1,716 matches
-
momente de risc (cînd lucrurile pot lua orice întorsătură); se produc consecutiv și atrag după sine consecințe importante. (a)2 Catalizatorii (nu e cel mai bun termen): aceștia completează spațiul narativ dintre nuclee, și sînt descriși de Barthes ca fiind parazitari și unilaterali, zone de siguranță și odihnă. De exemplu, un telefon care sună sau o scrisoare primită pot fi nuclee în povestire - iar un element de bază preliminar ar fi dacă se răspunde sau nu se răspunde la telefon, dacă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cazul polonezilor, de douăzeci și șase de ori mai mare decât la maghiari și de patruzeci și cinci de ori mai mare față de cea a cehilor și a slovacilor. Toate aceste date ne ajută să surprindem impactul, în primul rând parazitar, al ideologiei într-o strategie a puterii care la început a fost una politico-juridică.19 Arată de asemenea și că propensiunea spre comunism, manifestată de o bună parte a societății românești și exprimată ca tendință încă înainte de 1948 a fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
foarte ușor, iar miezul este brun, acoperit de miceliu și cu un gust rânced. Aceste semințe au capacitatea germinativă scăzută. După căderea semintelor și a lăcașelor lor, din fosta pălărie rămân doar fasciculele de vase conducătoare, lemnoase, alcătuind un aspect parazitar numit “mătură”(fig. 69). Epidemiologie. Ciuperca este adusă în cultură odată cu semințele infectate care nu-și pierd germinația. Scleroții care au dimensiuni mici, asemănătoare semințelor nu pot fi separați la selector și vor constitui o sursă importantă de infecție. Scleroții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
calitativ prin reducerea procentului de ulei din seminte. Planta este întâlnită în toate țările cultivatoare de floarea soarelui. În România, Tr. Săvulescu și col., o semnalează începând cu anul 1935, în județele de sud, sud-est și din Moldova. Simptome de parazitare. Plantele de floarea soarelui parazitate se dezvoltă mult mai încet, au înălțime mai mică și prezintă tulpini subțiri fără pălării sau cu pălării mici, cu semințe seci, sărace sub aspectul procentului de ulei. În jurul unei plante, în suprafața sa de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce intră și stabilesc contactul cu vasele conducătoare. La partea superioară a bulbului apare un mugure din care iese la suprafață tulpina floriferă, pe care se găsesc rudimente de frunză sub formă de solzi. Până la ieșirea la suprafață timpul de parazitare este destul de lung (2 luni), timp în care planta parazitată nu poate fi depistată. Tulpinile ei sunt drepte, de 40 cm înălțime, 2,5 cm în diametru la bază, neramificate, de culoare gălbuie cu reflexe violacei, acoperite cu perișori (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor de lucernă, pagubele date de acest patogen s-au dovedit a fi în unii ani considerabile. Simptome. Înainte de înflorirea lucernei, pe frunze apar pete circulare, galbene apoi brune de 1-3 mm în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
începând din câmpul II prin oprirea în creștere a pomului, însoțită de intrarea în vegetație cu anticipație a mugurilor dorminzi, ceea ce duce la “proliferarea” lăstarilor, dar și la deformarea și apoi pierderea înainte de vreme a frunzelor. În livezile tinere, aspectele parazitare sunt foarte variate și evidente; pomii continuă să prezinte reduceri de creștere datorită intrării în vegetație a mugurilor axilari și deci a opririi în dezvoltare a lăstarilor terminali. Ca aspect general, pomii sunt foarte rămuroși, tufoși, lăstarii prezentând o creștere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
flori apar mici "pernuțe" de mucegai, de culoare cenușie-gălbuie, alcătuite din miceliu și sporii ciupercii. Atacul pe flori seamănă cu efectul înghețurilor târzii de primăvară, cu deosebirea că printre florile distruse, brunificate, se mai găsesc și flori normale. Acest aspect parazitar poartă numele de "monilioza din anul precedent". Mai târziu, când fructele au dimensiunea unei alune, în special la păr, acestea se înnegresc și cad în masă. Deseori, acest aspect parazitar, cunoscut și sub numele de "monilioza de primăvară", este confundat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
distruse, brunificate, se mai găsesc și flori normale. Acest aspect parazitar poartă numele de "monilioza din anul precedent". Mai târziu, când fructele au dimensiunea unei alune, în special la păr, acestea se înnegresc și cad în masă. Deseori, acest aspect parazitar, cunoscut și sub numele de "monilioza de primăvară", este confundat cu căderea fiziologică a fructelor tinere, dar la aceasta fructele cad verzi de pe pom, nu brune ca în cazul moniliozei. În timpul verii, când fructele au ajuns aproape de maturitate, apar pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la exterior doar printr-o pată brună la locul de inserție al codiței sau în partea opusă acesteia (fig. 151). Atacul de monilioză produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui în primăvară. Fructele de gutui ajunse aproape de maturitate pot fi atacate de ciuperca Monilinia fructigena. Aspectul parazitar și combaterea bolii sunt asemănătoare cu cele descrise la bolile mărului și părului. Prevenire și combatere. Se vor aduna și distruge fructele căzute, pentru a elimina sursa de infecție prin spori. Se vor face stropiri în primăvară, înainte de umflarea mugurilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se veștejesc în număr mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la vârf, iar fructele atacate putrezesc. În cele din urmă ramurile atacate se usucă căpătând o culoare cenușie. Ciuperca este un parazit tipic de rană ce pătrunde prin rănile rezultate în urma tăierilor, a atacului unor insecte sau a grindinei. Efectul parazitar de uscare a ramurilor se datorește producerii unei toxine denumită fusicoccina. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în ramurile atacate, iar în primăvară formează fructificații care elimină sporii, ce vor produce primele infecții pe lăstarii sau ramurile atacate de diferiți dăunători sau rănite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar purtând numele de pătare inelară clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în natură prin polen ajungând la 80 % pomi infectați, după 5 ani de la plantare. Acarieni și nematozii pot de asemenea să transmită virusul. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus Boala este mai frecventă pe cireșii bătrâni, în declin, reducând viața acestora. Această viroză este cunoscută în America, în unele țări europene și a fost semnalată și la noi în țară. Simptome. Manifestarea bolii are loc sub variate aspecte parazitare pe frunze (pete inelare, înroșiri marginale, răsuciri), care deseori au aspectul unor rozete. În general, boala duce la o stagnare a creșterii lăstarilor. Simptomul caracteristic (răsucirea frunzelor) este constatat pe soiurile de cireș Bing, Sam, Lambert și Napoleon cât și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
EC-0,02 % sau Bayleton S WP 0,05-0,1 %. 9.9.3. Bolile căpșunului Viroze Virozele la căpșun au luat o mare extindere constituind astăzi un factor limitativ în obținerea unor producții de stoloni și fructe în cantitate normală. Apectele parazitare sunt extrem de variate datorită numărului mare de virusuri ce atacă această plantă, a soiului, a condițiilor climatice și de agrofond cât și a efectului dat de suprapunerea simptomelor date de viroze. 9.9.3.1. Îngălbenirea marginală slabă a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperite cu stratul ceros, ciuperca pătrunzând prin partea lățită a codiței bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "putregai brun" . Formarea miceliului și a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore), dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tumorile, viermii intestinali (mai ales ascarizi și tenia), ganglionii și intoxicațiile cu anumite medicamente (sulfamide, testosterone, oxifenilxantină, clorpromazină), chloroform, alimente alterate și consum exagerat de alcool. Chiar și o mușcătură de purice sau țânțar purtător de infecții bacteriene, virale sau parazitare poate fi o cauză a declanșării icterului. La nou-născuți, mai ales la prematuri, sunt posibile unele forme de icter deoarece ficatul are o capacitate limitată de procesare a bilirubinei. În funcție de cauzele care provoacă boala și de procentul de bilirubină deversată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
feriprivă, cu evoluție gravă. Primele simptome ale acestei anemii sunt: astenia, oboseala după eforturi ușoare, paloarea feței, unghii friabile, diminuarea apetitului. Cauzele melenei pot fi puse pe seama unor afecțiuni ale tractului gastrointestinal cum ar fi: diareea acută, dizenteriile bacteriene și parazitare, leziuni ale intestinului subțire, diverticuloză, rectocolită ulcero-hemoragică, inflamații ale colonului (sau boala Crohn), polipi pe colon, cancer de colon, hemoroizi trombozați și fisuri anale. Uneori zona de declanșare este În partea superioară a tubului digestiv datorită unor boli destul de grave
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
S-a stabilit că hernia hiatală este cauza a 10 % din sângerările oculte pierdute prin melene. Adesea, melena, vizibilă sau ocultă, se asociază cu anemia feriprivă când pierderea de sânge este concomitentă cu pierderea de fier, În dizenteriile bacteriene și parazitare sau În urma consumului unor medicamente chimice, toxice pentru tubul digestiv. De reținut că există și situații derutante care pot produce confuzii de manifestare. Astfel, unele alimente (măsline, urzici, spanac, afine) sau anumite medicamente pe bază de fier, bismut sau cărbune
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
plimbări În aer liber, beneficiind de zilele Însorite și calde. Se va face o baie generală zilnică, cu durata de 25 minute, dușul scoțian alternativ (rece-cald) de 2 ori pe zi și comprese calde pe abdomen În timpul nopții. În duodenita parazitară se urmărește Îndepărtarea paraziților din organism, folosind preparate antiparazitare eficiente. Capitolul 23 COLITELE Colita este o afecțiune dureroasă provocată de inflamația colonului ca urmare a unor infecții intestinale, paraziți sau substanțe toxice precum și indigestii după mese copioase. Poate fi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
eforturi la defecație, dureri de cap, insomnii, palpitații, senzație de leșin, bufeuri, transpirații excesive. La bolnavii cu constipație cronică se pot produce fisuri anale, uneori sângerânde. Ca reacții colaterale sunt posibile erupții cutanate, insuficiență pancreatică, micțiuni frecvente și urgente, infecții parazitare sau cu Candida albicans, oboseală, somnolență continuă, dureri de cap, depresie psihică, răceli frecvente, malabsorbție, artroze periferice (la glezne, genunchi, mâini), slăbiciune generală și creștere exagerată În greutate, mai ales a abdomenului. Crampele și durerile abdominale pot fi confundate cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
anumite afecțiuni cardiace și digestive (ciroză, colite), tuse violentă, emfizem pulmonar, eforturi prelungite la defecare, lipsa igienei locale, statul Îndelungat pe scaun sau În picioare, ridicarea obiectelor grele, hipertrofia prostatei, fibrom. Printre alte cauze declanșatoare pot fi amintite alergiile, infecțiile parazitare și prezența bacteriei Candida albicans. La femeile gravide acționează atât presiunea fătului În abdomen cât și schimbările hormonale care duc la lărgirea vaselor hemoroidale. În timpul nașterii, aceste vase sunt supuse la presiuni și mai mari. Deși pot fi dureroși, hemoroizii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de mâncare, a gumelor de mestecat, a lenjeriei de dormit și a W.C.-urilor infectate. Copiii care au obiceiul de a- și roade unghiile și cei care se joacă cu animalele de casă (pisici, câini) pot contacta ușor aceste boli parazitare. De multe ori, părinții se plâng de copiii lor că sunt slabi, palizi, lipsiți de poftă de mâncare și au frecvente dureri abdominale, grețuri, stări de nervozitate, fără a ști că principala cauză pentru această stare este datorată prezenței paraziților
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
dureri abdominale, grețuri, stări de nervozitate, fără a ști că principala cauză pentru această stare este datorată prezenței paraziților În intestine. Fără măsuri de protecție, crește pericolul infestării cu anumiți paraziți care transmit, la om și la animale, diferite boli parazitare la nivelul aparatului digestiv. Aceste boli poartă denumiri generice de parazitoze intestinale, helmintiază sau verminoză. Este bine cunoscut că În țările calde, tropicale, persistă cea mai mare frecvență a bolilor parazitare. În ultimele decenii, a fost posibilă o extindere a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]