustradă, cât și prin faptul că obloanele ferestrelor erau în marea lor majoritate închise. Construcția era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Nimic altceva nu i-ar fi plăcut mai mult decât să fie posedată de diavol. Sau să trăiască într-o casă bântuită. Sau să fie în stare să prevadă dezastre. Era limpede că spera că sunt un soi de fenomen paranormal. Ori asta, ori era mult mai beată decât de obicei. Îmi stătea pe limbă să-i spun ceva îngrozitor. De pildă: „Da, Anna, fii pregătită! O să ți se strice recolta“. Sau „Da, Anna, fii pregătită! (partea cu „fii pregătită!“ e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]